751 matches
-
ducându-mă la prăvălie să iau niște sare și drojdie pentru pâine, m-am întâlnit cu Toader a lui Axinte, bărbatul lui Tinca, sora matale de la Cursești-Deal, care fusese la Ileana Gâză și se gândea să vină la matale la Pungești... − Da’ spune odată despre ce e vorba, cumnată, că nu mai am răbdare. Dă-i drumul și spune ce s-a întâmplat? − Trebuia să-ți spună Toader Axinte, da’ el mia spus mie să-ți spun, că el nu mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-o inima... Se îmbrățișară amândouă plângând, Ileana mai mult de jalea cumnatei sale dar și amintindu-și de mama Elena, care le-a fost o pildă de înțelepciune și purtare. Amândouă, și Maria și Ileana, cumnată-sa, au trăit la Pungești, departe de locurile unde copilăriseră, adică Cursești-Deal și Armășoaia. Oftară amândouă iar Ileana spuse, în chip de mângâiere: − Așa a vrut Dumnezeu, cumnată, judecata lui nu o poate nimeni schimba. Noi trebuie să primim toate, că vin de la El; Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aici luă pomenile de înmormântare ce le comandase decuseară, niște lumânări și colăceii ce se împart la înmormântare. De altfel Costache se înțelesese cu cumnatul Vasile Cocuz care lucra la primăria din Cursești-Deal și l-a chemat la telefonul din Pungești. Nici nu trecuseră bine de moara lui Marcopol și din norii deși începură să cearnă fulgi mari, de zăpadă, parcă ar fi fost lacrimi înghețate. Maria privea cu tristețe fulgii cum se legănau în vânt și-și căutau parcă locul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au avut noroc să cunoască și ei cât de cât lumea. Am să mă rog de mama și de tata să mă lase să merg la Galați, la mătușa Zoița ca să învăț mai bine croitoria, că la evreica aceea din Pungești nu am putut prinde prea mult, îmi dă să fac numai lucru de mână, iar la mașină nu mă lasă să cos decât de față cu ele. Acum mă lasă mai mult , dar numai după ce se termină ziua de lucru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Boboc, ce se afla taman în poarta casei lui Costache. Ajunsă acolo, o văzu pe Zoița pe prispa casei cum curăța un pește mare cam de vreo două kilograme. - Ia te uită, vară-mea Zoița, când ai venit la Pungești? Bună dimineața, dragă verișoară, ce mai faceți la Galați? se arătă voioasă Marița; − Bună dimineață, dragă vară-mea, după cum vezi am venit și acum curăț un pește. Da’ hai, intră în ogradă, să stăm oleacă de vorbă, cât curăț peștele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și ceva marfă pentru negustorii lui. Procesul s-a amânat, a primit un alt termen din nu se știe ce cauză și atunci cei doi s-au abătut pe la depozitele angrosiștilor care aprovizionau cu marfă pe clienții lor, negustori din Pungești, adică Zisu Fălticineanu și Kisel. Soarele de primăvară încălzea puternic și sub razele sale, zăpada s-a topit repede iar apele au umplut gropile și locurile joase. Faptul acesta îl îngrijoră pe Costache gândindu-se că șoseaua spre intrarea în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
al treilea pod, sunt scăpați. Nivelul apei ce traversa șoseaua era din ce în ce mai ridicat, pe unele porțiuni mai lăsate apa ajungea la butucul roților și cei doi se gândeau că de ajunge apa la mărfuri vor avea neplăceri cu negustorii din Pungești. − Mari păcate au dat peste noi, Costache, că am plecat la drum pe așa o vreme, spuse Maria; − Ai răbdare că îndată ajungem la pod și am scăpat de necaz, o încurajă Costache; Trecură peste pod și Costache trase aer
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sări din căruță, îi dădu mâna să iasă din groapă. Curgea apa murdară de pe el ca de pe snopul de cânepă când îl scoți de la topit, din baltă. − Marie, du-mă la o casă de om că nu mai ajung la Pungești, rosti cu glasul sfârșit Costache; L-a ajutat să urce în căruță apoi luând hățurile îndemnă caii la drum. Ajunși în Rediu au cerut găzduire la unii gospodari, cu case mai răsărite , dar nu au fost primiți decât de o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îl puseră pe gânduri. De câteva luni Emilia se mutase la Galați, la mătușa-sa Zoița Păun, ca să învețe mai bine meșteșugul croitoriei și cu gândul secret că poate își va găsi acolo un pretendent mai cioplit decât cei din Pungești, care mai mult se gândeau că prin însurătoare se vor chivernisi, că vor primi pământ și ceva avere de la părinții fetei. Zoița,căreia copiii îi spuneau acum „tanti”, că la oraș nu se mai obișnuiește țărănescul „mătușă”, era vară bună
