706 matches
-
povestesc despre vizita, cu o seară înainte, a bombardierelor bolșevice, și cum din cele câteva sute de avioane de pe teren au atins din greșeală un trimotor de transport. 26 VII <1941> zi de încordare. Escadrila Albă are misiunea să evacueze răniții dela un post de prim-ajutor din satul Românești gara Basarabeasca. Aterizăm pe o bucățică de pământ acoperită cu mărăcini de înălțimea unui om aproape și marcată cu o groapă pe care trebuie să o sărim cu grije <sic>. Drumurile
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
prim-ajutor din satul Românești gara Basarabeasca. Aterizăm pe o bucățică de pământ acoperită cu mărăcini de înălțimea unui om aproape și marcată cu o groapă pe care trebuie să o sărim cu grije <sic>. Drumurile fiind impracticabile pt. ambulanțe, răniții ne sosesc dela distanță de câțiva km: un convoi de brancarde purtate de soldați prin praf și arșiță. Îi îmbarcăm în avioane doi câte doi în timp ce deasupra noastră la mare înălțime evoluează două avioane inamice făcând fotografii probabil. În zona
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fusese învățător. Păstrase ceva din asta, era mai degrabă cazon, genul de plutonier major... Nu avea suflet de aviator". * Nadia participă, în continuare, la campania Odessei, până în noiembrie, zburând de pe aerodromul Tighina până aproape de linia frontului, la punctele de unde prelua răniții pentru a-i transporta înapoi la spitalele militare de la Tighina sau direct la București6A. Din august până în octombrie 1942, tânăra aviatoare va lua parte la campania Stalingradului, în cadrul Escadrilei Sanitare, denumită acum Escadrila 108 Transport Ușor. Avioanele acționau de pe aerodromul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
VIII <1941>. Escadrila Sanitară primește ordin să se deplaseze pe Nistru cu baza la Tighina. 22 VIII <1941> . Azi este o zi mare. Escadrila sanitară devine escadrilă de linia I-a. Vom acționa între linia frontului Odessei și Tiraspol, de unde răniții vor fi duși mai departe de avioanele Lares spre interior. Locuința noastră de la Tighina este un fel de cort împodobit cu paturi de fier rusești, saltele de paie și nenumărați șoareci. 22 VIII <?> <1941>. Azi am început transportul răniților dela
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pe un deal lângă satul Demidowka, așezat pe râul Tiligulsk. Sunt văzuți din fericire de un Junkers german care aduce știrea la Tiraspol. Am plecat la fața locului cu RWD-ul încărcat cu 80 kg de ulei, și am găsit răniții întinși pe iarbă sub un soare călduț, afară de unul în stare gravă care murise spre dimineață. Femeile ucrainence și copiii din satele înconjurătoare îi hrăneau cu lapte, miere și turtă de dovleac, din puținul ce aveau. Cu ajutorul doctorului ce sosise
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
stare gravă care murise spre dimineață. Femeile ucrainence și copiii din satele înconjurătoare îi hrăneau cu lapte, miere și turtă de dovleac, din puținul ce aveau. Cu ajutorul doctorului ce sosise dela Berejowska, și a blajinei și minunatei populații, am găsit răniții îngrijiți și sătui. Apoi am luat doi în stare mai gravă și i-am transportat la Tiraspol. M-am reîntors, și am găsit avionul în stare să decoleze. Am mai luat un rănit și pe locot. mecanic și am așteptat
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
lui dela Nipru. Mariana Drăgescu, împreună cu locotenentul mecanic Livianu Eugen, pleacă luând la bord și optzeci de kilograme de ulei. Găsește foarte ușor locul unde adjutantul șef Popescu Nicolae, poreclit Roată, cu obișnuita lui îndemânare, a "pus" aparatul îndărătnic. Toți răniții, întinși pe tărgi, stau la soare. Până ce avionul este readus în stare de zbor, Mariana pleacă cu doi dintre ei, mai grav răniți, la Tiraspol. La întoarcere, totul e gata. Amândouă aparatele decolează. Foarte mândră de rolul ei, de însoțitoare
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Și pe inginerul Petre Carp îl așteptăm cu nerăbdare, iar atunci când identificăm pe cer micul său "Gotha" bimotor, știm că în curând vom avea în mijlocul nostru un bun prieten...2. 2. 18 septembrie 1942... De dimineață facem un transport. Ducem răniții până la Kotelnikovo. Vine cu noi și Moț cățelușul mascotă al escadrilei să se joace cu soldații cât timp vom zbura. În mașină stă la mine în brațe și caută să iasă cât mai mult afară pe geam, ca să-l bată
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
