451 matches
-
aburi, o biserică, o școală cu 34 de elevi și fosta mănăstire Mărgineni transformată în penitenciar, unde condamnații practicau tăbăcăria și cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comună era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidita la 1870 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, cele două comune sunt
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
începutul secolului al XVIII-lea). Este situat în apropierea orașului Cisnădie, la o distanță de aproximativ 2 km în vestul acestuia și la 10 km depărtare față de municipiul Sibiu; accesul din Sibiu se face mai întâi pe drumul județean spre Rășinari, apoi 5 km pe un drum modernizat. Așezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află în partea de sud, aici fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopopul fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
de atunci că așezare română". În anul 1760 a fost construită prima biserică a satului și a fost pictată de zugravul Ion Doinaru. Biserică construită din lemn a fost sfințită în 15 mai 1761 de către episcopul ortodox Sofronie Chirilovici de la Rășinari, parohia fiind înființată abia în 1828. La câțiva ani distanță de la sfințirea bisericii, prin intermediul preotului Ioan Maior, populația în totalitate ortodoxă, a fost convertita la grecocatolicism, păstrându-și această confesiunea până în anul 1948. Un alt preot care a slujit în
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
cei doi copii erau minori , iar în partea de est (zona unde apare pe harta biserică )locuia familia Gherman Macovei, care a renovat biserică în 1714 și a achitat (în 19 dec.1760) Icoana Deisis - pictată de Ștefan Zugravu din Rășinari, pictură aflată în prezent la Muzeul Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca . Hartă indică că, în acea perioadă, există în sat un singur podeț care permitea accesul spre pădurea și pășunea din estul satului. Drumurile sunt orientate spre Comitatul Cojocna, sătul fiind
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
clopotelor făcându-se cu funia, mai frecvent de copiii din sat. Biserică de lemn din Aruncuta a fost înzestrata, în 19 decembrie 1760, cu o icoană Deisis, reprezentându-l pe Isus Cristos și pictată de renumitul pictor Ștefan Zugravul din Rășinari - Sibiu.Icoana a fost achitată de săteanul Matei Gherman și soția acestuia Todora. Dar iată ce cuprinde inscripția (în slavona )de la bază tabloului "Să/să/știe că aceasta sfântă icoana o au plătit Gherman Macovei și găzdoaia dumisale Todora, să
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și încearcă apropierea de arhiducele Ferdinand I al Austriei și de aliatul său în zonă, domnitorul Moldovei Petru Rareș. Mișcarea este prinsă de adversarii Craioveștilor care organizează opoziția. În acest context apar și ultimele două misiuni ale cneazului Ioan din Rășinari una dinre ele privind studierea efectivului militar și mișcările armatei otomane în țara Românească, ultima rămânând secretă, fiind, probabil, legată de vreo înțelegere pe plan militar în caz de răscoală a secuimii în contra lui Ioan I Zapolya. În 13 februarie 1530
Moise Vodă () [Corola-website/Science/298696_a_300025]
-
Rășinari, colocvial "Rășinar", (în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află la o distanță de 8 km. față de municipiul Sibiu. În anul 1738 bătrânii satului au fost ascultați în procesul
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Rășinari, colocvial "Rășinar", (în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află la o distanță de 8 km. față de municipiul Sibiu. În anul 1738 bătrânii satului au fost ascultați în procesul cu orașul
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
locuință pe locul unde e astăzi Fântâna Roșcâ [sic], în mijlocul statului". Numele celor doi întemeietori legendari fac trimitere la prezența pecenegilor în această zonă, prezență atestată până în zilele noastre în denumirea "Dealului Beșineului" (Dealul Peceneagului, Dealul Cumanului), situat deasupra comunei Rășinari, fiind posibil ca însăși denumirea localității să fie derivată prin rotacizare de la numele medieval al pecenegilor (Besii, Bisseni). Firea dârză a rășinărenilor nu s-a dezmințit nici la 1848, când conducatorii legiunii prefecturii Sibiu, în frunte cu prefectul, erau aproape
