8,903 matches
-
e rus, nu american sau de-al nostru. Voi, ăștia de dreapta, nu știți să vorbiți. Ziceți și voi să pricepem ce vreți și faceți. Uitați, ceilalți spun clar, VĂ DĂM pensii, ajutoare, și când e ziua votului dau o pungă cu o găină, făină, galeți, dau, nu că voi. Mai o petrecere, măi un mic, e ceva. Burtă nu gândește, vrea de mâncare. Voi numai vorbe. Or fi bune, na, dar sunt vorbe, nu țin de foame. EL: Ar fi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
noastre!(Face și el cu ochiul.Popa pune păhărelul pe tavă. Iese fredonând “Frumoasă-i vecina noastră”) Scena 3 Nelu și Costel urmăresc un meci de fotbal la un televizor portabil. Pe măsuță sunt o sticlă,două ceșcuțe și o pungă de covrigei. Intră Popa în civil. Nelu ascunde grăbit sticla sub canapea. Popa:Bună seara!N-ați văzut pisica mea? Nelu și Costel(într-un glas):Nuuu! Popa:Mi s-a părut că a intrat aici.Pis!Pis!Pis! (Nelu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
palatul lui Moș Crăciun.“ Și mă guduram ca un cățel de plăcere, că în alți ani îmi spusese că Moșul nu există, da’ eu vedeam oricum copii cu daruri... Și pe drum, în stație la metrou, mi-a luat o pungă de pufuleți și în vagon m-a ținut de mână, de mă pișam pe mine de drag de ea. Și-acolo, la palat, în sala de așteptare, m-a mângâiat și mi-a zis că Moșu’ are multă lume la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
esențial, răscolitor, cum trebuie să fi fost cel din misterele de la Eleusis, cu ciuma. în realitate, ciuma însăși este un teatru. Un teatru care își e propria sa monedă. Ciuma nu e degetul lui Dumnezeu, cum s-a spus, ci punga sa. — Niște făpturi care își depun ouăle în noi? întrebă Nur Iulian cu gura căscată. Cine sunt ăștia? Ăia pe care i-am visat eu? — Hm. Hm. Dumnezeu, Julien, a creat multe lumi înainte de-a o crea pe asta
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
e oare straniu că în limba franceză o cochilie înseamnă o greșeală de tipar? Nu vezi cum o demoniacă cochilie de tipografie, un qliphoth de zețar, i-a arătat genialului și torturatului nostru pictor adevărul? — Deci noi suntem la propriu pungile lor? — Ei sunt în noi, Julien. Nevăzuți. Am devenit moneda lor. în corpul nostru sunt imprimate amulete și simboluri drăcești care se vând cu tot cu suport. Astăzi trecem, de altfel, printr-un moment de inflație. E prea multă monedă în circulație
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și apoi vopsite cu vopsea în ulei culoarea albastră sau crem. 1.1.5. Breviar de calcul rețea de canalizare Această rețea a fost proiectată astfel: Colector principal CP1 - 1 ¸ 26 (cuprinzând Str. 3, Str. D.C. 141, Str. Alexandrești, Str. Pungă și Str. Drum Vicinal). Din nodul 26 apele uzate sunt trimise în stația de epurare a localității. În același timp localitatea dispune de un colector de canalizare, deja existent (din zona blocurilor), care în cazul de față a fost considerat
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
să fluiere. Când aud că se apropie o mașină, se întoarc și îi fac semn să oprească... Urcă repede, dau bună dimineața șoferului și, după ce se așază, se uită unul la celălalt, uimiți. Li se pare sau nu, dintr-o pungă de plastic vine un miros puternic de gogoși... Tică înjură și aprinde țigara, iar șoferul începe să le spună un banc porcos, strîngând volanul cu niște degete albe, lungi, osoase, parcă descărnate... Cetatea din anticamera trecutului Poarta mare a cetății
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Parcă se și întunecase afară sau mi se pusese mie o ceață neagră pe ochi, îmi zvâcneau tâmplele, iar inima făcea nazuri și vroia să ajungă neapărat în gât, pentru a urca apoi, încetul cu încetul, către gura mea făcută pungă. Lord, bineînțeles, lătra. Ca o pușlama nesimțită, cu blana udă. Lătra îngrozitor de tare. Acum cred că lătratul lui semăna puțin cu râsul doamnei Geta, CURVA!, dar atunci eram prea mic și doamna Geta era departe de mine, și adolescentă, poate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
devină minusculă, la un moment dat, iar tata urma să o calce cu pantoful și să o facă una cu pământul, fără regrete. Terci. Nu a fost să fie. M-am înșelat. Terci a ajuns el, l-au strâns în pungă, un fel de pastă compusă din carne, păr, sânge, oase fărâmițate și cioburi de sticlă, așa mi-a zis cineva. Zidul ăla abia se mai ținea, dar tata s-a așezat taman la baza lui, ca să bea o bere sau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
