453 matches
-
robie// iată că rugul de jertfă/ urlă cu sânii pe cerul roșu/ și crucea mea de zăpadă/ cade în somnul fericit de valuri". Nimic nu apare decât în virtutea dispariției, căci ceea ce vedem se arată pieritor, coborâtor în negura unui decor pustiit, mistuit de absență. Dar nu chiar totul e absent; ceea ce rămâne în urma deprezentificării strălucește ca urmă a ceea ce a fost, dâră luminoasă a trecerii spre neființă. Lumina e fiică a timpului; apare și dispare în voia curgerii temporale. Apare și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pro-misiuni. O clipă de vedere (Constanța Buzea) La o primă lectură a poemului Citera de Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii, durerea pe care o comunică sfârșitul; ea înțelege mai mult, căci prin peisajul acesta pustiit însingurarea face ecou, iradiază în cântec de har: "mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra toamnei/ și care-mbătrâniți fără scăpare/ cântă deasupra oului lor negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
boaba de strugure a clipei de față să poți întrevedea/ Purpura incendiului ce va mistui lumile" (Aproapele meu, Heraclit, vol. A cincea esență, în op. cit., pp. 93, 97). 59 Scăzut "până la adiere" (Reculegeri, vol. Reculegeri, 1981, în op. cit., p. 41), "pustiit, devastat de ceea ce a întrezărit" (Starea de plâns, 2, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 196), sufletul ajunge pe "pragul de jos al prăpastiei ce trebuie atins" (Privire asupra haosului, vol. Kaspar Hauser, în op. cit., p. 166), absorbit în Fondul pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sînt de acord asupra importanței părăsirii pămînturilor și abandonării așezărilor. La începutul secolului XIV, acele lost villages din Anglia reprezintă o cincime din aglomerările rurale, iar așa numitele Wustungen ("pămînturi pustii") reprezintă 30 % din pămînturile Germaniei orientale și meridionale. Suprafețele pustiite sau în ruine din regiunea Bordelais vor fi disputate cu îndîrjire de francezi și de englezi în timpul războiului de o sută de ani. Cînd pacea revine, condițiile economice rămîn prea dificile pentru a-i determina pe țărani să se întoarcă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să se refacă. Lipsa locuitorilor, în mare parte nimiciți sau duși în robie, era serios resimțită în ambele țări. Bela al IV-lea chema și în anul 1268, din toate părțile lumii atât plugari, cât și ostași pentru repopularea regiunilor pustiite și golite de oameni. De frica unor noi năvăliri, același rege trimisese pe nobilul maghiar Ponieh sol la tătari, ca să obțină pacea. El era îngrijorat și de sănătatea sa. Și teama lui era îndreptățită, căci nici nu închisese bine ochii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-Să nu te faci actrița, spunea el. Toate marile actrițe sunt curve ordinare. Eram convinsă și eu de asta, înainte de a-mi spune el. În seara aceleași zile, Andrei s-a întors acasă, la părinți. Zilele următoare am fost tristă, pustiita. Ceea ce mă făcea să aștept cu nerăbdare mai mult decât pe Andrei era seară în compania lui. Îmi lipseau serile noastre, mesele la stana, plimbările pe sub salcii. Păream mai degrabă un cuplu de excursioniști, decat unul de întrăgostiți. Amândoi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
preoți s-ar gândi serios, că războiul împinge omul să își sfâșie propriul frate, nu ar mai găsi cu siguranță - dat fiind că aud spiritul Evangheliei - atâta entuziasm în descărcările lor belicoase. Orașe rase de pe fața pământului, regiuni foarte întinse pustiite, popoare întregi înfometate, perspective ale altor catastrofe, o zi de mâine de mizerie și de probleme înfricoșătoare, o reconstruire ce va trebui făcută fără de mijloace și poate printre neînțelegeri civile mult mai dificile. Ce facem noi preoții, noi persoanele consacrate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dar simt că putem fi mari prieteni, că amîndoi sîntem marcați de acea dezordine interioară care ne duce spre capodopere. Nu, limbuția nu este o sintagmă a celor aleși, dacă vorbesc prea mult e semn că de obicei stau singur, pustiit, dar știu că mă vei percepe, nu atît frumos, cît mai ales corect. "Hazardul-rege" ne-a întîlnit. Este bine că nu semănăm cu răutatea, cu