1,471 matches
-
multe aspecte, să analizăm care este semnificația acesteia. Psihologia, Psihanaliza și Morala vin ca să explice aceste aspecte. Din punct de vedere psihologic, și În special psihanalitic, orice fel de prejudiciu, ca acțiune psihologică, are la baza sa o vectorializare a pulsiunilor agresive ale individului către un obiect, o persoană, un grup de indivizi etc. Ne vom referi În special la prejudiciul adus unei persoane. Prin prejudiciu, cel care acționează comite un act de frustrare a altui individ, sau de castrare, Întrucât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cel care acționează comite un act de frustrare a altui individ, sau de castrare, Întrucât prejudiciul reprezintă fie o atingere a persoanei respective, fie deposedarea ei de ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie, complexe de inferioritate, frustrări personale, carențe afective, de educație etc. Prejudicierea altuia presupune că Între cele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
el este Îmbrăcat În ipocrizie, minciună, calomnie, ascunderea pericolului etc. Din punct de vedere moral, orice prejudiciu este o acțiune negativă care contravine normelor morale, religioase sau culturale. Originea acestor acte trebuie plasată În sfera conștiinței perverse, nu numai În pulsiunile agresive primare. Din aceste considerente, prejudiciul, ca act psihologic, dar și moral, are două surse: În Inconștientul persoanei (pulsiunile agresive primareă și În supraeul acesteia (conștiința perversăă. Eul persoanelor agresive, cu Înclinație către Rău, care doresc și fac Răul, este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acțiune negativă care contravine normelor morale, religioase sau culturale. Originea acestor acte trebuie plasată În sfera conștiinței perverse, nu numai În pulsiunile agresive primare. Din aceste considerente, prejudiciul, ca act psihologic, dar și moral, are două surse: În Inconștientul persoanei (pulsiunile agresive primareă și În supraeul acesteia (conștiința perversăă. Eul persoanelor agresive, cu Înclinație către Rău, care doresc și fac Răul, este un Eu pervertit. El trebuie considerat ca instrument al realizării pulsiunilor negative care vin să se descarce la nivelul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și moral, are două surse: În Inconștientul persoanei (pulsiunile agresive primareă și În supraeul acesteia (conștiința perversăă. Eul persoanelor agresive, cu Înclinație către Rău, care doresc și fac Răul, este un Eu pervertit. El trebuie considerat ca instrument al realizării pulsiunilor negative care vin să se descarce la nivelul său prin acte imorale, din sfera Inconștientului și a supraeului acestuia. Persoana agresivă are o psihobiografie semnificativă În direcția unei dezvoltări de factură perversă. Ea are carențe emoțional-afective sau de educație, este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei dezvoltări de factură perversă. Ea are carențe emoțional-afective sau de educație, este frustrată, s-a format sub influența unor modele negative și a interiorizat antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate cu ușurință sub formă de conduite violente. Aceste persoane sunt complexate, dominate În special de complexul de inferioritate. Ele sunt persoane marginalizate social, cu probleme serioase de adaptare-integrare socială. Actele psihomorale negative ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
revoluții, răsturnări, reforme artificial-utopice. Cei buni trebuie să-i ajute pe cei slabi și nu invers, cei slabi să-i distrugă pe cei răi pentru a-i Înlocui. Societatea trebuie să se Întemeieze pe valorile și normele morale, nu pe pulsiunile agresive ale unor categorii complexate și frustrate de indivizi revoltați. Formele sub care se poate prezenta prejudiciul, considerat ca acțiune psihomorală negativă, adesea ca violență mascată, sunt multiple. Le vom analiza succint În continuare. Aceste forme se diferențiază tematic, În raport cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
