10,701 matches
-
sălbatică. Adam cel căzut este blestemat, este sortit pieirii și nu poate fi mântuit cu puteri omenești. Rațiunea, avantajele, educația șunt neputincioase, căci răul nu se biruie prin educație, ci prin minune. Ceea ce este cu neputința la oameni, este cu putință la Dumnezeu. Nu reeducarea, ci învierea". Pun pe seama unui avînt lacunar, specific monahilor, aceste erori de logică... Un comentariu pertinent era de așteptat, din partea unei fete bisericești ortodoxe, asupra opiniei personajului Zosima privitoare la sinucidere (p. 285). În loc de aceasta, doar
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Toată lumea se concentrează de ieri să afle dacă Huidu este sau nu vinovat. Se vorbește doar despre trei oameni morți la modul cel mai impersonal cu putință. Hotnews prezintă victimele inconștienței lui Huidu. La volanul Loganului se afla Lungu Ștefan Balogh, de 65 de ani. Era lacătuș mecanic, era căsătorit și avea un băiat stabilit în București. În urma coliziunii, a murit pe loc. În dreapta sa, în mașină
Cine sunt victimele lui Huidu () [Corola-journal/Journalistic/24903_a_26228]
-
sursa anterior menționată. ARSENIE BOCA. "Boala nu există prin ea însăși, există numai bolnavi. Dacă oamenii ar urmări din neam în neam sfințenia vieții, negativele acestea ar putea să dispară ca accidente ale vieții. Dar cel mai greu lucru cu putință e să îndupleci omul sp urmărească statornic realizarea sfințeniei. E de neînțeles faptul că omul vede câte nepaste îndură dacă nu are rezemarea vieții sale în Dumnezeu, și totuși nu se reazemă pe El", mai aflăm din cartea "Învățături ale
ARSENIE BOCA. Cuvinte neașteptate despre BOLNAVI by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24985_a_26310]
-
și în al doilea rînd, ridicarea hazardului la rangul de dimensiune sine qua non a universului. Multă vreme s-a crezut că cele două cuvinte se referă la accidente stînjenitoare pe care numai slabul progres al științei le făcea cu putință, un fel de infirmități incomode trădînd stadiul ei imatur. Astăzi, optica s-a schimbat, oamenii de știință căzînd în resemnare de principiu: haosul și hazardul nu sînt noțiuni menite a camufla inaptitudinea omului de a fi omniscient, ci ele țin
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
poate păstra. Cu alte cuvinte, creionul e liber, el intră în dezordine și cade. La fel se întîmplă cu biografia unui om: invariabil ea duce la dezechilibru și apoi la colaps. O viață de creion stînd pe vîrf e cu putință numai în panegirice sau sinaxare, dar acolo libertatea e exclusă. Concluzie: hazardul e rău, dar mai rău ar fi fără hazard. Plăcută la lectură, prima ediție a cărții a apărut la începutul anilor ’90 în Franța, de aceea conținutul nu
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
afaceri al întreprinzătorilor de tip nou/ au dat peste cap precum un virus memoria calculatorului” (Un delir desuet). Avem a face așadar cu niște contraste. Dar ele nu se radicalizează, întrucît apetența vitală care subzistă pe ambele laturi face cu putință transferul de dispoziție, compromisul, notificînd dramatic: „Nu plec nu rămîn vai mie sînt un animal rănit/ cu viața atîrnînd între nu și nu”, Ion Cocora caută în fapt „un pretext de supraviețuire”. E un hedonist cu episoade de criză, care
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
intenția să jignească religia islamistă, replica șefului suprem iranian a fost nemiloasă: „Chiar dacă Salman Rushdie se căiește și devine cel mai pios dintre oamenii care au trăit vreodată, e de datoria fiecărui musulman să facă tot ce-i stă în putință să-i ia viața și averea și să-l trimită în iad.” Nici că se putea găsi un pretext mai bun de a muta discuțiile din zona dezastrelor provocate de război într-una în care fanatismul orb, primitivismul și violența
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
față“ întru confruntarea de idei. Că acest lucru reușește (sau nu) este mai puțin relevant - atât timp cât demersul, - „persuadarea“, cum spune filosoful - celuilalt este o chestiune de capacitate personală de așezare a lui pe făgașul propriei gândiri, al propriului raționament, fără putință de a mai ieși din această „cale“. Iar calea „începe cu un obiectiv (țintă)“. Or, la Mihai Șora, ea înseamnă o „găsire“; de la „găsirea“ brută a întrebării bine puse la găsirea decantată a răspunsului evident, prin căutare „orientată“. Pentru Mihai
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
