1,102 matches
-
neglijată/uitată de autoritățile locale (situația comunităților marginalizate din Pată Rât și contribuția directă a primăriei la crearea acestei situații) într-o problemă care azi nu se mai poate exclude de pe agenda publică. Desigur, nu am descoperit primii „problemă Pată Rât” - au existat și continuă să existe diverse eforturi punctuale, umanitare sau de altă natură, care nu doar o sesizează, ci și încearcă să facă lucruri prin care să îmbunătățească viața oamenilor care trăiesc acolo. Față de aceste inițiative, semnificația acțiunilor noastre
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
că ele au politizat o temă (excluziunea socio-teritorială justificată prin rasism) care, în măsura în care se punea în viața publică înainte ca noi să ne fi implicat, se punea în limbajul criminalizării și blamării celor excluși în raport cu excluziunea lor. <i>Politizarea Pată Rât</i> (ca simbol al excluziunii caracterizate de cumularea dezavantajelor materiale multiple cu stigmatizarea culturală) înseamnă pentru mine responsabilizarea diverselor forme ale puterii politico-administrative și revendicarea unor programe de dezvoltare incluzive, care sunt în măsură să rebalanseze inegalitățile produse de economia
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
elimine rasismul instituțional pe care aceasta se bazează. [caption id="attachment 1449" align="aligncenter" width="600"] Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate! Sursa: Arhiva gLoc[/caption] Care sunt efectele ghetoizării și rasializării excluziunii sociale în cazul concret de la Pată Rât și cum definiți „proiectul de segregare” care s-a produs odată cu dislocarea? Primăria a anunțat intențiile sale de a muta familiile rome din Coastei și/sau de pe strada Cantonului[6] în Pată Rât încă din primăvară lui 2010. Aceste anunțuri
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
excluziunii sociale în cazul concret de la Pată Rât și cum definiți „proiectul de segregare” care s-a produs odată cu dislocarea? Primăria a anunțat intențiile sale de a muta familiile rome din Coastei și/sau de pe strada Cantonului[6] în Pată Rât încă din primăvară lui 2010. Aceste anunțuri, respectiv deciziile aferente ale Consiliului Local nu au fost niciodată explicite, nici atunci când solicităm informații și, înainte de toate, oprirea acestui plan prin petiții și sesizări trimise la diverse forumuri de către Fundația Deșire și
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
solicităm informații și, înainte de toate, oprirea acestui plan prin petiții și sesizări trimise la diverse forumuri de către Fundația Deșire și Asociația Amare Prhala. Am semnalat de pe atunci: o eventuală relocare dintr-o altă zonă (chiar centrală) a Clujului în Pată Rât - care se adaugă la cazurile de relocări făcute pe strada Cantonului din mai multe părți ale orașului, cu începere din 2002, sau un pic mai tarziu chiar pe rampa - înseamnă segregare prin ghetoizare făcută prin măsuri administrative. Caracterul rasializat al
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
cu începere din 2002, sau un pic mai tarziu chiar pe rampa - înseamnă segregare prin ghetoizare făcută prin măsuri administrative. Caracterul rasializat al excluziunii constă, pe de o parte, în faptul că marea majoritate a persoanelor care trăiesc în Pată Rât și/sau au fost mutate în Pată Rât sunt de etnie romă (o etnie care, în peisajul multicultural românesc, este rasializată, adică percepută prin culoarea pielii sau prin caracteristici comportamentale presupus „fiziologice”); iar pe de altă parte, înseamnă că discursul
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
tarziu chiar pe rampa - înseamnă segregare prin ghetoizare făcută prin măsuri administrative. Caracterul rasializat al excluziunii constă, pe de o parte, în faptul că marea majoritate a persoanelor care trăiesc în Pată Rât și/sau au fost mutate în Pată Rât sunt de etnie romă (o etnie care, în peisajul multicultural românesc, este rasializată, adică percepută prin culoarea pielii sau prin caracteristici comportamentale presupus „fiziologice”); iar pe de altă parte, înseamnă că discursul justificator al relocării familiilor în cauză în Pată
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
sunt de etnie romă (o etnie care, în peisajul multicultural românesc, este rasializată, adică percepută prin culoarea pielii sau prin caracteristici comportamentale presupus „fiziologice”); iar pe de altă parte, înseamnă că discursul justificator al relocării familiilor în cauză în Pată Rât face apel la idei rasiste despre de ce și cum anume „merită romii să fie toți mutați într-un mediu care este mediul lor natural” (adică mediul poluat, izolat și stigmatizat al rampei de gunoi). Efectul acestui proces de ghetoizare pe
