755 matches
-
scutului" și a "lutului ars": Ilustre ziduri, mări transfigurate! Și voi, rănite ziduri pe un scut Crepuscul din lut ars, crescut Spre mîini ce-n cer și-aici vor fi curate. O! CÎmpuri fericite. Munți ce-ascut Noi zări... Combustia purificatoare, percepția nouă, aurorală a lumii transfigurate pot trimite la același reper. Geometrizarea formelor naturale notate În vers (vezi debutul sonetului al doilea: "Compasu-acestei ape, prin frunze, prin secundă") reamintește, desigur, și propriile exerciții "constructiviste" din anii 1924-1925, dar nu interzice
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
plîngi cu inima Înfîntă și cu duh slobod”. Nicolae, al doilea fiu al lui Ienăchiță Văcărescu, folosește și el armele familiei (jeluirea, oh-ul, ah-ul) dar nu mai este un captiv necondiționat al iubirii. Focul nu-i mai pare purificator, suferința nu mai este dulce („amărîtul trai”). N-are darul de improvizație al fratelui său și nici rafinamentul părintelui. Este un spirit mai realist și mai auster: duce o viață retrasă, urăște luxul și petrecerile și, din această pricină, este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
degradare” a lor pe măsură ce se Îndepărtează de arhetipurile pure. Ele și-au păstrat fluiditatea (au devenit un imens foc), dar fluidul a luat, acum, forma unei paste impure. Fluidul (focul) și-a schimbat și statutul imagistic: și-a pierdut calitatea purificatoare. Dintr-o energie luminoasă (o materie superioară care unește două Însușiri fundamentale: forța și lumina), focul a devenit o energie murdară (noroioasă), pedepsitoare (este sugerată și o simbolistică morală). Frica de gol se asociază la Heliade cu frica de proliferarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trezie care coincide și cu dorința de dezlegare. Fior, fulger, nesațiu, tremur, foc sînt imagini ale intensității. O intensitate provocată de o energie imaterială și desfășurată Într-un regim de neliniște voluptuoasă, de nelămurită seducție. Imaginile citate sînt, totodată, imagini purificatoare. Energia lor este ascensională, aeriană, prefigurînd trecerea În alt regim psihic. Dezlegat de alte obligații, discursul erotic este aici mai pur și, prin aceasta, mai profund. Discursul se tulbură din nou În poemele ulterioare. La o mireasă (1844) preamărește, Încă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peștișori, Frumoase mozaice, divine, infinite, Ce schimbă-ale lor forme bizare, strălucite! Ce ne amintă Încă p-al vieții autor, Făcînd ca să se uite durerea ce dărîmă!” și efectul ei este desfătarea care șterge contururile aspre ale lumii. Desfătător, cu efecte purificatoare este și tabloul cu delfinii care Însoțesc, Într-un joc nebunesc, pe Îndrăgostiții fugari: „Iar delfinii sprinteni trec ușori prin valuri urmărind caiacul și al lor amor”. Imagine superbă ce ne face să uităm stîngăciile versului, răsturnările acelea de topică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retoricii Îl poate exaspera. Peisajul urmează aceeași cale: ici, muntele este un spațiu primitor, productiv, securizant, colo muntele este un obiect terorizam Într-o imagine mai vastă a haosului. El devine, astfel, pivotul mai multor figuri: de la figura solitudinii mîndre, purificatoare, la figura ororii de labirintul vegetal... Dintre peisajele ce trec prin versurile lui Alecsandri, doar lunca este statornic euforizantă, liniștitoare. Alăturate, peisajele formează o geografie lirică, o țară imaginară care devine, pe rînd, o țară mitică, o „țară de jale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
harnic. Mi s-a părut însă mai interesant să scormonesc la rădăcina unui început de gând și să dau astfel îndeletnicirilor mele un sens de necesitate. Această action de puiser - schöpfen - cu cât devine mai maniacală, cu atât este mai purificatoare și mai fecundă. Cei mai mulți autori nu coboară niciodată în noaptea unei idei. Există întotdeauna în cultură un mister al începutului, care se manifestă prin aceea că orice început este întîmplător. Poți începe de oriunde și chiar începi de oriunde. Această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
