562 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 211 din 22 martie 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (3) și (4) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan Niță Erdely Harko
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
1 București. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2015. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 563 din 28 iulie 2015 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea ��tefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Oana Cristina Puică - magistrat-asistent 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Codul penal, ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și ale art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263534_a_264863]
-
București - Secția penală și Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 27 mai 2015. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263534_a_264863]
-
10050 SAVA JAN (n. 1953) Piatră Neamț, bd. Dacia nr. 22 bl. B12 sc. E ap. 235 țel. 226030 10124 STRAT AURELIA (n. 1964) Piatră Neamț, Str. Independenței nr. 4 bl. G4 sc. D ap. 64 țel. 231379 11565 TĂTAR PUICA VERONICA (n. 1964) Com. Cordun, Str. Vasile Alecsandri, nr. 62 țel. 748159 10983 TĂTARU SOFIA (n. 1940) Piatră Neamț, Str. Aleea Plaiului nr. 7 bl. A3, ap. 10 țel. 631957 17098 TEOFANESCU RODICA ANTONELA (n. 1958) Piatră Neamț, str. Sucedava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
din vremea arhaico-mitică, în care un leneș „Dănilaș cel poznaș” (un antierou aproape) alungă spre Bosfor leul care ucidea turmele bătrânei Vineri, apoi, vrând să se însoare cu „fata de apă”, zâna Dunării, dispare înghițit de valuri, iar Pentr-o puică de hangiu relatează, într-un limbaj plin de regionalisme, povestea unei trădări și a unei răzbunări haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace rolul sacru-eroic, Sfântul Gheorghe coboară în lume, „la făgădău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
și răspunsuri, București, EDP, 1981, 196 p. [95] Consfătuire de lucru. Limba și literatura română în școală [Buc., 22 nov. 1981], RLit, 14, nr. 48, 1981, p. 5. [96] CONSTANT1NESCU, SILVIU, Sinonimie și antonimie paronimică, ȘA, 1981, 114-124. [97] CONSTANTINESCU, PUICA, Probleme de ortografie la clasele V-VIII [cu bibliografie], PredLRȘ, 9-13. [98] COSTAN, AURICA; NIMIGEANU, MARIA, Fondul de problematizare aplicat în predarea limbii și literaturii române, BFV, l, nr. 1, 1981, 119-122. [99] COSTE, ILEANA; FRĂȚILĂ, FLORENTINA; VLĂDUȚU, ION; BOLDUREANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
124] UNIVERSITATEA Europeană Drăgan-Lugoj.Admitere 1996.Ce s-a dat?Limba română, Redeșteptarea, 5, nr.271, 1996, 4. [125] VIȘINOVSKI, MARIA, Exerciții de limba română pentru clasele I-IV. Botoșani, Editura Axa, 1996, 152 p. (IȘÎP. IȘ Suceava). [126] ZAHARIA, PUICA, Aspecte metodice ale predării poeziei moderne interbelice, Tribînv,6, nr.318, 1996, 6. 1997 [1] ADMITERE 1997.Subiectele de admitere la Facultatea de Drept.Sesiunea septembrie. Limba română, Redeșteptarea, 8, nr.332, 1997, 12. [2] ADMITEREA 1996. Subiecte și baremuri
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mod firesc la autorul englez o umbră de incertitudine, de îndoială din partea cititorului față de evoluția morală ulterioară a 904 Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte. Superstiții la înmormântare Când o persoană bolnavă e în agonia morții, i se pune în mâna dreaptă o lumânare de ceară aprinsă, pentru ca dându-și sfârșitul să nu se apropie duhurile necurate de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum făcuse mai înainte Maricica Puică. N-aș vrea să credeți că, după război, mulți viteji se arată, dar consider că dacă adoptam o altă tactică, aș fi avut șansa la o medalie chiar și în condițiile amintite. La Haga am fost, tocmai de aceea, mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ele.” (O. Paler, Galilei, 156) d. propozițional (circumstanțiala modală de calitate): „Mă uitam la fețele împietrite ale inchizitorilor și-mi dădeam seama că erau capabili să ucidă fără să tresară.” (O. Paler, Galilei, 108) „Când își aducea ea aminte de puicile cele nadolence, de vinișorul din cramă (...) crăpa de ciudă și rodea în nurori, cum roade cariul în lemn.” (I. Creangă, 130). e. multiplu: „Cine calcă fără somn, fără zgomot, fără pas Ca un suflet de pripas?” (T. Arghezi, 101), „Pustiul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar putea ca această intuiție să nu fie fără legătură cu realizarea, în 1925, a filmului Legenda celor două cruci, pe un scenariu propriu, pornind de