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
biserică din lemn, datată 1688, și vândută în secolul al XVIII-lea parohiei din Satu Nou, Brașov. Odată cu tulburările confesionale iscate de intervenția mitropoliților sârbi de la Carloviț, în deceniul al șaselea al secolului al XVII-lea, s-a instalat la Rășinari episcopul sârb Dionisie Novacovici, urmat de Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici. Prezența sârbă la Rășinari a avut drept scop ocuparea bisericii construite de episcopul român unit de la Blaj, obiectiv care a fost atins în anul 1765 prin alungarea
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Odată cu tulburările confesionale iscate de intervenția mitropoliților sârbi de la Carloviț, în deceniul al șaselea al secolului al XVII-lea, s-a instalat la Rășinari episcopul sârb Dionisie Novacovici, urmat de Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici. Prezența sârbă la Rășinari a avut drept scop ocuparea bisericii construite de episcopul român unit de la Blaj, obiectiv care a fost atins în anul 1765 prin alungarea preoților români. La intrarea în biserică, deasupra ușii, pe zid se remarcă inscripția "Dela zidirea bisericii anii
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
așa după cum declara un meșter zidar din Sibiu: „"că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman"”. Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română. Existența unei biserici mai vechi în Rășinari este credibilă datorită consemnării în documentele vremii a unor preoți din veacul
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
feciorului popii Savu, cu numele de Aleman"”. Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română. Existența unei biserici mai vechi în Rășinari este credibilă datorită consemnării în documentele vremii a unor preoți din veacul al XV-lea: popa Iacov, popa Vasile Tomuța, popa Iosif Pătruț, popa Sain, popa Maniu, popa Bratu. Ultimului dintre ei, popa Bratu, i-au fost încredințate misiuni speciale
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Turnul bisericii adăpostește trei clopote și un ceas, după modelul bisericii iezuiților din Piața Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către ""Grigorie zugrav, Iacobici și Ioan Zugrav"", fii preotului Radu din Rășinari, care au zugrăvit printre altele și la Mănăstirea Curtea de Argeș. În exterior biserica a fost pictată parțial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful și fumul au deteriorat pictura în mod semnificativ. În 1932, prof. V. Chidu
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
cu hramul „Sfânta Treime” se mai întâlnește în documente și ca „Biserica din câmp”, „Biserica din Copăcele”, „Biserica mare” sau „Biserica nouă”. Aceasta a fost zidită între anii 1800-1814, din donația substanțială în bani a ctitorului principal Ioan Bungărzan din Rășinari, din donațiile credincioșilor dar și din ajutoarele obținute de la comună. De asemenea s-au primit ajutoare și de peste munți, de la donatori, în frunte cu Grigorie Brâncoveanu, strănepotul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost sfințită în ziua de 12 septembrie 1815
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
în ziua de 12 septembrie 1815 de către episcopul Vasile Moga, ajutat de un sobor de protopopi, preoți și diaconi, în număr de 14 persoane. Date despre zidirea și sfințirea bisericii se găsesc în însemnările preotului Vasile Papp de la Stează din Rășinari. În hrisovul „"Non Unitum Resinariensem De Stiaze"”, întocmit de Vasile Papp, găsit în anul 1951 în globul crucii de pe turnul bisericii scrie: Biserica este construită în formă de bazilică, cu două abside laterale semirotunde, altar semirotund și cu clopotniță pătrată
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