luni în urmă, de a nu denunța plagiatul și impostura lui Tudor Ghideanu, șef de catedră (?) la Facultatea de Filozofie din Iași, în marginea lui Heidegger și a filozofiei contemporane în genere, ca fiind - gestul acesta care mie îmi părea purificator și moral - un act nedemn în raport cu orbita culturală pe care mă aflam? De ce își lăsase Scrisorile despre logică pentru a se hărțui cu un I. Gr.? Dacă este adevărat că, într-o lume în care totul a devenit "acțiune" și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu "domnule președinte". Lustrație. Cuvântul înseamnă "purificare" și latinii îl foloseau la început în contexte religioase, având în vedere un ritual de purificare: în jurul obiectului impur, pângărit sau pângăritor, sacerdotul executa un dans purtând în brațe un animal destinat jertfei purificatoare. Apoi cuvântul a trimis la "curățare" în genere. Agrum lustrare însemna "a curăța ogorul". Toate țările foste comuniste din Europa, cu excepția României (Cehia, prima), au promulgat legi lustratorii, care curățau "locul social" (funcțiile publice) de persoanele pângărite și pângăritoare ale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie frânele în mână/ Să fiu pe casă, pe pământ stăpână,/ Pe brațu-i și pe limba lui procleată;/ și-i poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând răul metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește sălaș acolo unde se află virtutea, el construind astfel un lanț indestructibil: iubire - noblețe - frumusețe - virtute. Iubirea devine catharsis, purificatoare de patimi. Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute, aduceau liniște și aspirația spre o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
făină, pentru ca primul ei prunc să aibă un păr frumos. La terminarea torsului, femeile obișnuiau să lase în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți, la pădure, împotriva accidentelor. Efecte purificatoare, tămăduitoare, se căutau și prin aplicarea unor rituri, pe timpul țesutului, de exemplu, udarea după un anumit ritual a pânzei venea în sprijinul sănătății fizice și psihice a membrilor familiei. În schimb, cânepa apărută în vis semnifica sărăcie, grijă, boli grele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie frânele în mână/ Să fiu pe casă, pe pământ stăpână,/ Pe brațu-i și pe limba lui procleată;/ și-i poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând răul metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește sălaș acolo unde se află virtutea, el construind astfel un lanț indestructibil: iubire - noblețe - frumusețe - virtute. Iubirea devine catharsis, purificatoare de patimi. Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute, aduceau liniște și aspirația spre o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pudra de orz verde, chlorella favorizează igiena intestinală și se numără printre cei mai buni agenți de drenare a toxinelor. Această algă microscopică, bogată În vitaminele C, E și B, În beta-caroten, oligoelemente precum calciul, potasiul și magneziul, este totodată purificatoare, detoxifiantă și regenerantă, cu o acțiune deosebit de interesantă asupra sferei hepatice. Clorofila din compoziția sa curăță sistemul digestiv, acizii săi nucleici regenerează celulele, În special pe cele ale ficatului, iar membrana sa celulară bogată În celuloză fixează toxinele și metalele
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
argintie se adaugă aici un verzui-alb. Oricât ar fi de straniu arar se adresează cineva după ajutor ulmului. Totuși, acest copac-vampir ar putea să le fie multora util, mai ales bărbaților viciați de alcool. Energetismul ulmului are o influență puternic purificatoare asupra organismului omenesc, aducând curenții energetici la starea normală. Cu ajutorul ulmului se poate intensifica Într-o măsură considerabilă schimbul energetic cu mediul Înconjurător. În afară de aceasta el „ne curăță bine creierul”, dacă putem să ne exprimăm așa, eliberându-ne de șovăielile
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
zel idolatru, ne oblojim mizeriile lângă templul lui și îi stricăm liniștea cu festivitățile noastre dulcege. Nu ne mai este rușine de Eminescu! Iar nerușinarea aceasta nu se va vindeca decât după ce vom avea cuviința unui 15 ianuarie tăcut, rece, purificator”. Iată două citate care ilustrează perfect două mentalități, două perspective de abordare a lui Eminescu astăzi. Una e hagiografică, festivist-protocronistă, în perfect concubinaj uneori cu impostura și mizeria umană, cum am exemplificat mai sus; alta e realistă și onestă, critică
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
viața veșnică alături de Dumnezeu. Iată că Spiritualitatea creștină, prin exemplul sfinților martiri din primele veacuri creștine, vine în sprijinul bolnavului de astăzi, asigurându-l că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându-l că suferința trupului este purificatoare (căci așa cum focul curăță rugina de pe fier, așa boala curăță păcatul omului), și mai ales că nu este singur pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit suferinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
care acceptă voluntar suferința pentru că ea are un sens și este mântuitoare, apoi înalță smerite și calde rugăciuni către Dumnezeu, mulțumindu-I, căci suferința de acum - o adevărată dovadă a milei și iubirii divine - le este celor încărcați de păcate purificatoare de suflet, iar drepților aducătoare de cununi veșnice. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași.