la povestirea O întâmplare veche (de altfel, V. a figurat în distribuție alături de Alexandru Giugaru, Puica Periețeanu ș.a.). Înzestrarea nativă și nevoia permanentă de a se exprima literar l-au îndreptat efemer și spre teatru, în 1911 încheind în prima formă „piesa socială” Lupii (publicată în 1915), remarcată de Victor Anestin pentru „pasajele cu privire la adevărata psihologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte. Superstiții la înmormântare Când o persoană bolnavă e în agonia morții, i se pune în mâna dreaptă o lumânare de ceară aprinsă, pentru ca dându-și sfârșitul să nu se apropie duhurile necurate de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Nicolae Șubă, Remus Ionașcu, fratele marelui penalist Traian Ionașcu, Marioara Davidoglu specializată în roluri de bătrânică, Nicolae Veniaș, Al. Blehan, Eliza Nicolau, Alfons Radvanski, blonda Virginia Bălănescu care a reușit până la o vârstă înaintată roluri de ingenuă, diva scenei ieșene, Puica Stambuliu, Ion Schimbinschi memorabil ca interpret al personajului Al. I. Cuza, alcătuiau o trupă atât de bine sudată încât nu exista piesă din repertoriul național și universal care să nu poată fi montată cu succes răsunător pe scena Naționalului ieșean
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Descifrarea altui dialect românesc cere însă studiu. „Suschiră pul’ĭ, suschiră Du vimptu s’ ploai greauă; Bagă-n’ ĭ-tĭ, pul’e, bagă-n ĭ-itĭ Și dorn’ĭ ca nĭn’eauă.” „Suspină păsările, suspină, De vânt și de ploaie mare; Culcă-mite, puică, culcă-mi-te Și dormi ca o mielușea.” Judece oricine ce înseamnă să înseriezi diferențele și asemănările a douăsprezece dialecte diferite. La Simenschy asta nu constituia însă decât o parte minoră a bagajului său lingvistic. Ceea ce uimea la profesor era
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Anat Peri, Jörg Haider’s Antisemitism, The Hebrew University, The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, ACTA, 18, Ierusalim, 2001. 684. Gabriel Schäffer, În oglinda timpului. Culegere de articole publicate În „Curierul israelit” (1921-1945), ediție Îngrijită de Puica Schäffer-Strihan, Tipografia Dalia Offset, Tel Aviv, 2001. 685. Mihai Eminescu, Opere, vol. VII, Proza literară, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1977. 686. Minorități etnoculturale. Mărturii documentare. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Nastasă și Andrea Varga, cuvânt Înainte de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru România, ocazie cu care s-a clasat pe locul al II-lea pe națiuni: de 20 ori steagul României s-a ridicat pe cel mai înalt catarg prin: Doina Melinte (800 m), Anișoara Cușmir-Stanciu (săritura în lungime) și Maricica Puică (3000 m) la atletism; Ivan Patzaichin și Toma Simionov (canoe dublu, 1000 m), Agafia Constantin, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ștefan (caiac, 4 500 m); Valeria Răcilă, canotaj; Olga Homeghi, Chira Apostol, Maria Fricioiu, Florica Lavric, Viorica Ioja, la canotaj
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși numai cucoșei. Să nu pui cloșcă în lună nouă, că ies ouăle limpezi. De pui sare în gunoiul de după ușă, îți scoate cloșca puice cucuiete. Să nu lași în casă mîță ori cîne cînd îi pune cloșcă, că altfel e spărioasă. Cînd moare vara cineva din familie, să acoperi cloșca, că de nu, atunci mor toți puișorii din ouă. Cît ține clocitul, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1 martie], așa va fi și vara: dacă în ziua babei Dochia ninge și-i furtună, atunci se zice că ea leapădă un cojoc. Zilele ei se numesc cojoace. Drac Se crede că dacă poartă cineva un ou al unei puice negre nouă zile înainte de Paști subsuoară și zice, pe timpul cînd să iasă cu învierea și să cînte: „Hristos a înviat, și al meu a înviat“, atunci iese din acel ou un spiriduș, care apoi îi dă celui ce l-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el iese Necuratul, care îl servește pe respectivul; iară dacă nu-i dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle mici și moi pe care le fac unele puice) subsuoară și-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi în gînd; dar după moarte al lor ești. Alții mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă o puică pentru întîia dată, se ia oul acela și se poartă de către gospodina casei prin șperlă*, zicînd: „Cîtă șperlă în vatră, atîtea ouă să curgă din găina noastră.“ Se zice că găina după ce se ouă și se dă jos din cuib
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintr-un ou, ca să fie amîndoi moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]