plătiți de oamenii cu stare din sat. "Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tip Cruce comemorativă și se află amplasat în cimitirul din strada Păltinișului. Acesta a fost dezvelit în anul 1944, din inițiativa Școlii Rășinari și are o înălțime de 3 m. Este realizat din lemn, fără să fie împrejmuit. Inscripția comemorativă de pe fațada Monumentului este următoarea: „Eroilor neamului - Școala recunoscătoare - 1944“. "Casa natală a poetului Octavian Goga". Buni credincioși, rășinărenii respectă cu sfințenie sărbătorile
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
puncte de interes constituie adevărate atracții turistice și prilej pentru sejur atât pentru sibieni cât și pentru turiștii de pretutindeni: Rășinărenii au o mare tradiție și în privința manifestărilor artistice ale formațiilor sale corale, de fluierași și de dansatori (corul din Rășinari are o tradiție de peste 100 de ani), care au obținut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl reprezintă jocul și dansul popular este principalul obiectiv
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl reprezintă jocul și dansul popular este principalul obiectiv al comunității, în 1982 și în 2002 desfășurându-se Zilele Fiilor Satului Rășinari, la aceste sărbători de suflet participând rășinăreni de pe toate meridianele lumii. Sosiți pe aceste meleaguri, turiștii pot participa la manifestări culturale diverse de-a lungul întregului an: Zilele culturale "Octavian Goga" și "Emil Cioran" (de regulă, în luna mai), obiceiurile
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
București, Învățătorul Aleman Galea, Ioan Roman, directorul liceului "Mihai Viteazul" din București, N. Droc-Barcianu, directorul și ctitorul liceului din Giurgiu, învățatul copist de cărți și manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care își scria sub nume "ot Rășinari", profesorul și rectorul ieșean Traian Bratu, învățatul protopop Emilian Cioran, sufletul harnicului grup local, fără concursul căruia în munca de teren Victor Păcală nu și-ar fi putut realiza monografia, economistul Aurel Brote, învățatul popa Bratu de la sfârșitul secolului al
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
ramura grămușteană a acestora. Se pare că uneori au coabitat, iar grupuri de aromâni s-au întors alături de mocanii mărgineni și s-au stabilit în Mărginimea Sibiului. Victor Păcală, în monografia pe care a dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi al Greciei. La rândul lor, aromânii și-au lăsat amprenta lingvistică asupra graiului local al mocanilor din Rășinari. Teodor Capidan precizează că la Rășinari, verbul "a fi" se conjugă la persoana
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Victor Păcală, în monografia pe care a dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi al Greciei. La rândul lor, aromânii și-au lăsat amprenta lingvistică asupra graiului local al mocanilor din Rășinari. Teodor Capidan precizează că la Rășinari, verbul "a fi" se conjugă la persoana întâia singular sub forma "mine/mini escu", ca la fărșeroți, grămușteni și probabil la saracaciani, spre deosebire de formele locale, transilvănene, "io sunt, io-s, io îs, io mi
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
a dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi al Greciei. La rândul lor, aromânii și-au lăsat amprenta lingvistică asupra graiului local al mocanilor din Rășinari. Teodor Capidan precizează că la Rășinari, verbul "a fi" se conjugă la persoana întâia singular sub forma "mine/mini escu", ca la fărșeroți, grămușteni și probabil la saracaciani, spre deosebire de formele locale, transilvănene, "io sunt, io-s, io îs, io mi-s" și de cea a aromânilor
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
1954-1957 Progresul Finanțe Bănci; 1958-1977 Progresul București; 1978-1988 Progresul Vulcan București; 1988-1989 Progresul Energia București; 1989-1991 Progresul Șoimii IMUC; 1991-1994 Progresul București; 1994 F.C. Național București; 2007 Progresul București. Progresul a luat ființă la 10 mai 1944, la Govora și Rășinari. Bombardamentele efectuate de aviația americană asupra Bucureștilor la 4 aprilie 1944 au determinat conducerea Băncii Naționale a României să schimbe domiciliul Serviciului de Fabricare a Biletelor Bancare. Atunci, la inițiativa domnilor Traian Pătrașcu și Nicolae Pop, un grup de tipografi au pus bazele
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]