3,386 matches
-
fie așteptat în ușă, dar... "ce știe copilul ăsta, săracu'?" Sună prelung și acultă. Se aud pași, ușa se deschide doar cît permite lanțul. Ai pus lanț? Nu se vede? Este bine că ești prevăzătoare. Exact. De acum "pa și pusi"! Nicoară rîde. Bună poanta. Nu-i poantă. Chiar ai crezut că...? Du-te dracului, crai bătrîn și prost! Bătrînul a plecat foc de supărat și cică de atunci s-a lăsat de femei. Unii spun că n-a fost chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
boboaco, își freca mîinile hîrșitul Romeo. Au dormit în același pat, dar Tina sărea ca un arc cînd în Romeo dădeau hormonii în clocot. Te abandonez aici, înțelegi? Mă descurs și fără tine. Am 1000 de euro, așa că pa și pusi! După ce a tras concluzia că Tina este nebună, Romeo a rărit-o cu insistențele. Mai ales că fata i-a spus-o pe șleau: Dacă mă dorești, însoară-te cu mine. Dar sîntem neamuri. A noua spiță. Dacă nu vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ating și gata plodul. Adică, nevastă, cum vine asta? Nici nu l-am simțit și uită-te rezultatul... Codrin devine nervos și taie în carne vie. Nu-i bai, Diana îmi va face un băiat peste 2-3 săptămîni. Pa și pusi! Rămîi să faci borș cu gălbejitul tău. Iese furios, dar se calmează repede. În fond, tot răul spre bine. Vaporoasa Diana mă va consola cu vîrf și îndesat. Bărbatul acesta, deloc doborît de soartă, reia scena din Malaezia. Surori fug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
simțit imediat afacerea. Nevasta lui nu putea ghici niciodată cam ce cantități de mîncare să facă, încît să se consume tot. Resturile erau aruncate și Harpagon ofta, certîndu-și nevasta pentru nepricepere. Cînd a auzit de Cozmin, a tăbărît cu întrebările puse celor care îl cunoșteau. Dar nu fură? Nu pune mîna, săracu'. Dar nu-i periculos? Este un amărît fricos și de umbra lui. Dar face treabă? Trebuie să-i arăți cum. Harpagon avea o suprafață mare de gazon și i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ori aud sentința opiniei publice, rostită fără perdea: Trebuia omorît! Trebuia să i se preleveze organele, ca să salveze alte vieți! Eu, dacă eram în locul... îl omoram. Sînge, omoruri, pedepse capitale, singurele sentințe acceptate de opinia publică. Jupuit de viu și pus sare pare a fi cea mai răcoritoare pedeapsă. Și totuși. Un tînăr de 21 de ani, fără o experiență suficientă de viață, trăit poate într-un mediu nociv, cu o educație precară, a comis o faptă oribilă. Instanța, am convingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și-a dorit să-i mai numere o dată și să moară cu ei pe piept! Moș Iacov s-a ridicat din toate puterile în genunchi, s-a apropiat de fereastră, a privit coșerul cu porumb, lacătul, lanțul, centură de castitate pusă îngerului păzitor: "E bine, așa e bine, fără iroseală, va fi foamete mare, foamete..." și s-a dus. Până la cimitir, a pășit în urma căruței. În biserică i-a sărutat craniul rece, mâinile. (Tătuța mirosea a pământ cu o săptămână înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de decese pe an, aceasta reprezintă 7,7 Md € (6,9% din consumul medical total) (CNAMTS, 2004). Pentru proiecțiile de cheltuieli de sănătate, scenariul mecanic constă în aplicarea profilului de cheltuieli pe vârstă la proiecțiile de piramide ale vârstelor. Ipoteza pusă are în vedere un profil de cheltuieli pe vârstă stabil și un procent de creștere a cheltuielilor de sănătate pe vârstă identic cu acela al PIB pe cap de locuitor. În Franța, cheltuielile publice ar trece astfel de la 7,1
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu PIB-ul (10,5%) superioare celor ale Franței din cauza îmbătrânirii. Dacă, după cum se estimează des, cheltuielile pe cap de locuitor cresc mai repede decât PIB-ul pe cap de locuitor, aceste proiectări subestimează creșterea cheltuielilor, ținând seama de ipoteza pusă. Totuși, îmbătrânirea nu explică totul. Mărimea populației, care crește datorită unei fertilități continue, contribuie la creșterea cheltuielilor. Este cazul Franței, al Regatului Unit și al Țărilor de Jos spre deosebire de Germania, Italia sau Spania, unde numai deformarea piramidei explică creșterea cheltuielilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Victor Eftimiu, cel mai mare poet În viață născut Între granițele statului lor. În 1948, apreciind că În lume comunismul e veșnic și că nu se vor mai Întoarce vremurile de altădată, poetul le-a propus melodia lui Ciprian Porumbescu pusă deja la index de bolșevicii de la București. Piesa a plăcut la Tirana, iar după ce regimul lui Enver Hoxha s-a prăbușit, schipetarii n-au schimbat muzica, poate doar textul. Așa se face că, astăzi, imnurile de stat a două țări
