710 matches
-
redacției de a contribui la formarea unui „mijloc”, adică a unui mediu propice dezvoltării unei activități culturale și, mai ales, literare la Craiova, și de a lupta cu o anume inerție intelectuală specifică provinciei. Traducerile din X. Marmier (Soarta unei rândunele. Poveste suedeză) și Victor Hugo (Cea din urmă zi a unui condamnat, Prima sărutare) aparțin, de asemenea, lui Traian Demetrescu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285323_a_286652]
-
multe rămânând în faza de fragment, de proiect. Scriitorul nu a finalizat nimic, deși din repetatele lui intervenții publicate în „Vrerea” se poate configura imaginea de ansamblu. Om de stânga, prieten cu Ernst Toller (din care traduce în 1935 Cartea rândunelelor), S.-U. aparține, ca poet, expresionismului „de stânga”. Cântecul uzinei (1935), poem ce ar fi trebuit să devină Cartea uzinei, stă sub influența poeziei sociale a lui Aron Cotruș. Imaginile uzinei tentaculare, ale orașului muncitoresc ucigător au forță, versurile nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Timișoara, 1941; Studii și documente bănățene de istorie, artă și etnografie, I-II, Timișoara, 1943; Veacul de foc, Timișoara, 1945. Antologii: 11 poeți bănățeni, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942; Lirica timișoreană (1944-1969), Timișoara, 1970. Traduceri: Ernst Toller, Cartea rândunelelor, Timișoara, 1935; Negrii sub zgârie-nori,Timișoara, 1942. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 460-470; Virgil Ierunca, Negrii, poezia și..., TIL, 1943, 2 158; Țirioi, Premise, 28-61; Ungureanu, Imediata, I, 49-68; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 143-151; Simion Dima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Peștele masturbator, șoricelul amator de firimituri, scrumbia târâtă în lesă, broasca în apa înghețată îi învață pe oameni ce este anatomia, frugalitatea, determinarea, puterea de a le îndura; pisica din castel, zborul din floare în floare al albinelor, cel al rândunelelor, balena și peștișorul oferă tot atâtea teme de meditație asupra apropierii dintre animale și oameni, asupra determinismului și a necesității în acțiune la genul animat - inclusiv la om -, asupra complementarității armonioase a tot ceea ce compune lumea... Ca să nu mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
simt” cu câteva ore mai devreme că vremea se va schimba, dându-ne astfel de știre. Și albinele sunt într-o continuă agitație în fața stupilor, furnicile aleargă în furnicar, iar gândăceii de pe frunzele și scoarța copacilor se ascund. Și dacă, rândunelele zboară tot mai razant cu pământul putem fi siguri că ploaia se apropie și în același timp datorită creșterii cantității de vapori de apă din atmosferă, aripioarele musculițelor, cu care acestea se hrănesc, se umezesc și zborul lor devine tot
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
exemplu, dacă într-o dimineață observăm la tot pasul albine, viespii, fluturi și alte insecte zburând din floare în floare, după nectarul și polenul acestora - ele reprezintă un indiciu că vremea se va menține stabilă. Alte indicii ni-l oferă rândunelele ce zboară în înaltul cerului, greierii ce cântă prelung în iarbă, pe timpul nopții, pânza întinsă țesută de păianjeni sau când broaștele și peștii rămân pe fundul apelor. Aceste aprecieri asupra vremii pot fi pe o perioadă mai îndelungată în funcție de sosirea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și peștii rămân pe fundul apelor. Aceste aprecieri asupra vremii pot fi pe o perioadă mai îndelungată în funcție de sosirea timpurie a păsărilor migratoare, ce prevestesc o vreme mai caldă și însorită în luna aprilie sau chiar o vară caniculară, dacă rândunelele își construiesc cuiburile pe pereții dinspre nord ai caselor. * Mișcările Pământului Mișcările sunt numeroase și complexe, în număr de 14 identificate până acum, cum ar fi : rotația în jurul axei proprii ; revoluția în jurul Soarelui ; precesia ; nutația ; mișcările efectuate cu Sistemul Solar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o nuanță de gri naturii, se așază tristețea spre sfârșit de toamnă. Poeziile propuse pentru clasa a III-a sunt: Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Joc de toamnă de Elena Dragoș; Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri. „Se-nșiră rândunele în zare și se duc... Furnica i foarte mândră de tot ce-a strâns în vară... Și n sat, pe ulicioară, lucind ca o beteală, Copiii zburdă veseli pe când se duc la școală.” (Elena Dragoș, Joc de toamnă) „Oaspeții caselor
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
se duc... Furnica i foarte mândră de tot ce-a strâns în vară... Și n sat, pe ulicioară, lucind ca o beteală, Copiii zburdă veseli pe când se duc la școală.” (Elena Dragoș, Joc de toamnă) „Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele Părăsit-au a lor cuiburi și-au fugit de zile rele...” (Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă) Iarna lasă în urma ei vânt și ger, acoperă totul sub nămeții de zăpadă, viețuitoarele stau la adăpost, iar în zilele însorite copiii se bucură
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pentru consolidarea cunoștințelor: 1. Treceți substantivele la numărul plural: creion; carte; caiet; stilou; masă. 2. Treceți substantivele la numărul singular: păduri; case; câini; elevi; pomi. 3. Precizați felul și numărul substantivelor din versurile: „Peste vârf de rămurele, Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele.” (M. Eminescu, Ce te legeni...) Rebus: A B Soluția pe verticală, A - B (SUBSTANTIV) Orizontal: 1. Se aude și se pronunță ............ 2. Propriu sau ............ 3. Cuvântul este alcătuit din ............ 4. Plural sau
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