jur, dar nici propriei persoane, realizarea unui acord Între interesele sale și ale celorlalți. Evitarea actelor negative este de regulă asociată sentimentelor de rușine, păcat, dezonoare etc. Acestea sunt educate prin cultură, care are rolul de a reprima instinctele, sau pulsiunile primare ale individului, În care Își au originea acțiunile iraționale ale persoanei. În sensul acesta, B. Malinowski afirmă un fapt esențial: „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În funcție de mulți factori. Trebuie să acceptăm o Înclinație sau, mai exact, o dispoziție constituțională pentru bun și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acceptăm o Înclinație sau, mai exact, o dispoziție constituțională pentru bun și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai exact, o dispoziție constituțională pentru bun și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie Înțeleasă patologia morală, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și bine, și una diferită pentru rău. Dar ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie Înțeleasă patologia morală, ca o abatere de la normele morale, așa cum apare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie Înțeleasă patologia morală, ca o abatere de la normele morale, așa cum apare ea În intențiile, conduitele, acțiunile persoanei. La originea acestor manifestări stau pulsiuni negative dar, În egală măsură, și o anumită participare a conștiinței pervertite, care este caracteristică acestei categorii de persoane, la care viciile predomină În raport cu virtuțiile. Starea de imoralitate Nu putem Înțelege și explica patologia psihomorală fără a analiza În prealabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
numeroase personaje din literatura dramatică: Jago, lady Macbeth, Tartuffe, Raskolnikov, Dimitri Karamazov etc. Fiecare dintre aceștia ilustrează o anumită trăsătură de caracter imoral. Persoana imorală dă de fiecare dată impresia, din cauza frământării sale interioare, că este posedată de propriile sale pulsiuni care nu pot fi cu nimic controlate. Aceste persoane nu pot avea scrupule și nici remușcări Întrucât conștiința lor este o conștiință perversă. Pervertirea morală reunește doi factori: unul de tip constituțional psihologic și altul de ordin moral dobândit prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
W. Goethe, Faust IĂ: „O parte sunt dintru acea putere Ce numai răul Îl voiește, Însă mereu creează numai bine. Astfel cum tot ce voi numiți păcat, Distrugere și rău E Însuși elementul meu”. Spre deosebire Însă de Mefistofel, personificarea pulsiunilor tenebroase ale inconștientului, Margareta este simbolul virtuților morale ale frumosului și binelui, al purității și perfecțiunii, pe care Faust le vede În felul următor (J. W. Goethe, Faust IĂ: „Frumoasă-i, Doamne! ce copilă! N-am mai văzut asemenea făptură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asemenea făptură. Are virtuți desigur, fără număr Roșeața buzelor și a obrazului lumină Să nu le uiți o veșnicie! Și cum privirea și-o Înclină Ce cald prin inimă te ia”. Margareta și Mefistofel sunt personaje complementare: virtutea morală și pulsiunile primare, neelaborate. Ca și Faust, care-și resimte dubla natură interioară, la rândul său, Sf. Pavel spunea: „Nu binele pe care-l doresc, ci răul pe care nu-l doresc, Îl fac”. Este același sentiment al dublului care este resimțit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dependența, apetențele patologice, atitudinile și conduitele ezitante etc. Vom analiza, În continuare, cele două grupe principale de tulburări psihomorale: tulburările tendențiale de factură funcțională și tulburările nucleare de factură structurală ale eului. Acte și conduite de exaltare, de afirmare, productive (Pulsiuni ale supraeuluiă Acte și conduite de refugiu, de dependență și regresiune (Regresiune către trecută Eul personal Acte și conduite de atac, de violență, de distrugere (Proiecție către viitoră Acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine (Pulsiuni ale inconștientuluiă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
