535 matches
-
sau ca fragmente de texte de sine stătătoare și, prin urmare, it. Mi dispiace corespunde sp. Lo siento, germ. Es tut mir leid, engl. I am sorry, rom. Scuză-mă. Aceste formule nu sînt însă neanalizabile (precum rom. a spăla putina) din punctul de vedere al limbilor care le conțin, ci devin neanalizabile din perspectiva altor limbi atunci cînd se pune problema traducerii și, în acest caz, cel care traduce trebuie să știe nu numai ceea ce se traduce și cum trebuie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
jumătate lui Doicescu. Fiecare stând pe marginea patului său, mâncam în tăcere și cu lăcomie pâinea care fumega și care la 23 de ani nu prea cădea greu la stomah... Apoi luam cana, mergeam pe sală unde se afla o putină cu apă de băut bătută cu piatră acră, și mă întorceam în odaie. Eu băusem la putină. Doicescu bea în odaie, gâfâind și bând încă o dată. Apoi, cu burțile pline de apă și de cocă, amândouă calde, ne culcam. A
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fumega și care la 23 de ani nu prea cădea greu la stomah... Apoi luam cana, mergeam pe sală unde se afla o putină cu apă de băut bătută cu piatră acră, și mă întorceam în odaie. Eu băusem la putină. Doicescu bea în odaie, gâfâind și bând încă o dată. Apoi, cu burțile pline de apă și de cocă, amândouă calde, ne culcam. A doua zi făceam același lucru. Campania de lucru a ținut 15 zile. Într-o zi, un prieten
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca să-mi amintesc la întoarcere și să le putem recupera. Am plătit un cal bun pentru tracțiune, vacile le am legat de căruță, câinele de lanț, într-o ladă câțiva pui, câțiva saci cu făină (de grâu și de porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a așternut o cuvertură mare și groasă, pusă pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ales fetele mergeau la ieslea cailor și luau cu trei degete câteva fire din fânul lor (strohuri) și-și spălau părul. Era credința că vor avea un păr des și negru, cum e coama calului. Înainte de amiază umpleau borș de putină folosind hoștine (tărâțe de grâu și de porumb opărite). Sânzâienele (Drăgaica) se sărbătoreau în ziua de 24 iunie de Sf. Ioan, când noi, copii fiind, mergeam cu toată familia, la mănăstirea la de Suceava. Mama ne spunea, mie și Oltei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și oile nu mai aveau ce paște pe tarla, se desfăceau stânele. Un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe de altă parte mizează pe câștigul unor alți cititori, care de regulă nu se lasă câștigați chiar așa de ușor. Să spunem celebra evadare din literatura română a vârfului numărul 1 care era Petru Dumitriu se datorează, și foarte putini oameni știu acest lucru, faptului că tocmai atunci îi apăreau primele două volume din "Cronică de familie" în Franța. Petru Dumitriu a crezut că succesul românesc fiind atât de mare se va răsfrânge automat și asupra succesului francez. În realitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
unul pentru urină, celălalt pentru fecale; pînă am ajuns și eu la ele, se umpluseră și dădeau pe de lături. Golirea lor se făcea de două ori pe zi, la haznaua din curtea închisorii. Exista și un al treilea vas, putina cu apă, care se împrospăta odată cu golirea hîrdaielor. De toarta putinii atîrna o cană cu smalțul spart, ruginită, o singură cană pentru toată lumea. Cu ea beam apă, cu ea ne spălam pe mîini. Instalațiile acestea sanitare își aveau locul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la ele, se umpluseră și dădeau pe de lături. Golirea lor se făcea de două ori pe zi, la haznaua din curtea închisorii. Exista și un al treilea vas, putina cu apă, care se împrospăta odată cu golirea hîrdaielor. De toarta putinii atîrna o cană cu smalțul spart, ruginită, o singură cană pentru toată lumea. Cu ea beam apă, cu ea ne spălam pe mîini. Instalațiile acestea sanitare își aveau locul în colțul din dreapta ușii și erau folosite zi și noapte în văzul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu tablă de fier. Arc. Sabie încovoiată. Săneața. Le-a tras o bataie de le-a mers colbul Într-o mică de ceas Și-a venit în ori A dat dos la față A tuns-o la fugă. A spălat putina Bătrânețe și slăbire Armadie Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la picioare, în medianul din Baea. Și era și învățătorul de la Tătăruși Bădița Alexandru Gh.Vasiliu, care a strigat din gură la o horă: "Lele nu te burica, Că mai sunt ca dumneata ! * Și lelița cu brâu roș, Parcă-i putina cu borș." Dintre toți elevii mei cel care juca cel mai bine și mai frumos a fost Petrea lui Constantin Gherasim Roșca, văr al doilea cu mine, care a murit foarte de tânăr ! Dacă trăia putea să ajungă cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
se servea de 2-3 ori pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalație un cazan îngropat "1 balie, 1 putină leșie, 4 frânghii (dar putina și funiile erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. Lenjeria era relativ suficientă, dar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalație un cazan îngropat "1 balie, 1 putină leșie, 4 frânghii (dar putina și funiile erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. Lenjeria era relativ suficientă, dar în stare proastă; transferată de la alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un intendent care a preluat obiectele rămase de la "Spitalul de alienați de piste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte sărace, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin legislativ care stabileau recunoașterea oficială a problemei, conturându-i limitele și conținutul. Periculozitatea socială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