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
există), care au destinat îndrăgostiților un alt logodnic și o altă logodnică (falsele cupluri), fuga îndrăgostiților, călătoria lor, furtuna pe mare, naufragiul, salvarea miraculoasă, atacul piraților, captivitatea și temnița, atentatul la castitatea eroului și a eroinei, aducerea eroinei ca jertfă purificatoare, războaie, bătălii, vânzarea în robie, morți fictive, deghizări, recunoașterea sau nerecunoașterea, trădări fictive, ispitirea castității și fidelității, false învinuiri de crimă, procese, încercările (la judecată) ale neprihănirii și fidelității îndrăgostiților". Ne-am folosit de citatul amplu pentru a sublinia momentele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
câștigă, de fapt, libertatea deplină. În lumea recluziunii, suferința singură nu este de ajuns pentru a-i da un sens lumii, cel mai important este cum se raportează omul la suferință. Dacă nu se păstrează demnitatea umană, suferința nu este purificatoare. "Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia" (Matei, 5, 4) nu se referă la toți cei care plâng și suferă, ci, așa cum tâlcuiesc Sfinții Părinți, la cei care plâng pentru păcatele lor și pentru iubirea de Dumnezeu. În
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a înrăit în lagăr ("fericiți cei curați cu inima"), nu s-a abrutizat și încă se mai poate implica, responsabil, în muncă. Așa cum se știe din experiența monahilor, munca, mai ales cea manuală și însoțită de rugăciune, este o asceză purificatoare. În ce privește rugăciunea, experiența lui Ivan Denisovici pare să se limiteze la strigătul disperat în momente de pericol, cum este acela din timpul percheziției de seară. Amenințat de pericolul de a fi trimis la carceră ca pedeapsă pentru că deține o pânză
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
zeița Isis avea să-i cheme în vis pe aceia pe care îi considera vrednici pentru această formă de înviere. Un ceremonial impresionant de inițiere îl consacra pe cel ales în serviciul zeiței. Acesta trebuia să se pregătească prin abluțiuni purificatoare și printr-un post de 10 zile, după care avea să fie condus de sacerdotul lui Isis spre interiorul templului ei, trecând pragul morții, înaintează printre toate elementele, adorând soarele și divinitățile. Îmbrăcat cu o mantie a cerului, albăstrie, având
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asupra celor din jur o bună și molipsitoare dispoziție. După despărțire, a simțit pe propriul său organism influența benefică a radiațiilor pozitive emise de ei. Devenise mai ușor, mai curat și mai încrezător în viitor, exact ca după o baie purificatoare ce spală păcatele și alungă tot răul, atât din interior cât și din exterior. Pe de altă parte, Bidaru și-a dat seama că temerile lui s-au dovedit neîntemeiate. Contrar acestora, ea și-a găsit perechea mult așteptată. Probabil
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și-a pus aceleași întrebări de foarte multe ori. Lucrurile nu vor ajunge până în acest punct! Totul a început cu o săptămână în urmă, în după-amiaza zilei de 10 octombrie, anul 2026 ora 18 și 30 de minute. Plimbarea, drogul purificator, una din satisfacțiile sau plăcerile lui cotidiene fără de care ziua nu s-ar încheia cu bine, era pe sfârșite. Un apus minunat care trezește, chiar și la ființele efemere, pofta de a mai apuca măcar încă o asemenea zi, înainte de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]