egoismul subțire al celor plini de truisme. Corespondența noastră nu poate fi o plictiseală cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dublu din vară, în care se insista asupra legăturilor Bucovinei cu Ardealul avea să fie ultimul al revistei” - își amintea în 1923 editorul. În fotografie: George Tofan. El nu se sfia să scrie despre România că este: „un rai pământesc pustiit, o grădină minunată din povești fără îngrijire, fără căutare, peste tot numai ruine, peste care pășesc ca niște umbre de morți figuri moarte fără curaj, care jălesc pe întinsul țării trecutul frumos, prezentul dezolant și viitorul în care nu au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
străină, și se leagă tovarăși, fără ca feciorul străin să știe că Bogdan e fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul Jder e-nchis pe nedrept în Suceava, la pâra unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce în recunoaștere la Suceava la o zi mare, și se întâlnește cu Voevodul. Acolo-i cere liberarea lui Jder, între altele, și n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Păr-Negru întâlnește un convoiu în care găsește o fată de cneaz purceasă la o mănăstire de călugărițe și o salvează. Țara în pradă mișcătoare spre adăposturi. Viață nesigură ca subt bătaie de vifore. După ce trece furtuna, iar se alcătuiesc satele pustiite... Toate șuvoaiele și viforele tale Peste mine au trecut... VI. Cum trăiesc Ilisafta și Marușca și cu Manoluță. Cum au fugit și ei și s-au dus în munte cu harmasarii, tocmai la Ieslele lui Vodă, și au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case încă ciuruite de bombardamente. Pe unele locuri, fasciști italieni au coborât măcelărind populație pașnică. S-au introdus în meandrele golfului și germanii. Ce dracu au căutat aici? L-au tot căutat și aici și aiurea până ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
originară din Țara Loviștei, pare să fie contaminată de scenariul vânătorii cerbului, căci flăcăul nu este înghițit de șarpe, ci răspunde la provocarea indirectă: „Este-un șarpe strămutat,/ Strămutat și-ntărâtat./ Oi leroi, da leroi Doamne!/ Multe drumuri a contenat,/ Multe-orașe-a pustiit,/ Multe sate-a sărăcit,/ Cocoane a văduvit,/ Coconași a orfănit./ Veste-n țară că mi-ș da/ Cine-n țară s-o afla,/ S-o afla, s-o adevăra,/ Că pe șarpe să-l o-moare?/ Nimeni în țară nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
străbuna învățătură „de a-și aduna bogății în cer” și nu se îngrijește decât de trupul lui, adunându-și nenumărate bogății materiale. Aceste lucruri efemere, însă, dispar la fel cum au apărut și lasă pe om mai gol și mai pustiit decât era înainte de a le avea: . Fiind o ființă liberă, omul își asumă responsabilitatea pentru faptele sale. Dar, încercând să scape cu fața curată înaintea propriei conștiințe și, indirect, înaintea lui Dumnezeu, omul găsește diverse scuze pentru acele fapte care
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
Bulevardul Independenței, în parfumul și ambianța tufelor de trandafiri albi și galbeni. Cred că este mirosul cu care pot asocia acei ani frumoși și generoși. Vara lui ’80 a adus câteva schimbări semnificative și mi-a lăsat sufletul adolescentin oarecum pustiit și ușor rătăcit. În vara aceea colegii greci și evrei reușiseră să se repatrieze în Grecia și Israel, iar în ’83 au revenit în România pentru a urma specializările dorite. Evreii au urmat toți medicină la București, grecii Politehnica, în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și străbunii noștri iubeau cu adevărat viața, cu toate lipsurile pe care le îndurau știau să-și înfrumusețeze existența plantând flori în grădină și crescând copii frumoși, viguroși. Mai deducem din urbariul acela că s-au înregistrat atunci 8 gospodării pustiite, cauza fiind plecarea în bejenie, decesul tuturor membrilor din respectivele sesiuni sau prin strămutare. Aceste spații libere urmează să fie distribuite de către nobil altor familii de iobagi în schimbul a diverse slujbe sau presatații. Cei mai mulți supuși și-au lăsat de izbeliște
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