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
depărtate era rampă de gunoi fumegânda datorită elementelor toxice cumulate decenii de-a rândul. Din fericire, și sper ca la acest lucru am contribuit și noi prin acțiunile noastre de solidaritate și sprijin, cei mai noi locatari ai zonei Pată Rât încă pot să creadă că pot să facă o diferență și că lupta lor pentru reîntoarcerea în oraș are sens. Cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi Ce v-a deranjat cel mai mult la
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi Ce v-a deranjat cel mai mult la reacțiile reprezentanțiilor primăriei și în reacțiile Bisericii Ortodoxe Române? Modul în care au încercat să justifice evacuarea forțată, precum și relocarea în zona Pată Rât și felul în care au divizat cetățenii Clujului între cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi (un spațiu stigmatizat și de-umanizant) și cei care merită privilegiul de a-și duce viața în spații adecvate. Pe
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat extrem de multe controverse pentru locuitorii din zonă și pentru firmele din zonă,</i><i> și pentru tot ce însemnă orașul. Ulterior, ei au fost mutați într-o zonă din Pată Rât</i><i> </i>(primarul Sorin Apostu)<i>.</i><i> </i><i>„</i><i>Campusul răspunde cerințelor vremurilor noastre. Orașul Cluj merit</i><i>a</i><i> să aibă un asemenea campus teologic, pentru că cele două școli de teolog</i><i
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
asumat acest rol de „<i>bad guy</i>” și acțiunile voluntare aferente. Îmi permit să observ - fără nici un reproș, căci sigur este nevoie de bună muncă bine plătită a multora pentru că schimbarea efectivă să se întâmple în direcția desegregării Pată Rât - că, într-un fel, prin acțiunile noastre, am făcut loc pentru alte și noi persoane care încep să devină active, fiind „oamenii curați și albi” care intră în joc în perioada proiectelor finanțate. Dar probabil (și) acest rol ține de
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
social-economice vor intra pe făgașul normal al vieții publice românești. Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic Credeți că inițiativele artistice pot influența în vreun fel atât viața de zi cu zi a celor care trăiesc la Pată Rât, cât și percepția generală asupra lor? Activitatea artistică cu cel mai mare impact politic, fiind conectată la vizita de lucru pe care am organizat-o în Pată Rât în iunie 2011, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, UNDP
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
atât viața de zi cu zi a celor care trăiesc la Pată Rât, cât și percepția generală asupra lor? Activitatea artistică cu cel mai mare impact politic, fiind conectată la vizita de lucru pe care am organizat-o în Pată Rât în iunie 2011, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, UNDP, OSI/MtM, Amnesty Internațional, ERRC și ai mai multor organizații din România, a fost setul de materiale pregătit pentru această ocazie de către Școală Populară de Artă Contemporană, în
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
această ocazie de către Școală Populară de Artă Contemporană, în particular de grupul de studenti coordonați de Attila Tordai, Szilárd Miklós și Dénes Miklósi[8]. Atunci am pus împreună bazele unui concept de activism artistic, articulat pe cazul segregării din Pată Rât, incluzând elemente de campanie pentru desegregare prin mijloace culturale. Acesta viza facilitarea unei schimbări sociale (atât în sensul condițiilor de trai, cât și în sensul modelelor de conviețuire între diverse grupuri etno-sociale și poziționării lor în oraș) prin creații artistice
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
multe încercări, din păcate toate eșuate, de a face rost de fonduri în vederea implementării unui program mai amplu, de trei ani, cu multiple implicații (atât de capacitare comunitară, cât și de impactare a opiniei publice clujene în ceea ce privește „romii din Pată Rât” și apartenența lor la oraș). Ultima încercare de acest fel a fost propunerea de proiect elaborată pentru prima rundă de competiții a Fondului ONG în România, pe care l-am intitulat Implicare pentru dreptate socială și respect, în care Fundației
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
video advocacy și de flyere, completate de evenimente de artă participativa stradală, acțiunile de artă comunitară îmbinate cu forurile sociale, formarea jurnaliștilor în drepturile omului și combaterea rasismului, valorificate în campanii mediatice, atelierele de capacitare comunitară pentru persoanele din Pată Rât, împreună cu acțiunile de dezvoltare a organizației grassroots de romi vor implica direct 780 de cetățeni, dintre care 450 de etnie romă, iar 4000 de persoane vor putea beneficia de activitățile de informare". Printre cele mai importante momente ale acestei campanii