unui ce care să ne dea sentimentul împlinirii, spre a ajunge de la Clipă la Timp. Lucru deloc facil, dar cu siguranță epuizant și istovitor în cel mai înalt grad. Ceea ce aflăm în acest demers, este faptul că filosoful încearcă, fără putință de tăgadă, să-i facă pe cei doi vorbitori să ajungă, prin schimbul lor împlinitor de replici, la cunoaștere/înțelegere. Nu contează cine ajunge primul - locul schimbându-se în funcție de calitatea argumentelor: Tânărul Prieten și Mai Știutorul hărțuindu-se cu o
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
a întors la casa familiei Olmos. S-a apropiat tiptil, ca de o ființă adormită pe care nu vrei s-o trezești, dorind să-i ocrotești somnul ca pe ceva foarte gingaș și foarte scump. Ah, de-ar fi cu putință să te întorci la anumite perioade din viață cum te puteai întoarce la locurile unde acestea s-au petrecut!, se gândea. Aceleași locuri în care acum treizeci de ani îi ascultase vocea gravă recitând un poem de Machado. De-ar
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
întorci la anumite perioade din viață cum te puteai întoarce la locurile unde acestea s-au petrecut!, se gândea. Aceleași locuri în care acum treizeci de ani îi ascultase vocea gravă recitând un poem de Machado. De-ar fi cu putință să reînvie acel moment al trecerii tainice dar inexorabile! Acea realitate care abia dacă mai pâlpâia într-o amintire pe zi ce trece zi mai imprecisă. Existența lui fusese o goană după năluciri și lucruri ireale, sau cel puțin după
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
atât de precis datată de comunism? Nu avem alt criteriu de a-l judeca, pe el și încă pe atâția, decât acela de a vedea ce a făcut în acele funcții, bine sau rău. Atât cât i-a fost în putință, voi spune, a făcut bine, a favorizat deschiderea spre Occident, cărțile bune, scriitorii care au promovat puncte de vedere critice față de ceea ce era rău în societate. Ileana Mălăncioiu, Augustin Buzura, Lucian Pintilie, Ion Vianu, Radu Cosașu pot vorbi despre liberalismul
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
fi putut vedea nicicum lumina tiparului în timpul regimului comunist. De la Ion Ioanid la N. Steinhardt, de la Ion D. Sîrbu la Oana Orlea și de la Petre Pandrea la Alice Voinescu, o întreagă cultură română subterană - care a existat, neinstituțional și fără putința de a se manifesta public, și între 1948- 1989 - a ieșit la suprafață și a ocupat prim-planul dezbaterii critice, de cel puțin 20 de ani încoace. Astfel, am realizat că, decenii bune, am fost contemporani cu oameni de vârf
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
capitala uriașului de stomac, mi-a murit, aș zice, în crom care altfel s-ar fi consumat. i m p e r i u A u s t r o U n g a r . brațe, eu îngrijindu-l după putință... Fiind la curent cu realizările din Prezentându-mă acceptabi l , La Canal (Capul Midia, domeniu ale lui ‘I G Farben arătând interes pentru viața intens c u n o s c u t c a “ l a g ă r
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
și de a fi adnotată steril. Or, Ion Vartic nu e numai un cititor înzestrat cu o acuitate electrizantă (adică exact tipul de cititor de care Petru Dumitriu avea nevoie), dar și, în cazul de față, omul cel mai potrivit cu putință. Promiteam mai sus să revin asupra pistei analitice pe care, în studiul introductiv dedicat Cronicii de familie, criticul o dezvoltă numai parțial (din „lipsă de probe”). De astă dată, cu ultima piesă găsită, tabloul e întreg. Iar prefața, intitulată Vameșul
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
febrilitate istorii încurcate. Altceva schimbă însă tonalitatea și, mai ales, atmosfera: senzualitatea. Erotismul unei adolescente însărcinate. Atracția există, chiar așa, denaturată. Autorul se întreabă, de pildă, ce atrage și ce ne păstrează morali în fața senzualității? Contează, înțelegem, extensia ei literară, putința instrumentării depășirii oricărui tabu. La fel ca în toată proza sa, Radu Mareș e interesat de jocul identităților, de masca socială și de condiția prizonieratului. Naratorul din O bătaie în ușă seduce nimfeta povestind, înlocuind, deci, nevoia de singurătate, sindromul
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
de spirite malefice. De aici tot cortegiul de exorcizări și practici apotropaice servind la alungarea Nefîrtatului, pe care Duquesne nu ezită a le descrie. A doua trăsătură e că, înainte de orice, Diavolul înseamnă inteligență fără suflet, adică perspicacitate infailibilă fără putință de a-și compătimi apropiații. Pe Diavol nu-l poți dovedi în polemici ingenioase sau în înfruntări de argumente. E mereu mai bine pregătit și mereu mai inspirat, ba chiar stă în firea lucrurilor ca Diavolul să aibă studii de
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
