20,710 matches
-
d-nei AURICA STROIA - mama scriitorului Gheorghe A. Stroia) a încărcat de emoție sufletele celor din sală și a umezit ochii mamelor prezente. "Mama e o pădure, în care niciun copac nu e uscat. E o pădure veșnic verde, care împrumută rădăcinilor dorul de lumină" - a mai spus autorul: Sâmbure de adevăr, mugur de credință, lacrimă doinind a jale de-atâta dor și neputință. * Rouă desculță a sufletului îmbogățită de lumina, răgazului unui călător obosit, zâmbet cald precum o pâine mirosind a
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE FACEM NOI? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului CE FACEM NOI? Iubite, te-ntreb, ce facem noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1472249060.html [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
este regăsită în prim-planul vieții culturale, vieții artistice, vieții civice, în mijlocul obiectivelor umanitare, din nou în mijlocul oamenilor. Rând pe rând ni s-au dus cântăreții în lumea cea mare, iar alții, în lumea de peste lume, stingându-se și lăsând rădăcinile muzicii și spiritul cântecelor lor. Margareta Pâslaru s-a întors, însă, este iarăși aici de unde a plecat cândva, lăsând singurătate și regret. În anii șaizeci, talentul ei s-a întrepătruns inefabil cu destinul muzicii, primordial și definitoriu pentru întreaga viață
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
umbrar acoperit cu pânză de velă vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn. Gândurile și fantezia noastră erau ca efectul unui drog puternic. In
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn. Gândurile și fantezia noastră erau ca efectul unui drog puternic. In stânga brațului Sulina a apărut întinderea cenușie a lacului Obretinul Mare, ale cărui ape îmbrățișau cu dragoste și dărnicie miraculoasa conviețuire a zecilor de
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau vaporașe cu pasageri, veneau sau plecau spre deltă și ne deranjau de fiecare dată. Seara, am aprins focul, să pregătim pește
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
pun piciorul pe mânerul lansetei, căci nu am avut timp să mă aplec s-o prind. O ridic cu forță și îndrept vârful lansetei în sus, care se curbează. Mă gândesc că poate am ratat peștele și am agățat vreo rădăcină, dar nu se mișca nimic. Încerc să mulinez, însă nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
nu se mișca nimic. Încerc să mulinez, însă nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de ceva rădăcini sau aluviuni. Dintr-o dată, simt cum îmi smucește ceva lanseta din mână. Trăgeam cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute. Ceva mă trăgea cu putere în lungul canalului
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Acasă > Literatura > Recenzii > CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului TITINA NICA ȚENE ȘI RĂDĂCINILE FERICIRII „ CLIPE PE PUNTEA VIEȚII„ DE TITINA NICA ȚENE Ajunsă la vârsta bilanțurilor, Titina Nica Țene, sen¬și¬bilă poeta și prozatoare, a decis să își adune între copertele unei cărți în¬treaga opera epica, secționata pe capitole diacronic. Rezultatul
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487063777.html [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
de fructifică acest dar. În timpul copilăriei, spre care se întoarce cu nostalgie - pe de o parte, fiindcă se gaseste deja la vârsta înțelepciunii, pe de alta, deoa¬rece retrăiește vârstă nevinovăției alături de cele două nepoțele ale sale -, fericirea Titinei avea rădăcinile adânc înfipte în familie și satul natal. „Nu țin minte să mă fi mângâiat mama vreodată. Nu avea timp. Dar eu eram foarte fericită.ˮ, spune. Nici sărăcia familiei nu poate re¬teza fericirea pe care o resimte în fiecare
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487063777.html [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
au impresia că noi «ne am mâncat tra¬iul și mălaiul» și nu mai avem nimic de făcut. Noi trebuie să le ara¬tam că nu este așa.ˮ , accentuând ideea că fiecare vârstă își are fru-mu¬setea ei, propriile rădăcini ale fericirii. „Bătrânețea vine cu dureri de oase și cu nepoțiˮ, spunea un doc¬tor. Dacă în privința sănătății Titina nu are de ce se plânge, dim¬po¬trivă, îngrijindu-se atent, se bucură de o vitalitate de invidiat, cu to¬¬tul
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487063777.html [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
Dimitrie Onciu-bucovinean de origine care ne dă încă înainte de 1900 chintesența spiritului oltean scriind:” Fericită Oltenie a fost, atât prin așezare cât și prin condițiuni etnografice și politice, ca și menită de soarta să fie cetatea Romanismului. În ea prinse rădăcina. Din ea crescu în urmă statul național al Românilor”. Această impresionantă apreciere ne-a îndemnat să continuăm demersurile noastre, care datează de mai mult de patru decenii, iar un alt moldovean de geniu, Alexandru Vlahuță să ne convingă că nu
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
de prezența facultativă a unei persone cu funcția de președinte, care poate fi adesea ancorată în jocul de interese politice, prognoze politice activate în manipulare, dinamizate de fraude electorale, întâmplare, șansă... este logodită sub cer cu vremelnicia, nu cu statornicia rădăcinilor națiunii și vatra țării. Prin surparea brutală și înlăturarea dușmănoasă și criminală a monarhiei s-a contrafăcut în România un stat republican ilegal, înmlădiat astăzi pe osatura comunisto-securistă a republicii. Artificialitatea acestei forme de statalitate s-a dovedit de peste o
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va strânge snopii în căpițe, să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va strânge snopii în căpițe, să-i vină