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
privind dreptatea socială, realizată de mai mulți actori (precum menționam mai sus); precum și implicarea într-un proces de creație artistică în spațiul public, facilitat de artiștii colaboratori ai Fundației Deșire, a persoanelor care ar urma să fie mutate din Pată Rât în zone integrate și mixte ale orașului, precum și a vecinilor mai vechi ai zonelor respective. Acesta a fost unul dintre cele trei proiecte refuzate pe care l-am elaborat și depus la gestionării fondurilor norvegiene în iulie și august 2013
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
nu conducă la reiterarea sau reificarea ghetoizării. De altfel, aceasta este o dilemă mai generală: cum intervii în situații ghetoizate urmărind obiectivul de-ghetoizării în timp ce, pe parcurs, pana una alta, trebuie sa îmbunătățești condițiile de trai din ghetou? În cazul Pată Râtului, lucrurile sunt și mai complicate. Sunt cazuri de ghetoizare care pot fi eventual gestionate prin mecanisme și procese care nu necesită relocarea spațială a celor care locuiesc în acea zonă. Dar zona Pată Rât nu pare a avea potențialul resemnificării
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
trai din ghetou? În cazul Pată Râtului, lucrurile sunt și mai complicate. Sunt cazuri de ghetoizare care pot fi eventual gestionate prin mecanisme și procese care nu necesită relocarea spațială a celor care locuiesc în acea zonă. Dar zona Pată Rât nu pare a avea potențialul resemnificării spațiului (nici cultural, nici economic, nici imobiliar vorbind). Deci, în acest caz, este dificil de crezut că o de-ghetoizare fără relocare ar fi posibilă, cu toate că toată lumea știe, ca relocarea a circa 1500 de persoane
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
în practică a acestei rețele am întrevăzut-o în cadrul unui alt proiect (printre cele ne-selectate spre finanțare de către Fondul ONG în România, despre care am vorbit mai sus) axat pe servicii socio-educaționale în vederea susținerii desegregării socio-teritoriale a zonei Pată Rât. Tot ce pot speră este că ideile creionate în acea propunere de proiect să fie duse mai departe de alții, în programe care reușesc să obțină fonduri necesare. De altfel, propunerile proiectului s-au bazat pe experiențele pe care oamenii
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
speră este că ideile creionate în acea propunere de proiect să fie duse mai departe de alții, în programe care reușesc să obțină fonduri necesare. De altfel, propunerile proiectului s-au bazat pe experiențele pe care oamenii din zona Pată Rât, și în speță familiile evacuate din Coastei, mi le-au împărtășit din 2008 încoace: efectul școlii segregate etnic asupra (ne)șanselor copiilor romi (din Pată Rât) de a construi contacte cu alți copii din oraș; consecințele orientării copiilor săraci (din
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
altfel, propunerile proiectului s-au bazat pe experiențele pe care oamenii din zona Pată Rât, și în speță familiile evacuate din Coastei, mi le-au împărtășit din 2008 încoace: efectul școlii segregate etnic asupra (ne)șanselor copiilor romi (din Pată Rât) de a construi contacte cu alți copii din oraș; consecințele orientării copiilor săraci (din motive legate de constrângeri materiale) către fostele școli ajutătoare; refuzul școlilor (altele decât cele situate în zone locuite de mai multe familii de romi) de a
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
dezavantajate nu este suficient de recunoscută nici simbolic nici financiar. Rețeaua școlilor incluzive a dorit să inducă schimbări în aceste realități, pornind de la un grup restrâns de școli dedicate principiilor desegregării socio-etnice. Care este, în acest moment, situația de la Pată Rât și ce acțiuni pregătiți în continuare? Pe baza experiențelor detailate în această discuție, pe fondul dedicării mele activismului civic și politic, dar și a relațiilor de încredere pe care le-am construit de-a lungul mai multor ani cu comunitățile
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
acțiuni pregătiți în continuare? Pe baza experiențelor detailate în această discuție, pe fondul dedicării mele activismului civic și politic, dar și a relațiilor de încredere pe care le-am construit de-a lungul mai multor ani cu comunitățile din Pată Rât, precum și cu multe organizații civice de romi sau pentru romi, sau organizații care militează pentru revendicări generale (de ex. drepturi locative), care au relevanță și din punctul de vedere al romilor marginalizați, Fundația Deșire, si eu personal, intenționăm să ne
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]