să iasă cât mai mult afară pe geam, ca să-l bată vântul. Urechile îi flutură ca aripile liliacului, năsucul negru mișcă necontenit, culegând toate mirosurile stepei. Pe aerodrom, adică pe drumul care servește de aerodrom, mecanicii au și pregătit avioanele. Răniții sunt aduși imediat. Feeș, mecanicul avionului meu, după ce mi-a pornit motorul, îl ia pe Moț, care se uită trist la mine și nu mai vrea să se joace. Vântul e ca de obicei foarte puternic. Norii de praf formează
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
dintre ei Florentina strălucea prin talentul poeziei (publicate în volum) și al muzicii, fiind întotdeauna cea mai bună elevă din școlile unde a învățat (și din liceul din Chișinău, unde bunicul a avut misiune militară). La o serbare dată pentru răniții de război, într-un spital, pe un ger năprasnic, Florentina a făcut o pneumonie puternică, stingându-se din viață la nici 18 ani. Părintele Tălmăcel i-a dedicat o carte, „O floare rară” (1942, Săbăoani). Copiii din familia Bartic (botezați
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
puțin, mamele, surorile, logodnicele"73. Deoarece fac dovada unui devotament nemărginit, ele întruchipează prin excelență figura Mamei, a Mariei, a Madonei. De altminteri, nu erau ele supranumite "dalbii îngeri", "măicuțele patriei"? Cu toate acestea, relațiile pe care le întrețineau cu răniții nu erau întotdeauna lipsite de ambiguitate. Infirmierele rămân fiicele Evei, fiind marcate, ca atare, după cum subliniază doctorul Huot, de această "predestinare originară care le ursește în mod inevitabil și inconștient pe toate femeile, chiar și pe cele mai puțin cochete
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la o masă, așteptând pe cineva sau pur și simplu ca să-mi ocup câteva clipe citind ori privind în jur". În vreme ce înainte de război fetele binecrescute nu ieșeau în oraș decât însoțite, în timpul acestuia multe dintre ele se plimbaseră singure cu răniții convalescenți ori cu cei rămași fără vedere, petrecându-și uneori chiar și noaptea la spital. Plecaseră și se întorseseră acasă dis-de-dimineață, la ora la care erau cândva aduse de la bal. Astfel, după cum subliniază Marcel Prévost însuși, dovedind că erau perfect
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la a-și câștiga libertatea, această generație de tinere femei se și maturizase. Cele care erau încă ținute sub supraveghere, păstrate caste și neștiutoare în 1914 învățaseră repede, în cei patru ani de conflict, cum stau lucrurile cu viața. Îngrijind răniții, descoperiseră realitatea crudă a cărnii, a sexului masculin, a sângelui, a trupului. Asemenea Clarei Malraux, văzuseră oameni suferind și murind și se confruntaseră ele însele cu pericolul și cu frica. Într-un cuvânt, aceste domnișoare erau acum orice, numai niște
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Capitalei și delegațiunile județelor și comunelor. Garda orășenească și societățile de tir erau înșiruite în bătaie pe ambele lature ale șoselei. Domnul a primit defilarea pe Piața Teatrului. Domnul a condus însuși defilarea. Iată ordinea: Un pluton de gendarmi călări; Răniții și Drapelele luate trofeie, duse de sergenții decorați; Măria Sa Regală Domnul; Statul-major domnesc; Comandantul superior al trupelor; Statul său major; Muzicele de la toate regimentele de infanterie; Drapelele și stindardele armatei de linie și teritoriale; Comandantul Diviziei I de infanterie; Batalionul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
i-a fost prezintat de către decanul, contele Hoyos, ministru al Austro-Ungariei. În acest timp pornise de la Mitropolie, spre a veni la Palat, cortegiul coroanelor, în ordinea următoare: Un pluton de toate armele, având în frunte muzicile militare. Veteranii de la 1848. Răniții din ultimul război. Membrii în viață ai Divanurilor ad-hoc. Trăsura de gală pentru II.PP.SS. mitropolit! D-nii membri ai Senatului cu președintele. Coroanele purtate de 4 generali, asistați de 4 coloneli, însoțite de cele 4 drapele de corate cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bătuți, secerați, așteptau să vină partidul ca să li se hotărască soarta. Însoțit de o echipă de securiști și procurori, Ceaușescu a întrebat, față în față cu autorii răzmeriței din Vadu Roșca, dacă este cineva rănit dintre soldați, dar morții și răniții erau numai în tabăra țăranilor" (L.H.L.). S-a tras în țărani fără somație și fără oprire, cei care au scăpat cu viață au făcut ani grei de detenție și totul pentru a-și păstra bucata de pămînt moștenită din părinți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