atunci adio și n-am cuvinte. Ne transmite, adică, bucurați-vă de ei în viață, altfel o să regretați că nu le-ați acordat mai multă atenție. Mi-ar fi plăcut să vină tata din nou, seara, cu berile într-o pungă de plastic și pregătit să o bată pe mama încă o dată. N-a mai venit, n-a mai strigat din ușă m-am întors, e gata masa? Nici Dumnezeu - ajutat de întreaga armată de îngeri nu o mai scăpa pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
avea nevoie de motive pentru a-i administra corecția cotidiană, dar era tata, făcea orice vroia el. Ținea pe toată lumea la respect. Numa` zidul ăla i-a venit de hac. Păr, sânge, carne și oase fărâmițate, toate puse într-o pungă. Tata. Amin. Acum cred că nu spuneam rugăciunile așa cum dorea Dumnezeu, altfel nu-mi explic bătăile pe care le lua mama. De fapt, îmi dau seama că eu eram cel pedepsit, dar prin ea, prin mama. Așa sunt mamele, preiau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu se mai simte chiar așa de singură. LEGENDA ȘARPELUI Demult,tare demult....... Pe când Dumnezeu și Sf. Petru umblau pe pământ.... Un negustor se afla la o răscruce de drumuri, venind spre casă de la un targ. Avea la brâu o pungă plină de bani căci vânduse și el câte ceva, iar pe măgăruș pusese desagile grele, căci luase din târg niște piei de animale pe care vroia să le vândă În altă parte cu un preț bun. Era În ziua aceea o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
zilele de pace și liniște, zâmbea supusilor cu bunătate și blândețe, se bucura alături de ei când le năștea nevasta, el botezându-le pruncii. Se bucura alături de supuși când Își Însurau feciorii ori Își măritau fetele, el dându-le câte o pungă cu bani de aur. Când Îi mureau ostenii În război, murdărind cu sângele lor iarba de prin văi, Îi Îngropa și Îngenunchind, lăsa capul În piept, strângea pumnii, scrâșnea din măsele, dar nu plângea. Iar de se Întâmpla ca vreun
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
castronelul la buze, însă l-a pus înapoi pe tavă, fără să se atingă de el. Atunci am observat, uimită, că mâna dreaptă a mamei era umflată. — Mamă! Ce-i cu mâna ta? Mi s-a părut palidă și cu pungi sub ochi. — Nimic. Umflătura asta nu înseamnă nimic. — De când e așa? Mama rămase tăcută și privea în gol. Îmi venea să plâng. Mâna aceea deformată nu era a mamei. Era a altcuiva. Mâna mamei e mică și delicată. O mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
oglindă cum doi pui sparg / aceeași coajă de ou neștiind unul de celălalt / că sunt una de fapt dar crezîndu-se doi / unul împotriva celuilalt și niciodată de aceeași parte a limitei / Ťcine suferă de claustrofobie nu poate fi prunc / în punga cu bănuți de aur ce umplu cerul de amniosť) / urcușul la muzică atunci cînd ni se scot căștile / de pe urechi și intrăm cu mintea noastră în lume / ca într-o orchestră simfonică dirijată de doi" (și intrăm cu mintea noastră
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
Văzând că întârzie, fac câțiva pași până la Hamparțunian, armeanul, cafegiu. Curios, e deschis. înăuntru, băiatul lui mare, care îi ține uneori locul, Babis. A răm s de anul nou un client apropiat fără cafea, și a venit să ia o pungă și să i-o ducă conului Alec, așa-l cheamă, un om în vârstă. Și eu am rămas odată... nu fără cafea,... fără chibrituri -, se întâmplă - zic eu - nu aveam cu ce să aprind focul. - Ce zi era? mă-ntreabă
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
15 ani de la lansarea proiectului datorită căruia lugubra fostă închisoare stalinistă de la Sighet avea să devină Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. La intrare te întâmpină Ana Blandiana și Romulus Rusan. Alături, Ioana Boca se grăbește să-ți dăruiască o pungă de pânză în care se află câteva obiecte. Pe una din fețele pungii scrie - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Sighet. România. Pe cealaltă e imprimată sigla Memorialului - un cerc format din cele 12 steluțe, simbolul Uniunii Europene, pe care
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