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care rămăseseră agățate ici și colo, iar în zori pornea mai departe sub cerul cenușiu... Dar într-o dimineață, nu i-a venit să-și creadă ochilor: un fir de iarbă verde ici, un altul colo... parcă erau niște semne puse, așa, ca o cărăruie în pustiu... A înțeles. A urmat cărarea. Când a ajuns la peșteră, l-a găsit pe bătrân în genunchi. Barba lungă și albă, pletele lungi, albe și ele, îl făceau să semene cu un munte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Surpriza pentru mine a fost afirmația celui ce făcea acest studiu faptul că folosind un lexic cu un număr mai mic de cuvinte decât Pușkin, Eminescu a creat capodoperele sale. ― Și câte Înțelesuri poate avea doar un singur cuvânt românesc! ― Pus - se Înțelege - Într-un anume context - a precizat Gruia. ― Și lasă-l pe român să alcătuiască propoziții sau fraze care să te ducă cu gândul Într-o sumedenie de direcții... E mare meșter! ― Mă aflam În orașul Brad. Într-o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întrebare foarte complicată... „Vezi, vecine, că acest profesor nu știe nici el ce a vrut să Întrebe. Roagă-l să repete Întrebarea” - l-a sfătuit gândul de veghe. Gruia a privit la profesorul Hliboceanu, făcându-l să Înțeleagă că Întrebarea pusă nu este destul de limpede. Din atitudinea profesorului, a Înțeles că e mai bine să ceară detalii. ― Cer Îngăduința domnului rector să-l rog pe domnul profesor să repete Întrebarea. ― Ați auzit, domnule profesor. Reformulați Întrebarea, dar mai la obiect, vă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe asta! Acum vreau să-ți văd fruntea senină și pasul liniștit, domnule lector!...” „Un bob zăbavă, vecine. Să așteptăm cuvântul final al comisiei. Nu zi hop până n-ai sărit șanțul. Și dezlegarea o vor da nu doar oamenii puși să judece calitatea răspunsurilor mele”, ci și cei cu „organul” - a reușit să glumească Gruia. Deși om trecut prin furcile Caudine ale multor confruntări, Gruia nu reușea să se liniștească. Mai ales că În timpul examenului fiecare membru al comisiei - cu excepția
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de n-o fi cu „Magna cum laude”, important e că ai făcut pasul! ― Știi foarte bine, draga mea, că speranța moare ultima. Așa că eu sper ca totul să fie bine. Acum nu-mi rămâne decât să aștept verdictul celor puși să judece răspunsurile mele. Orice aș face de acum Înainte, nu mai pot influența cu nimic rezultatul examenului... Ce face Tudorel? ― Probabil că așteaptă și el ca „tati” să se Întoarcă acasă „sub scut”. ― Mă bucur să aud acest dicton
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
istorisească, cu vorbe bine cântărite, despre o întrevedere pe care o avusese în toiul nopții cu șef rabinul, care îl primise cu multă bunăvoință, apoi de o alta, mai importantă, la prima oră a dimineții, cu un personaj foarte sus pus al regimului, al cărui nume convenise să nu-l dezvăluie deocamdată. La această întrevedere cu ușile închise, la care asistase și șef rabinul, reușise să obțină promisiunea fermă că celor două familii avea să li se permită să emigreze imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
unde se nimerea și se jucau cu curu-n țărână până se făceau mari și buni de muncă și, slavă domnului, erau teferi și sănătoși, dacă nu dădea cumva vreo streche-n ei, fiecăruia cum îi era scris și în frunte pus. Virgil, care totuși avusese, ca băiat de învățător, o copilărie ceva mai deosebită de a celorlalți copii din sat, obiectă că lucrurile nu stăteau chiar așa; știa el, socrul Grigore, de tetanos, de ciumă sau de septicemie? Țăranul clipi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în bucătăria mare, luminoasă, care fusese dotată cu toate angaralele trebuincioase, plânsul mi s-a transformat într-un râs nervos când am văzut pe masă resturile festinului lăsat de foștii ocupanți care părăsiseră locul în mare grabă. Resturi de mâncare pusă direct pe masă, bâzâite de cohorte de muște albastre, cârpe murdare mototolite aruncate peste tot, un miros greu alterând fără nici o rușine parfumul