el ar fi amețit completamente, căzând țeapăn peste mormanul de putregaiuri care așteptau să fie azvârlite la gunoi sau arse în sobă. La această priveliște funebră, bătrânul a avut un șoc puternic și, de frica unui atac cerebral, a șters putina. Era normal: unde să pună surprizele? Sărmanul bătrân a considerat că, în loc să ne pună în situația de a suna la 112, și văzând cu mare uimire că în casa asta nu există nici măcar un telefon, a preferat să evite un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Vizită împreună cu Alexandru într-unul din marile magazine alimentare ale cartierului unde locuiește, botezat European Deli (cum ar veni, delicatese europene). Același mod de prezentare a mărfii ca într-un magazin de cartier din România doar mirosul este diferit, din cauza putinilor cu varză și murături. Un perete întreg cu CD-uri cu manele. Suntem informați cu amabilitate că putem comanda orice CD dorim, "băieții" fac comenzi lunare din România. Cel mai mult mi-a plăcut felinarul suspendat undeva sus, deasupra casei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Cetăți. Pe baza acestui act, helvetul s-ar fi bucurat de mari privilegii în magazinele nesupuse vămilor. Altă sancțiune nu există. Regulamentul corpului de gardă nu prevede nici o pedeapsă pentru dezertare și din 1505 încoace nici un helvet nu a șters putina. E prima dezertare în 464 de ani. Domnilor și doamnelor, dați-mi voie să casc și să mă duc la culcare. Aceasta nu mai e o știre, ci un cântec de leagăn insuportabil. - Gata, m-am săturat de cutia asta
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
aflată în ipostaza ei poate dormi trei ore din cele douăzeci și patru, o perioadă lungă de câteva luni de zile. Dacă cineva i-ar fi zis acest lucru, cu siguranță nu l-ar fi crezut. Capul îi era greu ca o putină cu borș tulbure în plină fermentație. Acest întreg calvar era ascuns în ea, îl trăia fizic, prin toate simțurile ei. Dacă cineva cu mintea netulburată ca a ei în acea nefastă perioadă ar medita asupra acestui episod din viața ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
la mașină nu am. Tata vrea un camion de deșeuri de lemne pentru foc și niște bocanci numărul 46... Am să-i fac rost, plus cîteva kilograme de brînză de burduf, că-i place, asta îi amintește de brînza de putină; apoi o sută-două de lei pe lună găsesc eu de unde să-i trimit... Eu n-am nevoie de mare lucru; haine mai am, la mîncare nu-s mofturos, de băut m-am lăsat că parcă mult mai beam! -, hîrtia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și le-a umplut tot capul de râie. Și de atunci jidovii Își tund și rad capul, pe unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În chipul muncilor domnului Iisus Hristos” (Ion Neculce). Apoi, l-ar fi pus Într-un butoi și, Înțepându-l În mai multe locuri cu niște scule speciale („trei Înfipte Într-un mâner de lemn”), ar fi colectat tot sângele În putină. „Sângele l-au Împărțit, punându-l În butoiașe, și l-au trimis marelui haham din Cracovia și hahamului din Dubăsari, iar un butoiaș cu sânge l-au Îngropat În pivniță.” Procesul Înscenat celor patru evrei Învinuiți de omor ritual a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a autorităților timpului care prezentaseră sacrificiile seculare fără număr făcute de poporul român În beneficiul puterii suzerane de la Stambul. Tot prefectura trimisese poliției În luna iulie adresa nr.5707, prin care i se atrăgea atenția șefului instituției asupra a „...două putini cu brânză În care se află 100 ocă (cam 125 kg., n.n.)” și invitându-l pe polițai să conserve produsul „...În beciul În care se află localul Poliției până se va trimite la destinație”. Polițaiul, ce se numea Gheorghe Alexandrescu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
seceră Daniil. Ștefan râde crispat, schimonosit: Frumos i-ar sta lui Ștefan ăl Mare să dea bir cu fugiții, ca șobolanii când amușinează că se scufundă corabia?! Frumos i-ar sta Măritului Domn a toată Țara Moldovei... pâș-pâș, să spele putina?! Îl vezi pe Ștefan Voievod, pribeag, zgrepțănând la ușile străluciților crai, cerșind umil un culcuș și-un codru de pâine udat cu lacrimi?! Îl vezi pe Ștefan Voievod în surghiun, oploșit la căldurică, putrezind, plângându-și de milă, blestemându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spinare cu o joardă: Împielițaților!! Ați dărâmat cetatea!! Diavolilor!!... Olena și Petru, înțelegând că nu-i de glumit în fața dușmanului comun, cad la pace și-și unesc forțele ca să bată în retragere. Pun turbanul pe capul câinelui și tustrei spală putina cu răcnete: "La luptă!! Pentru Moldova și Ștefan!!" Ștefan, în râsetele boierilor, se ridică în capul oaselor, își șterge obrajii mozoliți, râde: Să mă ucidă tatarii, nu alta... Numai tu ești de vină! îl atacă Sora. Îi prea răsfeți! Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de rezistență armată. Cu prudență, ea a fost pusă în zguduitorul film al lui Elem Klimov, Vino și vezi, în care mi s-a părut a percepe o anumită ironie în evocarea detașamentului de partizani care vine, intervine și spală putina, lăsând regiunea unde operează la discreția dușmanului (satul de leșuri vizitat de tânărul erou al filmului și de bizara lui însoțitoare, iubita abandonată a comandantului detașamentului de partizani). * Câteva din zicerile lui Petre Țuțea: „Nu am fost și nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]