se găsesc flori). Trăiau în pace de atâta vreme încât grătarul cu țepi al porții nu mai era coborât; șanțurile erau pline de ierburi. Și se pare că nu mai sunt obstacole ostile, elemente neospitaliere în acest loc în care rândunelele își fac cuiburile în crăpăturile crenelurilor. În interior domnesc curățenia, protecția, căldura, abundența, bogăția, hrana, ordinea și regularitatea, sănătatea și pofta de mâncare, munca și pietatea. În odăi tapiseriile apărau de frig; scrinurile gemeau de rufărie, buțile cu vin se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gen, cărora Arghezi le dăduse întrebuințări memorabile, sunt conjurate să se ascundă. Autorul Unicornului, o capodoperă în stil folcloric, aspiră spre purități luminiscente. Poemele sale definitorii sunt niște frânturi de concerto grosso: "Încearcă să lumineze / orașul fără moarte, / să-ntoarcă rândunelele în streașina din / care picură cerul". Neoromantic în cheie patetică (împresurat de întrebări), privind în sinele tânjitor și contemplând necontenit largul, Vasile Nicolescu cultivă sistematic discreția clasicismului din totdeauna. Arhitectul s-a vrut un căutător de armonii. CĂUTÂND CUVÂNTUL MAGIC
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
stol de turturele, Cu glasul de feciorele: «-Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un șir de rîndunele, Cu glasul de curve rele: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se luară, se duseră, Jos pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
duseră, Jos pe prund de se lăsară Și ele că își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde vara veți varà, Acolo să nu iernați. Să vă duceți cîte nouă, Să vă-ntoarceți cîte două!». Și te Domn bun veselește. În alt colind, l-am surprins pe Dumnezeu în chip de cioban suferind la oi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
zeu vegetațional: aceeași stare deplorabilă, atîta cît îi este dat colindei să relateze, a cîmpului devenit inaccesibil, fără ritualurile și muncile de trebuință. Încercarea de a-l îmbuna/„trezi” pe gospodar se repetă, tot într-o ordine instituționalizată. În final, rîndunelele, „curve rele”, adică bune meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme, ci să-și procure vestmîntul cu soare și lună, adică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme, ci să-și procure vestmîntul cu soare și lună, adică să reintre în normalitate. Rîndunelele, la rîndul lor, „saltă” și ele: se lasă în vale și aduc pietricele să arunce, precum ar semăna în ziua de Crăciun; sau apă de stropit, asemenea paparudelor; blestemul sună și de data asta a urare: rîndunelele să se înmulțească
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
reintre în normalitate. Rîndunelele, la rîndul lor, „saltă” și ele: se lasă în vale și aduc pietricele să arunce, precum ar semăna în ziua de Crăciun; sau apă de stropit, asemenea paparudelor; blestemul sună și de data asta a urare: rîndunelele să se înmulțească pînă la nouă, cifră simbolică, apoi să se întoarcă perechi roditoare. Evocarea eroului hitit (Telepinus) în context carpatic o punem pe seama conviețuirii mitului, a corespondențelor de gesturi simbolice, a migrațiilor posibile pe planul imaginarului. Acestea se pun
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
creației, București, 1985; Dromichet. Semnul nemuririi, București, 1988; Eminescu. Limbajul simbolic, București, 1989; Cărbune și diamant, București, 1990; Istoria literaturii române. Note de curs , I-IV, București, 1990-1992; Apocalips, București, 1991; Naturi catilinare, București, 1997; Venirea Androginului, București, 1998; Casa rândunelelor, București, 1998; Scrinul amintirilor, București, 1998; Ondina, București, 1998. Antologii, ediții: Din presa literară românească a secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Samson Bodnărescu, Scrieri, pref. edit., București, 1968 (în colaborare cu Paul Lăzărescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
autorul antrenează în dezbatere chestiunea mai specială a „poetului reprezentativ” în modernitate pentru o literatură cu caracter și particularități specifice. Sub pseudonimul Mihai Tăcutu, poetul C. a tipărit în exil două interesante plachete de versuri: Atlantic (1950) și Biografie pentru rândunele (1952), în tiraje confidențiale, ce nu au depășit 48 de exemplare de fiecare titlu, culese și imprimate doar pentru prieteni. Autorul, care debutase ca poet încă din țară, își conturează acum un profil liric bine particularizat tocmai prin strigătul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
1941; La Tradition historique et l’origine des Roumains, București, 1942; Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, București, 1943; La Roumanie vue par les étrangers, București, 1944; Literatura comparată, București, 1944; Atlantic, Santa Cruz de Tenerife, 1950; Biografie pentru rândunele, Santa Cruz de Tenerife, 1952; Estudios de literatura española y comparada, La Laguna, 1954; Don Carlos de Viana, Paris, 1954; Au Revoir, Monsieur L’Ange, Paris, 1954; El Barroco o el descubrimiento del drama, La Laguna, 1957; ed. (Barocul sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină departați, La vârfuri amestecați; 10. Dar în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere norocul. - La primul scăldat al noului-născut, moașa îi pune degetele mari de la ambele mâini pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de marghilomane. [...] Ajungem jos unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada matinală...”. «Cheful» e restrâns doar la băutură. Dar aventura continuă la Lăptărie unde se bea „câte un pahar de șampanie, la botul calului - etc.!!! etc.!!!! Să se facă ziuă... Rândunelele au și plecat la vânătoare... Reintrăm În Capitală, În căutarea unui jvarț cu cognac fin... Am găsit... Ciudat efect face cafeaua tare!... Ni s-a dezlegat limba... Ieșim... E lumină mare...” (s.n.). Deși petrecerea Începe Într-o joi, pe 21
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]