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
scrisoare tocmai despre Tică era vorba: medicul era de părere ca băiatul să se mute o vreme într-o așezare sătească, cu aer curat și hrană sănătoasă, așa că vară-sa Zoița s-a gândit ca să-l aducă un timp la Pungești. Peste câteva zile urmau să vină cei trei, adică Zoița, băiatul și Emilia, și-l anunțau pe Costache să-i aștepte în gară la Vaslui. Maria când află ce vești au sosit cu scrisoarea, nu s-a bucurat prea mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a primit telegrama că neamurile din Galați vor fi în gara Vaslui, el arvunise o chirie pentru Haim, brutarul. A plecat în zori cu căruța, a ridicat marfa pentru Haim, a așteptat în gară sosirea trenului apoi plecă încărcat spre Pungești. Trecând pe lângă groapa cea cu pricina, le povesti pățania și cât a fost nevoit să sufere din această cauză. Drumul a decurs ca de obicei, cu popasurile necesare ca drumeții să-și mai desmorțească oasele iar caii să-și refacă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se molipsească de necruțătoarea boală. Cu toate îngrijirile date, deși hrănit bine și trăind în aer curat ca la țară, starea de sănătate a lui Ticu s-a înrăutățit, încât au fost nevoiți să-l interneze în micul spital din Pungești. A fost îngrijit de doctorul Babeș și de asistentul medical dar, fără medicamente, care nu prea existau pe timpul acela, bietul Ticu a ajuns în faza finală a bolii și în curând s-a prăpădit pe patul de spital din Pungești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pungești. A fost îngrijit de doctorul Babeș și de asistentul medical dar, fără medicamente, care nu prea existau pe timpul acela, bietul Ticu a ajuns în faza finală a bolii și în curând s-a prăpădit pe patul de spital din Pungești. Au venit părinții de la Galați și l-au înmormântat în cimitirul din Pungești, pe timpul acela neavînd mijloace să-l transporte acasă. Capitolul XVI Păscutul tinerilor animale și ispita harbujilor − Lențâca, am fost ieri pe șesul de după deal, unde am avut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
medicamente, care nu prea existau pe timpul acela, bietul Ticu a ajuns în faza finală a bolii și în curând s-a prăpădit pe patul de spital din Pungești. Au venit părinții de la Galați și l-au înmormântat în cimitirul din Pungești, pe timpul acela neavînd mijloace să-l transporte acasă. Capitolul XVI Păscutul tinerilor animale și ispita harbujilor − Lențâca, am fost ieri pe șesul de după deal, unde am avut iarbă, știi tu, unde este și iazul cu pește; nu numai noi am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aibă loc ședința de informare, se umpluse. Veni și Costică Abaci, Costică Toloacă, instructorul, Mihai Fănache, Costică Leonte, Dumitru Ciobanu și alții ale căror nume sunt aminntite în documentele vremii, unii din comunele imediata apropiere, ce făceau parte din plasa Pungești a județului Vaslui.Sunt anunțați cei din cancelarie că totul este pregătit și pot să vină la întrunire. în sală și-au făcut apariția pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu, urmat de directorul școlii și comandantul centrului de premilitari, profesorul Grigore
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în documentele vremii, unii din comunele imediata apropiere, ce făceau parte din plasa Pungești a județului Vaslui.Sunt anunțați cei din cancelarie că totul este pregătit și pot să vină la întrunire. în sală și-au făcut apariția pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu, urmat de directorul școlii și comandantul centrului de premilitari, profesorul Grigore Averescu, apoi profesorul de istorie Nitsoc, învățătorii Constantin Corogeanu, Alexandru Isailă, Elena Averescu, Marieta Sasu, Claudia Râpeanu, Maria Corogeanu și în final învățătorul Constantin Obreja, care se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din cancelarie și puse în fața băncilor. Președintele de ședință, învățătorul Obreja mulțumește comandantului centrului de premilitari pentru cinstea acordată, și promite că va fi cât mai la obiect în desfășurarea acestei adunări. Pentru început se dă cuvântul pretorului de plasă Pungești (pe vremuri i se spunea ocolul Pungești), domnului Ioan Sasu, care informează, că marile eforturi privind tratativele cu URSS, prin ministrul de externe, nu au dus la rezultatele dorite, la o înțelegere, privind granițele firești ale României, și astfel după cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de ședință, învățătorul Obreja mulțumește comandantului centrului de premilitari pentru cinstea acordată, și promite că va fi cât mai la obiect în desfășurarea acestei adunări. Pentru început se dă cuvântul pretorului de plasă Pungești (pe vremuri i se spunea ocolul Pungești), domnului Ioan Sasu, care informează, că marile eforturi privind tratativele cu URSS, prin ministrul de externe, nu au dus la rezultatele dorite, la o înțelegere, privind granițele firești ale României, și astfel după cum cred că știți, la 29 august 1936
