1,054 matches
-
0,5 - 0,6 mm, înfășurat pe o bucată de șlap sau papuc din plastic, cu un plumb greu de 100 grame la capăt și cu două - trei cârlige nr. 1 legate ceva mai sus de plumb, în care puneam râme negre din baltă, foarte chinuitor de făcut rost în mocirla scormonită de alți și alți pescari, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai trebuia să fie pipota roșie, altfel guvidul nu mușcă. Fratele stătea în pupa, eu la ancoră
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
mai știe? Și cu ardoare și-o dorea că nora, Iar fiului să i-o prezinte că soție. Și s-a gandit el că-i mai bine-așa Să o transforme în fotografie Și sechestrata să o țină într-o râma neagră În geam sub sticlă și priviri o mie. Zilele se scurgeau și era admirată, Dar sub priviri atâtea, cin'să știe? Că ochii fetei deveneau mereu Îndurerați și goi așa-n fotografie. Stând ani acolo ea se întrista De
FATA DIN GEAM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380354_a_381683]
-
publicat în Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015. Să știi că-mi este teamă de lumină De-ntuneric,mama , si de gand Aâtea păsări calme în grădina Mi -au însemnat tăcerile tăcând. Mi-aprinde-amintirea ușoară scânteie Și luminează-o clipă râma de argint Acolo zâmbește steaua mea femeie- Mama,e regină-n răi cu îngeri tivit. Cât a trecut ..doar șase ani de-atunci Când la căpătai ți-am pus un sfeșnic Cu flori în mână te caut printre cruci Și
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
și-ncă mai Bagi în tine de pocnește Betelia, plapuma-i Tot mai strâmtă, burta crește, Gușa, curul, nu numai... Dar azi bagi sărbătorește Hălci din porcul ditamai... Tu mai crești, el nu mai crește De când guițând râmai... Porcul râmă, râma-n clește... Și-nainte consumai... Are azi cine ciordește, N-ai avut ce-acuma ai... Referință Bibliografică: Porcul râmă de-ntâi Mai / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Cu ochi de pictor ți-am oțelit, în joacă, chipul a lui frumusețe mulată-n formă inimii din mine trupul meu este râma împlinirii tale, ritmul artei ce-a plămădit pictură acuarelizată-n ține penel magic cu neasemuite îndemânări se simte când degetele mângâie a ta culoare căldură ta m-a sfârtecat și-n față, fără de pudoare, minte și-n ochii tăi se-agață
SONET 24 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381361_a_382690]
-
plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori a mamei din fața casei, astfel că mi-am asigurat o provizie îndestulătoare de momeală. Cu mama în căruță, care mâna caii și cu mine tronând peste toate bagajele ce umpluseră căruța
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
primul meu pește, lucru ce nu s-a întâmplat defel! Plictisit și dezamăgit de faptul că niciun pește nu m-a băgat în seamă, m-am întors supărat pe cărarea de deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
pasarelelor și pe dânsul zglobiu al florilor de tei, orchestrate de vântul subțirel de vară.Lebede albe,rămase nemâncate de țigani,se plimbă țanțoșe pe apă cristalina a lacului albastru.Iar două vrăbiuțe,se ceartă în gura mare pentru o râma ce le-a scăpat din gheare. Niște copii se dau cu rolele,doi bătrânei se plimbă încet la braț și un bărbat ,cam între două vârste , înaintează agale pe alee,ținându-se de un baston.Nimic nu pare să tulbure
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
gură, nu-mi funcționează osmoza azi, ceva este defect la sistemul de pornire. Recitesc instrucțiunile și mă încurc la ,,scânteia” de aprindere. Reiau înșiruirea de litere mici și din ce în ce mai înghesuite și-mi apare brazda de pământ umedă și plină de râme lipicioase. Firele de iarbă amestecate cu apa gri, nu mai dau impresia de vitalitate și-mi adun diamantele în pumn. Vântul nu mai usucă nimic, a pârjolit totul până la această abundență apoasă. Acuma, eu cer explicație pustiului de aici. Arbori
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
eu: merg, duc cărțile și la întoarcere mă opresc la Agigea și rămân la pescuit. Zis și făcut. Stabilesc cu necunoscuta ora de întâlnire, îmi iau scula de pescuit, o fixă din carbon de 8 metri lungime și găletușa cu râme de mare. Mă chinuisem vreo două ore să le găsesc prin zona Limanu, săpând în apa canalului navigabil al portului Mangalia. Ajung la Constanța și întreb la telefon unde este cazată. Mi-a spus un nume de hotel despre care
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
oraș așa de aglomerat cum este Constanța, să ajung la ecluza Agigea. În vreo douăzeci de minute eram la locul de pescuit, canalul de la ecluză. Am lăsat mașina într-un spațiu unde o parcam de obicei și cu găletușa cu râme în mână, minciogul și scula din carbon de 8 m lungime așa cum am spus, m-am îndreptat cu toată emoția pescarului care se așteaptă la capturi nemaipomenite, spre malul apei. Acolo mai era un mangalean prieten de pescuit și un
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
Îmi iau la revedere, strâng sculele și plec spre mașină. În cinci minute eram pe mal să reiau pescuitul. Umbra peretelui de la ecluză făcea ca eu să nu văd când peștele mușca și mișca pluta, așa că mereu mă trezeam cu râma mâncată. La un moment dat cum stăteam eu cu fundul pe o piatră și cu pantofii sprijiniți pe o alta, simt umezeală la picioare, Crescuse apa și trecuse de talpa pantofilor, udându-i. Aceasta a fost șansa mea de supraviețuire
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
