1,152 matches
-
zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate de exploatarea resurselor subsolului
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
și el mai îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică, puternic adâncite. Naosul este luminat de două ferestre spre apus și două spre miazăzi, făcute pe locul altora la ultima restaurare. În tindă există o fereastră spre sud. Încăperea altarului este luminată de două ferestre. Peretele dintre tindă și naos
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
arborat la o înălțime cât mai mare, astfel încât să poată fi observat de la distanță mare, în orice condiții de vizibilitate atmosferică. Pentru scufundări de noapte există și steaguri de semnalizare fosforescente. Steagul „alfa“ este alb și albastru, în coadă de rândunică, cu un „V“ tăiat într-o parte. Acesta este un steag folosit în special pe ambarcațiunile suport pentru scufundare, avertizând prezența scafandrilor sub apă („Sacafandru în apă.Navigați cu viteză redusă”). Acest steag de semnalizare, aparținând codului internațional de semnale
Steag de semnalizare () [Corola-website/Science/313651_a_314980]
-
s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al edificiului era dominat de un turn care imita fidel turnurile baroce ale
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pământ, pietre neprelucrate, etc. Nu se folosea mortar la aceste tipuri de ziduri de acea pentru a nu se prăbuși cele două fețe, constructorii daci au tăiat în partea superioară a blocurilor jgheaburi care erau în formă de coadă de rândunică (mai largi spre exterior și mai înguste pe interior). În jgheaburile a două blocuri care erau așezate față în față era pusă o bârnă din lemn, care era lungă cât lățimea zidului și avea capetele tăiate la fel. După ce erau
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
și regional. Biserica se află într-un proces de degradare, care se poate stopa, salvând pentru posteritate valențele sale istorice, arhitecturale și culturale exemplare și îndrăznețe. este ridicată din bârne de stejar, fățuite, încheiate în cheotori bisericești în coadă de rândunică. Structura aceasta este cercuită și tencuită pe din afară și pe dinăuntru, dând impresia voită de ctitorii de la 1887 a unei biserici de zid. La colțurile fațadei de vest apar chiar două turnulețe de zid iar profilul în consolă al
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
care este cunoscută și sub denumirea Biserica-muzeu „Ion Creangă”, în timp ce biserica de zid din imediata vecinătate funcționează ca biserică parohială. Biserica de lemn din Broșteni este construită din bârne de brad cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”, cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. Lăcașul a fost clădit pe o fundație din lespezi de piatră. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri decorate cu motivul rozetei. Acoperișul este înalt, cu pante
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
o familie din zona Dărmănești și a participat la slujba de Înviere din noaptea de 23/24 aprilie 2011 de la biserica din Măriței. Biserica de lemn din Măriței este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
marginea unor stânci abrupte. Cuiburile scurmate în pământ sunt mici gropi, uneori, acoperite de fân, paie, puf și uneori înconjurate cu pietre pentru ca ouăle să nu se rostogolească afară din cuib. Astfel de cuiburi construiesc: multe specii de rațe, struții, rândunicile de mare, potârnichi, prepelițe, fazani, etc. Ouăle și puii din aceste cuiburi sunt foarte expuse condițiilor meteorologice și prădătorilor. În general, speciile păsărilor care au cuiburi săpate eclozează pui care sunt capabili în scurt timp să părăsească cuibul. Cuiburi-movile, păsările
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
ațe sau sârmulițe) care sunt suspendate de crengile copacilor. Păsările din familiile Psarocolius, Cacicus, Oriolidae, Ploceidae sau Nectariniidae sunt cele care împletesc cuiburile agățate. Cuiburile sferice sunt construcții din noroi, de formă rotunjită, pe care le construiesc unele păsări precum rândunicile în ungherele caselor sau altor construcții sau pe pereții unor râpe sau stânci. Chiar dacă majoritatea păsărilor își așază cuibul de forma individuală există și unele specii care se grupează în colonii în momentul de construirii cuiburilor. Din această categorie fac
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
sau pe pereții unor râpe sau stânci. Chiar dacă majoritatea păsărilor își așază cuibul de forma individuală există și unele specii care se grupează în colonii în momentul de construirii cuiburilor. Din această categorie fac parte păsările marine, pinguinii, egretele, pescărușii, rândunicile de mare, păsările țesător, corbii și uneori vrăbiile. Adunarea în colonii aduc beneficii importante păsărilor, acestea fiind: o protecție mai bună înaintea prădătorilor sau folosirea mai bună a surselor de hrană.
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
Structura originală a bisericii se păstrează în bune condiții. Stă pe o fundație de cărămidă, și este acoperită cu un acoperiș unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
istorice, . Satul Basarabasa este atestat documentar în anul 1439. Tipul de plan al bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular, cu absida în prelungirea navei, poligonală, cu trei laturi. Bârnele masive, din stejar, sunt iscusit îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în forma discului solar și decor de rozete, aninate de peretele altarului
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
mici dimensiuni, cu terminațiile altarului și ale pronosului nedecroșate, poligonale cu trei laturi; la construcția șarpantei, predilecte au fost traseele curbe. Planul arhaic, analogiile stilistice existente între acest lăcaș de cult și cel din Târnăvița învecinată, îmbinările în „coadă de rândunică” ale bârnelor, precum și menționarea numelui principelui ardelean Mihai Apafi I (1661-1690) într-o pisanie, greu lizibilă, din interiorul clopotniței, coboară începuturile bisericii până în preajma anilor 1661-1665. Turnul robust, lipsit de foișor, și-a făcut apariția, în forma actuală, abia după
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
fază ulterioară. Interiorul este peste tot acoperit cu blăni verticale de lemn. Structura originală este ridicată din bârne fasonate dintr-un singur lemn, păstrându-și inima în ele. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, cu cuie lungi de fier, probabil pentru a reduce efectele tasării spre răsărit a construcției. Bolta este semicilindrică, formată din scânduri bătute în arcuri dublouri pe extrados, vizibile în pod. Bolta altarului se racordează la pereții
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector.
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
potcoava a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"). Păsări: lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), corbul comun ("Corvus corax"), șerpar ("Circaetus gallicus"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"). Reptile și amfibieni: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"). În vecinătatea rezervației naturale
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
alte biserici”, „Programul iconografic” și „Restaurarea bisericii”. La acestea se adaugă un bogat material grafic și ilustrativ. Materialul din care a fost construită biserica este lemnul, sub formă de bârne cioplite pe patru fețe, încheiate la colțuri în coadă de rândunică, prelungite treptat la partea superioară sub acoperiș, formând console rotunjite la capete și decorate cu rozete. Pentru construirea bisericii s-a folosit în principal lemnul de stejar, dar și cel de brad. S-au utilizat arbori seculari, dată fiind mărimea
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
alei betonate care fac legătura între clopotniță și biserică și respectiv între clopotniță și construcția anexă. Biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu este construită în totalitate din bârne de stejar "lucrate în bardă" și îmbinate la colțuri în sistem “coadă de rândunică”. Dimensiunile lăcașului de cult sunt foarte mici: lungime - 12,81 m, lățime - 4,50 m, înălțime până la streașină - 3,87 m și înălțime până la coama acoperișului - 6,40 m. Construcția are formă trilobată, cu abside laterale triunghiulare și absida altarului
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), lișiță ("Fulica atra"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]