delicat de liliac. Descopeream monogramele mamei pe zdrențe sfârtecate din cerșafuri din damasc fin cu care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de ordin general. * * * Află, domnule Știrbu, că nu pentru niște întâmplări cu torționari dintre cei veritabili te-am apelat. Că aiștia puțini au mai rămas, un număr nesemnificativ, s-ar putea spune, din toată fauna aceea de meseriași ai bâtei, puși să mutileze trupuri și suflete omenești nevinovate. Doar ai văzut și dumneata că, deși s-a dat sfoară în țară, deocamdată s-au identificat numai două exemplare, mari și late, fără vreo urmă de ceva omenesc într-însele. Dimpotrivă, priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să mai poposească pe acolo. Lupul, pe care prințul vru să-l lase un timp să ajute prințesa să-și pună la punct treburile regatului, suflă peste prințesă, și ea dispăru, cu împărăția sa cu tot. Ea fusese o nălucă pusă să-l încerce pe prinț. Sosiți la castelul prințesei lui, prințul începu să urce, însă îi fu foarte dificil, și din ce în ce mai dificil să-și continue suitul spre castel. Însă prințul, nici că se opri, și spunându-și că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
toate se rezolvă rapid. Rochia de mirească, costumul de ginere și celelelate accesorii se cumpără, nașii își pregătesc cele ce le revin în sarcina lor, masa se face la restaurant. Rămâne doar să anunțăm data. —Bani sunt? — Eu am ceva puși deoparte. —Grijuliule, vrei neapărat să ne unim destinele cât mai repede, dar pe mine m-ai întrebat...își dă cu palma peste gură rostind ultimele cuvinte și renunțând la răutățile ce le mai avea de spus, amintindu-și de cuvintele
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ca s-o poată urni cineva, mai cu seamă că lucrau numai femei în acel loc, și niciuna prea voinică, pentru a fi în stare să ducă o asemenea provocare până la capăt. Ferestruica aceea, la drept vorbind, nu era deloc pusă acolo cu gândul de a fi deschisă, ci doar cu gândul de a lumina locul, și atât. Această cameră, despre care vorbesc, era despărțită de locul de așteptare al oamenilor printr-un perete de sticlă, în centrul căruia era decupată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ar fi cazul ideal! De fapt, nu de puține ori, în fața ei se înfățișau tot felul de ticăloși (care nu aveau răbdare și zornăiau din cheile de la buzunar, bâțâindu-se continuu nervoși de pe un picior pe celălalt), de bețivi (indivizi puși întotdeauna fie pe poante, fie pe scandal), sau de cerșetori josnici și, unii dintre ei, vicleni chiar (care stăteau pe la ușa instituției mai mult ca să înșele, decât ca să și ceară de mâncare). În astfel de situații delicate și care nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
înzestrată natural cu un instinct de conservare mai puternic și cu o capacitate de rezistență la stres sporită, începe să-și facă loc, timid și politicos, prin mulțime. Eu, ca de obicei în situații de aglomerație extremă, sunt cu capsa pusă (secreția de testosteron și gesturile machiste cresc proporțional). Îmi dau seama că senzația de claustrofobie (moștenită fidel de la ramura maternă și augmentată de numeroase meleuri turistice) nu îmi va permite niciodată să mă strecor prin oceanul de carne, așezat în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
maritale ale ideii de a "dormi împreună"). În Japonia, aceste granițe rigide nu există. Copiii dorm, aproape fără excepție, cu părinții, iar atunci când un membru al familie se odihnește în timpul zilei, el o face întinzându-se pe futon (salteaua care, pusă direct pe tatami, ține loc de pat) în aceeași cameră cu ceilalți și ațipind nestingherit de prezența lor. Din această cauză nu se poate forma nici o jenă cu privire la acel abandon al corpului în sfera publică, jenă de care conștiința noastră
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
asociată constant cu componenta "femeie", atunci când aceasta intervine în formarea unor kanji mai complicate, este aceea de "supunere", de "ascultare a unui ordin". Până într-acolo, încât chiar ideograma pentru sclav 奴 nu se sfiește să arate o femeie 女 pusă la punct de o mână care lovește cu biciul 又. Atunci când am aflat că există un kanji care înseamnă egal, similar 如, în care femeia 女 și gura 口 sunt puse laolaltă, inima mi-a tresăltat de bucurie! Poate că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]