setea de libertate și nu aceea girată de tresele unor generali asasini, care și astăzi se apără, invocînd huliganii și geamurile sparte din decembrie". Iar Traian Orban, rănit în decembrie '89, președintele Asociației "Memorialul Revoluției", își amintește despre morții și răniții timișoreni ai Revoluției. Zguduitoare este tragedia celor patruzeci și patru de eroi împușcați, cadavrele lor arse în crematoriul din București și cenușa aruncată în gaura de canal de la Glina. "Să nu existe în România temeiuri de urmărire penală pentru cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să le aduc lumină oamenilor, atunci când ea pare pierdută pentru totdeauna ? Până acum am tot înaintat în Rusia și a fost din ce în ce mai frig. Am pierdut la Don și de la Rostov a sunat retragerea. Ne întoarcem ușor, ușor, dar victimele și răniții sunt tot mai mulți. Nu știu pe celelalte fronturi cum e, dar la noi este din ce în ce mai crunt. În fiecare zi mă rog să înceteze această nebunie, dar cum se luminează lucrurile o iau de la capăt, parcă și mai tragic. Am
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să pună la dispoziția răniților Spitalul cu 20 de paturi („crevate”) și personalul acestuia. În timpul războiului s-au organizat circa 40 de asociații de binefacere. Din fondurile adunate, aceste asociații au înființat ambulanțe și spitale proprii în care erau îngrijiți răniții. Din cele relatate cu privire la ofrande, se impune o situație centralizatoare. Valoarea acestora - de aproximativ 10 milioane de lei - reprezenta mai mult de 2/3 din bugetul afectat Ministerului de Război pe anul 1877. Donațiile înregistrate de guvern, în afara celor făcute
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contagioși, condus de dr. N. Bălteanu. Un spital pentru bolnavii de tifos exantematic era în barăcile din pădurea Dobrina. Din 1917, în aceste spitale au lucrat și câțiva medici francezi. Dintre medicii care au îngrijit atunci, cu prețul vieții lor, răniții, amintim pe dr. Mihail Kernbach și dr. Eugen Rezmeriță, ajuns apoi medic șef al Capitalei. Mihail Kernbach (1895-1976) a urmat școala primară și apoi Gimnaziul „Anastasie Panu” în Huși. A terminat studiile liceale la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de tristul sfârșit. Doamnele, după cunoștințe și aptitudini, își aleseseră ramura activității lor și îi ajutau cu mult suflet. [Dintr-un grup așa de numeros, două eliminări am fost silită să fac.] primele succese și înfrângeri Abia se înjghebase, și răniții sosiră numeroși. Dacă la început intrarea în Transilvania fusese mai mult o plimbare triumfală, în care armata era primită cu flori și cântece de bucurie; dacă în puține zile ocupase Brașovul, Sibiul și mergea înainte, totuși Ionel era din ce în ce mai îngrijorat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în Occident, [după câte ne spune doamna Pherekyde.] ( Ediția a II a, 1996, p. 13. ) Aveam de lucru peste puterile noastre, cele mai multe doamne de la spital plecaseră, unele chiar pe nevestite, ca Miza Alimă neștianu; fiul ei era deja în Moldova. Răniții soseau din toate părțile; doctorii francezi, români porniseră luând cu ei toate in strumentele și materialul chirurgical; rămăsesem în mizerie mare. Bieții soldați soseau morți de oboseală, răniți și zicând cu durere: „Cum să le ții piept? Ce mai scule
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă gândeam la cei plecați. Zile de groază în așteptarea invaziei, mai grozave chiar decât faptul bru tal, precum agonia e mai chinuitoare decât moartea însăși. Spitalul ne era o diversiune. Din lipsă de trenuri nu putusem evacua pe toți răniții transportabili. Bieții soldați plângeau, văzându-se condamnați la captivitatea în mâna germanilor. Matei Ion, sergentul rănit și îngrijit de noi a doua oară, se bucurase să plece din nou pe front, dar a trebuit să rămână. Ca să țină ordinea și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și pornind cu hățurile în mână; dricurile au rămas cu morții pe stradă. Foarte obraznici și trufași, ne-au trimis 45 de soldați bolnavi la spital. I-am instalat în două săli de jos cam întunecoase, cu totul izolați de răniții români. Îndată am reclamat prin Crucea Roșie că bolnavii nu puteau rămâne într un spital de răniți. Unele doamne, voind să afle știri de la dânșii, se arătau prea amabile cu ei, până li s-a atras atenția că numai îngrijiri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plecați. Îngrijirile erau din ce în ce mai grele. Surorile cele mai bune ne-au fost luate și trimise la Alexandria, unde aveam 1 500 răniți fără ajutor medical aproape. Ni s-a spus că pe toate câmpurile de luptă din ultimele zile zăceau răniții noștri necăutați, germanii neocupându-se decât de ai lor. De toate aceste mizerii ne mângâiam puțin citind comunicatele lor, care erau foarte sibiline, vorbeau de retrageri strategice la Cârli baba și pe Trotuș și dădeau semne că nu le prea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]