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Punctul culminant a fost atins în decembrie 1937, când nici un partid politic nu a obținut cota de 40% din voturi necesare pentru a i se încredința puterea. în momentul acesta se deschide ușa sălii de clasă și intră preotul parohiei Pungești, Alexandru Mironescu, care atunci terminase slujba zilei la biserică. Cei din sală se ridică, respectuoși în picioare, iar preotul este invitat de către președintele de ședință să ia loc în prezidiu, pe scaunul special lăsat neocupat. Din sală, o voce cere
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și alte evenimente importante până în prezent dar consider suficiente pe acestea, în vederea cunoașterii situației în care este statul român, și necesitatea luării unor măsuri ferme în vederea apărării granițelor țării. Vă mulțumesc, domnule președinte, vă mulțumesc tuturor pentru atenție Pretorul plasei Pungești, se ridică și se adresează celor prezenți : - Stimat auditoriu, după cum ați auzit, probleme foarte importante se ridică pentru poporul român, deci și pentru noi. Dar mai sunt foarte multe situații neelucidate, în special probleme militare, de apărare a cuceririlor înaintașilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai vorbim noi altădată și de alte cauze pe care voi acum nu le înțelegeți. Capitolul XX Marea cotitură Duminica Tomei este o sărbătoare de o mare însemnătate în lumea creștină iar preotul Mironescu, paroh al bisericii satului și târgului Pungești, a vorbit în predica sa despre semnificația acestei mari sărbători. Credincioșii care au fost la biserică, întâlnindu-se cu consăteni ce n-au putut să ia parte la sfânta slujbă, le-au povestit acestora cam ce li s-a predicat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu nimic și dacă se va termina cu bine, cu atât mai bine pentru toți”. Vasile Chiriac îl întrebă: − Bădie Costache, mai mergi la Băcești ? − Da Vasile, trebuie să duc niște bagaj al lui Iosub, covrigarul, că se mută din Pungești. Dar vrei să mergi și tu acolo? − Da, aș merge cam pe joi, am auzit că acolo e un târg bun și aș vrea să cumpăr niște juncani, sau măcar să văd cum merge târgul; − Bine, Vasile, eu miercuri încarc, poate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să fie animale crescute de dumeșteni, că aceștia au boi buni de muncă. A găsit o pereche pe plac, s-au înțeles la preț, au cinstit și adălmașul, după obicei, apoi, cu boii legați la coada căruței, au plecat spre Pungești . La întoarcere Costache a luat în căruță și pe învățătorul Isailă, originar de prin părțile Coșeștilor, dar care acum lucra la Pungești. Au plecat din Băcești cam pe la amiază, fiind primăvară nu era prea cald iar boii, fiind înalți și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la preț, au cinstit și adălmașul, după obicei, apoi, cu boii legați la coada căruței, au plecat spre Pungești . La întoarcere Costache a luat în căruță și pe învățătorul Isailă, originar de prin părțile Coșeștilor, dar care acum lucra la Pungești. Au plecat din Băcești cam pe la amiază, fiind primăvară nu era prea cald iar boii, fiind înalți și cu pasul mare, aveau spor la mers. S-au ținut în pas cu căruța până la trecerea pe Valea Racovei, unde au dat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de păscut, cu care ocazie s-au odihnit puțin și drumeții. Pe drum au vorbit multe, învățătorul Isailă fiind și agronom, dar încet-încet discuția a alunecat tot spre temerile și frământările la ordinea zilei. După ce vineri în zori ajunseră la Pungești, Costache deshamă caii, îl cheamă pe fecioru-su Dumitru, care se învârtea prin ogradă și-i poruncește să ducă caii pe islazul comunal, să le pună piedicile și după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]