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor sau temeliilor caselor din comună, o
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
inima pământului pentru dimineți banale cu răsărituri apetisante țip înlăuntrul meu ca un abecedar fără coperți calm mă înșir literă cu literă sub talpa ta păcălindu-mi inima că pot iubi pământ fără ca din el să răsară alte și alte rădăcini pline de spini și mărăcinii sunt frumoși undeva pe fantomele câmpurilor din jurul Bucureștiului nu știu țărmul acelei mări înnegurate dacă prinde aceleași rădăcini aceiași spini și aceiași mărăcini zgribuliți de adevărul nisipului din aripile îngerilor care au uitat să mai
ŞI MĂRĂCINII SUNT FRUMOŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473964178.html [Corola-blog/BlogPost/375166_a_376495]
-
talpa ta păcălindu-mi inima că pot iubi pământ fără ca din el să răsară alte și alte rădăcini pline de spini și mărăcinii sunt frumoși undeva pe fantomele câmpurilor din jurul Bucureștiului nu știu țărmul acelei mări înnegurate dacă prinde aceleași rădăcini aceiași spini și aceiași mărăcini zgribuliți de adevărul nisipului din aripile îngerilor care au uitat să mai zboare ------------- oricum crucea tot spre cer ridică spinii acelei trădări pe care în fiecare granulă a timpului pământean o reînviem rostind trupul cuvântului
ŞI MĂRĂCINII SUNT FRUMOŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473964178.html [Corola-blog/BlogPost/375166_a_376495]
-
face decât să mă plimbe prin toate locurile prin care m-am perindat în cei patruzeci și trei de ani ai mei, dar cel mai des mă întoarce către copilărie, către locurile natale..., cum îmi place mie să spun..., la rădăcini, la izvor, la matcă. La doi kilometri și jumătate de sat, se termină asfaltul și începe o stradă pietruită, că, de! așa a fost proiectul... Dar se va face, cândva, cine știe când? Probabil când va pleca și cel din
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
de ceapă Cer acum mai multă apă, Iar ridichile pe rând Se-aud milă îndurând C-a venit din depărtare, Cu căsuța în spinare, Melc, inspector iscusit, Nemilos, dar chibzuit. Și-uite-așa, cu grijă mare Va studia pe fiecare; De la deasă rădăcină, Până-n vârful de tulpină. Morcovi strâmbi nu se acceptă, Să-i reteze nu pregetă, Ceapa de e ofilită O mănâncă-ntr-o clipită, Pătrunjelul necrestat Îl înlătură de-ndat`, Păstârnacu-i oropsit, Niciodat` nu l-a-ndrăgit, Usturoiu-ngălbenit, De-ndată e izgonit; Însă din
INSPECŢIA de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Teodora_noje_1399034383.html [Corola-blog/BlogPost/360238_a_361567]
-
împreună cu părinții săi la toate muncile agricole, la fel ca mulți alți români remarcabili pe care viața i-a purtat pe alte meridiane ale Terrei. Indiferent în ce loc de pe pământ s-ar stabili, oamenii asemeni lui Zaharia Bala au rădăcinile adânc înfipte în pământul patriei, iar satul lor natal este locul în care se întorc mereu cu dor și drag ca sa-si încarce bateriile și să-și alimenteze ideile, realizările și misiunea care li s-a dat pe acest pământ
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 by http://confluente.ro/Sfintirea_bisericii_ortodoxe_din_satul_incesti_comuna_ceica_judetul_bihor.html [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
doi: suntem potriviți Părinte pt căsătorie?, le-a răspuns: tu du-te acasă că ai 4 copii, iar tu 3. - suferința pricinuită părinților de un copil zămislit în noaptea de Paști. - dacă vrem ca poporul nostru să supraviețuiască (nume, sămânță, rădăcină), este nevoie de reașezarea sfințeniei familiale, de înlăturarea a tot ce a compromis familia. - mai bine să aveți copii decât să suferiți de cancer. cap. X, link: - http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe-audio/despre-parintele-... Referință Bibliografică: Audiobook Arsenie Boca / Ion Untaru
AUDIOBOOK ARSENIE BOCA de ION UNTARU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Audiobook_arsenie_boca_ion_untaru_1368763336.html [Corola-blog/BlogPost/370983_a_372312]
-
Vremuri > IOANA D’ARC Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Și-a semnat condamnarea la moarte prin asumarea crucii. În robia viziunilor a condus înflăcărată lupta de eliberare, războiul pentru pământul rădăcinilor, ea, mesagera cerului în haine bărbătești și cu părul tăiat. Mânată de șuierul vântului , hăituită de frica pârjolirilor, de invazia lupilor, martora vaietelor și a sfârtecărilor, în violarea inocenței , ruptă de copilarie, de casă cu brutalitate, împiedicându-se de săgeți
IOANA D’ARC de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1450172286.html [Corola-blog/BlogPost/378634_a_379963]
-
zilei și unde și-a petrecut întâia parte a vieții, aceea în care și-a format fibra lui sufletească. Restul timpului în care viețuiește pe unde se întâmplă sau i se cere fiecăruia, e prefacere. Acasă, omul se întărește din rădăcini și se ridică pe temelie, în lume se îndreaptă spre utopie. Între una și cealaltă e ruptura. Desprins din așezarea sa natală, omul e un rătăcit, întors acasă după mult timp, e un înstrăinat. Puțini au infirmat capacitatea de a
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_malaimare_teoria_gestu_aurel_v_zgheran_1393848402.html [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
nicio îndoială și, tot mai mult, încep să cred că aceasta nu este doar o simplă sintagmă. Îndrăznesc să merg până într-acolo și să afirm că în fiecare suflet de român sălășluiește o vocație autentică, având la bază tocmai rădăcina spațiului carpato-danubiano-pontic, această trilogie a mioriticului - esența prin care literatura românească se deosebește față de cea de pe alte meleaguri. Unii autori sunt realiști și îndrăzneți, alții își înăbușă talentele, din teama de a nu fi ridiculizați. În contextul în care lumea
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]