și cum dădusem pe el o mie de lei, nu era deloc convenabil. Urc malul spre mașină cu intenția să strâng bățul în șosea. Îl țineam așa desfăcut pe umărul stâng, iar în mâna dreaptă aveam minciogul și găletușa cu râme de mare, niște viermi creți ca miriapoadele (urichelnița). Ajungând la mașină nu m-am gândit că desupra ei era rețeaua de înaltă tensiune de 20.000 de volți care alimenta portul Agigea, ca să las bățul jos până trec de ea
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
M-a întrebat ce-am pățit și dacă sunt bine. Ce puteam să-i răspund? Puteam să-mi mișc doar mâinile și în nebunia mea cea mai mare grijă nu era dacă mă mai pot ridica, ci să-mi adun râmele din praful șoselei, așa că asta făceam eu când a apărut și un alt pescar din cei trei. Simțeam cum se scurge curentul din mine și cum încep să mă dezmorțesc. Am încercat să mișc picioarele. Mergea. M-au ajutat cei
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
a rămâne în picioare fără sprijin. Au mai trecut câteva minute și m-am putut mișca de pe loc. Piciorul stâng încă era amorțit destul de bine. Cum, necum, am strâns bățul telescopic și l-am pus în portbagaj alături de “neprețuitele“ mele râme. Mă durea piciorul stâng. Nu știam ce are. Unul dintre cei doi m-a întrebat dacă pot conduce așa cum sunt. I-am răspuns că voi merge încet și așa am plecat de la ecluză, înscriindu-mă să ies pe podul de la
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
și deplină armonie, șapte ... III. CEZARINĂ ADAMESCU - APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Prof. Surugiu (Popescu) M. Graziella Anne-Marie, Metode moderne și tradiționale în abordarea la gimnaziu a povestirii în râma, (Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu și Florin scrie un roman, de Mircea Cărtărescu), Coordonator științific: Prof.univ.Dr. Vasile Spiridon, Bacău, 2017 Conceput că Lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I, acest expozeu eseistic, cu titlu incitant și generos, al profesoarei
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
lectură. De ce a ales autoarea un autor clasic, inclus în canon și unul postmodernist, ca să-și ilustreze teza abordării povestirii ... Citește mai mult Prof. Surugiu (Popescu) M. Graziella Anne-Marie, Metode moderne și tradiționale în abordarea la gimnaziu a povestirii în râma, (Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu și Florin scrie un roman, de Mircea Cărtărescu), Coordonator științific: Prof.univ.Dr. Vasile Spiridon, Bacău, 2017Conceput că Lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I, acest expozeu eseistic, cu titlu incitant și generos, al profesoarei (Popescu
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
melcul cel harnic. La lumina lunii, se putea observa o urmă argintie întinsă după ei ca o panglică peste care dădu la un moment dat o furnicuță roșcată întârziată noaptea pe afară. - Ce este asta, sări furnicuța arătând urma unei râme care își scosese capul din pământ în apropierea ei? Seamănă cu mizeria pe care o lasă în urma lor melcii cei leneși. - Da, da, fu de acord râma, ondulându-se pe pământ pentru a cerceta mai de aproape urmele. - Ce caută
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
roșcată întârziată noaptea pe afară. - Ce este asta, sări furnicuța arătând urma unei râme care își scosese capul din pământ în apropierea ei? Seamănă cu mizeria pe care o lasă în urma lor melcii cei leneși. - Da, da, fu de acord râma, ondulându-se pe pământ pentru a cerceta mai de aproape urmele. - Ce caută aici? Ei nu își părăsesc niciodată partea lor de livadă. - Poate îl caută pe Hărnicel, doar e melc și el. - Normal, ei nu au așa case frumoase
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
caută pe Hărnicel, doar e melc și el. - Normal, ei nu au așa case frumoase cum a construit Hărnicel în partea aceasta de livadă. - Vom afla mâine, vei vedea, Viorel află mereu tot ce se petrece în livadă. Furnicuța și râma se despărțiră înainte de a putea vedea cum Limax, Helix și ceilalți melci îl apucară pe Hărnicel cu tot cu căsuța în care dormea și îl scoaseră din partea lui de livadă. Abia de dimineață, în timp ce își spăla cleștii cu roua adunată pe frunzele
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
puii pe care avea să îi aibă în curând. Hărnicel nu își lasă niciodată treburile neterminate! Oricât se suciră și se învârtiră nu găsiră nici o explicație pentru dispariția lui Hărnicel. Tocmai pe când se întrebau ce vor face fără el, apăru râma care zărise urma melcilor din celălalt colț de livadă. - Unde e furnicuța Ruța? Azi noapte, am văzut amândouă urmele melcilor din cealaltă parte de livadă. Nu poate să fie o coincidență chiar atât de mare că Hărnicel a dispărut tocmai
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
avut norocul să prindă un pește cu o undiță improvizată, dintr-un băț de care legase o coajă de copac pe post de ață, căruia i-a pus la celălalt capăt un spin de salcâm în care a prins o râmă. Vremea se răcea cu fiecare zi ce trecea. Mache pierduse noțiunea timpului, până într-o zi când a văzut că ninge. Și-a zis că probabil că este decembrie. Într-o dimineață când a ieșit din apă, să se odihnească
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
și tineri bogați De robi necredincioși, cu talanți îngropați. Pui de năpârci, fugind de mânie, Ce în legământ au intrat, pentru Apa Vie, În pustiu, la Masă și Meriba au însetat, Bând zi de zi dintr-un puț crăpat. În Râma, un țipat disperat s-a auzit, Si plângere mare spre cer s-a prăvălit - Cine să arunce cu mână de hâr sare, În Ierihon, apelor bolnave s-aducă vindecare? Corina Diamanta Lupu Referință Bibliografica: Legământul Sării / Corina Diamanta Lupu : Confluente
LEGAMANTUL SARII de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344866_a_346195]