avea să devină Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. La intrare te întâmpină Ana Blandiana și Romulus Rusan. Alături, Ioana Boca se grăbește să-ți dăruiască o pungă de pânză în care se află câteva obiecte. Pe una din fețele pungii scrie - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Sighet. România. Pe cealaltă e imprimată sigla Memorialului - un cerc format din cele 12 steluțe, simbolul Uniunii Europene, pe care îl intersectează un alt cerc cu conturul format din sârmă ghimpată. Două cercuri
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
chiar în istoria anilor de după 1989, redenumindu-i autorul cu pseudonimul Sorin Toma jr. După ce Ana Blandiana și-a încheiat cuvântul, invitaților li s-a explicat printr-o demonstrație la fața locului, pe ecranul din încăpere, că DVD-ul aflat în punga de pânză primită în dar la intrare permite, datorită unui soft special creat, vizitarea sau cercetarea Muzeului Sighet în cele mai fine detalii. Zestrea de imagini, documente și informații pentru care Ana Blandiana și-a dăruit 15 ani din viață
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
benefică pentru viitorul Muzeului, un stimulent pentru cei care încă n-au ajuns la Sighet, dar intenționau s-o facă, ca și pentru cei care n-au aflat încă de existența Muzeului, un antidot pentru indiferența sau comoditatea altora. Așadar punga de pânză nu conținea doar niște perisabile obiecte de protocol, așa cum se obișnuiește să se împartă la momente aniversare. De această dată obiectele sunt împrumutate parcă din recuzita lui Făt-Frumos care arunca în urmă o perie ce se transforma în
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
studiat Catalogul cărților publicate. 1994 -2007 sub egida Academiei Civice, și acesta obiect primit în dar de cei prezenți, se poate transforma într-un raft de bibliotecă în care se află istoria netrucată din perioada comunistă. Să mai scoatem din pungă și cartea lui Romulus Rusan - Cronologia și geografia represiunii comuniste în România. Recensământul populației concentraționare (1945 - 1989) care conține informații consistente, indispensabile înțelegerii corecte a fenomenului detenției politice din închisorile comuniste. La sfârșitul cărții, pe o hartă sunt localizate unitățile
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
reiau amănuntele știute de-o lume întreagă, dar salut dârzenia de ultimă oră a dascălilor, hotărâți în fine să nu mai cedeze în fața nesimțirii și cinismului guvernanților. Sunt semne că, de data aceasta, puterea va deschide, cât de cât, baierele pungii ținute cu gelozie la cingătoare. Dar oricât de generoși vor fi, tot nu vor acoperi imensul hău din urmă. Ce s-a pierdut, nu se va mai recupera în vecii-vecilor. Între altele, am pierdut - și pierdem cu fiecare zi - tocmai
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
cînd trăiam nu mi-au trimis un pachet măcar)", fără a mai pune la socoteală avantajele statutului de fantomă. De exemplu, pleci de la frizer fără să plătești (de fapt, te razi singur...), iar patronul unui restaurant, nu tocmai larg la pungă, te tratează, pe cheltuiala lui, cu toate bunătățurile, de frica lumii de apoi. Farsa se dă în vileag, și ziarele încep iar să toace, pînă uită. Moravuri de presă, vechi și noi. Faima se-ncheagă, cu lustrul ei pus peste
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
de prindere a domnitorului muntean. Numai să încalece, să-l prindză. De la Poartă, nici un semn. Și fără știrea Porții acțiunea nu putea să înceapă. Vizirul temporiza. De fapt, aștepta ca mai întâi Brîncoveanu să-i trimită cele cinci sute de pungi de carne, ideea lui Cantemir, pentru adormirea vigilenței. Nu-l nimicești pe unu căruia îi ceri bani. Dar poate că Viziru mai punea în cumpănă și altele. Obsesia turcilor, echilibrul. Și să nu-l înlocuiești prea repede pe unul pe
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
pricepere, de gust, ce lipsă de sistem și de reguli poate să ducă astăzi la o asemenea înfățișare a acestui oraș. De ce? Cine permite? Ani în șir s-a construit alandala, după un bun plac discutabil și, mai ales, după punga masivă a celui ce comandă proiectul. Nu există coerență, nu se leagă nimic cu nimic, dictează doar lipsa de cultură și vanitățile. Plimbările prin București nu fac decît să-mi sporească suferința și neputința. Ca și faptul că nu înțeleg
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]