reguli foarte asemănătoare. Care sunt regulile de bază ale regimului juridic al logodnei în noul Cod civil? - În reglementarea logodnei, legiuitorul de acum 72 de ani a ținut seama de faptul că, transformarea sa într-un contract nu era cu putință pentru că executarea promisiunii care îi stă la bază, prin natura ei, nu putea fi cerută în justiție, iar pe de altă parte, regula libertății depline a consimțământului la însăși momentul celebrării căsătoriei se întemeia pe rațiuni prea puternice pentru a
Logodna, o reglementare greu acceptată de societate, are efecte juridice importante () [Corola-journal/Journalistic/24459_a_25784]
-
Cei câțiva bulgări de pământ aruncați cu furie de vrut să ajungă la căpătâiul bolnavului. tractorist nu-și atinseră ținta. Curând, lanul dispăru în Ar fi vrut să se hârjonească, să-i sară în față. depărtare. Nu mai era cu putință. Resemnată, ședea și Zborul îi era ușor. Cu forțe întremate, porumbelul scheuna încetișor pe covorașul din spatele intrării în se îndepărta cu iuțeală de locul neprimitor. Trecu pe curte. Dacă ar fi găsit puteri, nu s-ar fi oprit din deasupra
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
o evocă pe actriță în Jurnal în căutarea lui Dumnezeu: „Nu simula inteligența, căci era un artist, care respira - fără efort - cultură, de aceea a fost pentru tineri un model.“ (p. 192) Carieră fără dorință de parvenire nu e cu putință, cum nici celebritate fără iad interior nu e de închipuit. Sadova nu a avut celebritate, dar a avut iad interior. Imboldul de parvenire i-a fost retezat la 40 de ani, restul vieții fiind o încordată pîlpîire scenică. În această
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
Teoria culturii: formele, stilurile nu sînt decît uitarea, pe care omul și-a sugerat-o cu disperare, prin veacuri, a acelei clipe de cădere”. Un factor esențial al unei atari redresări ontologice îl constituie corpul. Cultura n-ar fi cu putință fără o corporalitate nu doar senzorială, ci și senzuală: „Nu trăiește arta decît cel care o gustă, adică cel care o trece prin corp. Principiile criticului nu pot fi decît posterioare gustului. Nu e critic cine nu e senzual”. Așadar
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
Simpla invocare a frondei față de autoritatea paternă ne dădea un indiciu despre tenebrele patologice ale bietului exilat. Eram roboți clarvizionari explicînd totul pe loc. Ce nu știam atunci era că drumul acesta e atît de bătătorit încît sărăcia soluțiilor restrînge putința explicațiilor la doar cîteva poncife monotone. Rețeta e precară în remedii, iar viziunea e uimitor de îngustă. Cu timpul am intuit că psihanaliza nu e doar o dezvrăjire săvîrșită cu ajutorul unor formule-cheie, dar pe deasupra e o autosugestie în care te
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
grobiene, replica automată este: așa cum splendoarea nuferilor se trage din putoarea mîlului de baltă, la fel spiritul își trage vigoarea din porniri abjecte. E drept, în fața unor noțiuni precum talentul sau Dumnezeu, psihanaliza are tactul de a se opri, declinîndu-și putința de a le lămuri sensul, și totuși mesajul ei subliminal e laic: suntem un ghem de zgîrciuri care nu-și pot secreta urdorile decît mințindu-se cu idealuri culturale. Cartea lui Leonid Dragomir, hrănită din nostalgia fostului student căruia amintirea
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
Leonid Dragomir de a-i salva cărțile din perioada comunismului, ele sînt iremediabil datate: cînd îți iei drept repere axiologice pe Marx, Marcuse și Georg Lukacs, nu poți spera la reabilitări retrospective. Aici hirotonitul-apostat cade în conformism ideologic, culpă fără putință de a fi supusă vreunui recurs tardiv. Volumul place prin zugrăvirea împrejurărilor vieții și prin luciditatea nepărtinitoare cu care protagonistul își judecă drumul psihanalitic. Altminteri, volumul suferă de uscăciune evocatoare, Vasile Dem. Zamfirescu supunîndu-și intimitatea la o cenzură drastică. În
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
mă contrazică cu argumente raționale, a ales metoda pumnului în gură, metodă pe care la alții o repudiază cu multă mânie. Mai precis, AMP a ieșit la B1TV, TVR și pe site-ul său ”romaniacurata” cu următoarele: ”Cum e cu putință, simbolic vorbind, ca într-un ziar al puterii (Evenimentul zilei - n.r.)să înceapă atacul contra mea, invocînd apărarea familiei Băsescu, tocmai Andrei Alexandru, vechi informator al Securitățiiși agent de influență care ne-a dinamitat eforturile de refomă în anii nouăzeci
Alina Mungiu Pippidi, "cenzor şef" la Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23836_a_25161]