argați, din care 59 de gospodării proveneau din moșteniri mai vechi iar un număr de 74 gospodării ipotecate dela rudele lor Teleki Imbre (50 de gospodării) și Teleki Ludovic (24 de gospodării). Și mai posedau încă alte 20 de gospodării pustiite, 13 din ipoteci și 7 provenind din moștenirea veche. Din urbariul întocmit atunci mai reiese că în satele respective mai existau și alți iobagi care nu au făcut obiectul înregistrării, ei aparținând altor nobili din marea familie, marea hidră ca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
frumusețile acestea, Sala gotică, cea veche, cea originală, cea clădită de Vasile Lupu, arsă în decursul secolilor de turci și de tătari, stătea tristă lângă biserica refăcută, ca un bătrân infirm și orb, ghemuit sub un zid într-o cetate pustiită. Nu mult după aceasta, ruinele au fost desființate pentru o reconstituire complectă, tot sub conducerea lui Du Nouy. Lucrarea nouă se găsea într-o fază destul de înaintată când, dintr-o culpabilă neprevedere, în timpul războiului, un incendiu a făcut-o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu se vor întoarce blestemul acestui pământ robit asupra lor cadă!! Ați plecat?! Țăranii se îmbulzesc de plecare, uită să se mai ploconească. Se grăbesc, nu care cumva Măria sa să se răzgândească. Ștefan a rămas singur, cu boierii... E istovit, pustiit, simte că i se taie picioarele, se sprijină de țeava tunului, oftează mai-mai să-și dea duhul și încet, răgușit, întreabă: Ei, acu că mi s-a zburătăcit oștirea, ce-i de făcut, boieri dumneavoastră? V-ați înghițit limba? îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
radio peste replicile străvechiului și atât de specificului „Teatru la microfon”, mă simt înduioșat. Prin ricoșeu. În copilăria ei singuratică, de orfană, mai întâi de mamă, apoi și de tată, Doina asculta, cu regularitate, aceste emisiuni. Viața ei de timpuriu pustiită avea nevoie avidă de prezențe, obținute fie pe calea undelor, de exact acele voci apropiate, prietenoase, simpatice, cumva complice, atât de deosebite de cele ale actorilor de pe scenă. * Eram foarte beat când am aflat că a murit Tudor Vianu. Trăsesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mai cântat odată. Întunericul a început să se rărească. Păsărele mi-au ciripit în fereastră. O Doamne, când se va rări întunericul ce-mi împresoară sufletul ? Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate, în zori de zi, în fereastra inimii mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține cu toate puterile interesele partidului în Biserică, și nu interesele Bisericii în partid, așa cum mi se pare că ar trebui să facă, pentru că-i protpop. Am cumpărat săpun de rufe, ață albă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ne-au folosit iluziile pe post de hîrtie igienică dublu strat, deasupra frustrare, dedesubt lipsă de valoare. Noi pămînteni, ei galactici, extratereștri și cum or mai fi. Noi, locuitorii unei planete normale, cu năravurile ei lumești. Ei, defecții genetic, sufletele pustiite vîrîte în trupuri perfecte. De-aia luăm bătaie, că sîntem prea normali și ei prea buni. Cînd totalizezi un 1-7 cu colegii de Univers e grav, dar cînd adversarii vin cu farfuria zburătoare, atunci mai treacă-meargă. Cei ce asudă făcînd
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
focul din credința creștinilor este o realitate. Mă pot mândri, cel puțin, că am această experiență. Iată un rod straniu pe care nu-l doresc nimănui. Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate, în zori de zi, în fereastra inimii mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține cu toate puterile interesele partidului în Biserică, și nu interesele Bisericii în partid, așa cum mi se pare că ar trebui să facă, pentru că-i protpop. Am cumpărat săpun de rufe, ață albă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i suficient. Apoi sunt preocupat de ce se Întâmplă cu noi, ca țară și popor. Gândul este sigur prea uriaș pentru importanța mea, da, ca om, nu mă lasă liniștit. O să Încropesc ceva tablete sub cupola: „Se aprind luminițe În catedrala pustiită”. Pustiită aș vrea să Însemneze: neglijată, lăsată de izbeliște, Înruginită și noi trăim și ne spunem „ei, și, asta este!”. Păi, nu asta este ci intrarea solidă pe drumul vieții. D-lui Costică laudele mele pentru ținerea trează a grijei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]