afirmare, productive (Pulsiuni ale supraeuluiă Acte și conduite de refugiu, de dependență și regresiune (Regresiune către trecută Eul personal Acte și conduite de atac, de violență, de distrugere (Proiecție către viitoră Acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine (Pulsiuni ale inconștientuluiă 1Ă Tulburările tendențiale ale eului sunt cele care se raportează la tendințele eului personal, așa cum rezultă ele din schema mai sus prezentată. Ele sunt cuprinse În patru grupe: aă pulsiuni ale supraeului, reprezentate prin acte și conduite de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine (Pulsiuni ale inconștientuluiă 1Ă Tulburările tendențiale ale eului sunt cele care se raportează la tendințele eului personal, așa cum rezultă ele din schema mai sus prezentată. Ele sunt cuprinse În patru grupe: aă pulsiuni ale supraeului, reprezentate prin acte și conduite de exaltare, de afirmare, cu caracter productiv; bă pulsiuni ale inconștientului, reprezentate prin acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine; că acte de proiecție către viitor, reprezentate prin acte și conduite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt cele care se raportează la tendințele eului personal, așa cum rezultă ele din schema mai sus prezentată. Ele sunt cuprinse În patru grupe: aă pulsiuni ale supraeului, reprezentate prin acte și conduite de exaltare, de afirmare, cu caracter productiv; bă pulsiuni ale inconștientului, reprezentate prin acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine; că acte de proiecție către viitor, reprezentate prin acte și conduite de atac, de violență și distrugere; dă fenomene de regresiune În trecut, reprezentate prin acte și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la renunțarea unei vieți obișnuite și Înlocuirea acesteia cu un model de viață mistică, de devoțiune și asceză. eă Spiritele neliniștite, revoltate, nemulțumite de sine și de ordinea lumii pe care o găsesc nefirească, nepotrivită naturii lor, sunt dominate de pulsiuni care reclamă nevoia de schimbare prin inversare, sunt personalități care Își plasează aspirațiile ideale În sfera unui imaginar utopic. Dominați de ideea Împlinirii, prin schimbare a omului și a lumii, această categorie de. indivizi este dominată de voința de putere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
orientată către bine și dreptate. Prin natura sa, caracterizată prin unitatea contrastelor, persoanei umane Îi este oferită capacitatea de a opta. Prin aceasta, ea se dovedește a nu fi irațională. Ea nu este o ființă oarbă, supusă dominant sau exclusiv pulsiunilor primare ale inconștientului. Persoana se poate opune, cu rațiunea sa, cu liberul arbitru, răului și păcatului, se poate autocontrola și autoforma, dezvoltându-se continuu și Înfățișându-se ca o ființă a progresului. Să Încercăm acum, după ce am văzut caracteristicile persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferite - (mic-)burghez, mai degrabă al mărunților funcționari ori salariați cu „gulere albe”, al micilor mahalagii decăzuți moral ș.a. -, drame banale ori aventuri, mai ales erotice (adultere, triunghiuri amoroase, incertitudini și indecizii afective), explicate ori complicate - industrios, neîndemânatic - cu obsesii, pulsiuni, procese de conștiință, fatalități obscur motivate etc. Nuvela care se poate, la rigoare, reține, este Alexe, omul lui Dumnezeu, posibil vag reflex al faimoasei Cănuță, om sucit de I. L. Caragiale, cu un personaj becisnic și abulic, oropsit de bizare fatalități
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
vedere, care reflectă aspectele realității obiective sociale, dar și pe cele ale existenței umane, vizează două categorii de forțe ce acționează concomitent: forțele sociale (modelul socio-cultural, instituțiile, relațiile umane, normele social-juridice, sfera politică și cea economică, religia) și forțele umane (pulsiuni, trebuințe, aspirații, decizii, acte, conduite). De acordul sau dezacordul acestora depinde starea de echilibru atât a societății, cât și a fiecărui individ în parte. Nu poate exista însă niciodată un acord perfect între individ și societate. O situație „ideală” are
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acesteia un cadru specific, conform cu tendințele și aspirațiile sale. În acest fel apar cultura și societatea. Prin urmare, ne găsim în fața a trei planuri distincte: - planul uman, reprezentând individul, ca subiect cu propria sa viață interioară, propriile idei, sentimente, aspirații, pulsiuni, idealuri; - planul natural, fizic, cadrul obiectiv în care omul își desfășoară existența, reprezentat prin climă, relief, resurse, alimentație; - planul socio-cultural, reprezentând totalitatea creațiilor umane, de cultură spirituală și de civilizație materială, corespunzător necesitaților și tendințelor interioare, sufletești, plan pe care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]