694 matches
-
șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei; ... b) să nu schimbe poziția vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei și care provin din accident decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecințelor accidentului; ... c) să transporte răniții la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat răniții trebuie să se legitimeze și să comunice numărul de înmatriculare al vehiculului unității sanitare; ... d) să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159462_a_160791]
-
provin din accident decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecințelor accidentului; ... c) să transporte răniții la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat răniții trebuie să se legitimeze și să comunice numărul de înmatriculare al vehiculului unității sanitare; ... d) să nu consume băuturi alcoolice, substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea evenimentului, până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159462_a_160791]
-
unor drepturi. ... (5) Persoanele protejate de dreptul internațional umanitar sunt: ... a) într-un conflict armat cu caracter internațional: persoanele protejate în sensul Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și al Protocolului Adițional I din 8 iunie 1977, în special răniții, bolnavii, naufragiații, prizonierii de război și civilii; ... b) într-un conflict armat fără caracter internațional: răniții, bolnavii, naufragiații și persoanele care nu participă direct la ostilități și care se găsesc sub puterea părții inamice; ... c) într-un conflict armat cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
caracter internațional: persoanele protejate în sensul Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și al Protocolului Adițional I din 8 iunie 1977, în special răniții, bolnavii, naufragiații, prizonierii de război și civilii; ... b) într-un conflict armat fără caracter internațional: răniții, bolnavii, naufragiații și persoanele care nu participă direct la ostilități și care se găsesc sub puterea părții inamice; ... c) într-un conflict armat cu sau fără caracter interna��ional: membrii forțelor armate și combatanții părții inamice, care au depus armele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
nu participă direct la ostilități; ... b) declanșează un atac prin mijloace militare împotriva bunurilor civile protejate ca atare de dreptul internațional umanitar, în special clădiri consacrate cultului religios, învățământului, artei, științei, acțiunilor caritabile, monumentelor istorice, spitalelor, locurilor unde bolnavii sau răniții sunt adunați, precum și împotriva orașelor, satelor, locuințelor sau clădirilor neapărate ori zonelor demilitarizate sau asupra instalațiilor ori echipamentelor ce conțin substanțe periculoase, în măsura în care acestea nu sunt folosite ca obiective militare; ... c) desfășoară un atac prin mijloace militare, știind că el
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
minune a făcut ca ei să treacă pe acolo. Începuse să plouă și au renunțat la cățărat și se îndreptau spre case. Când au văzut tragedia, fără să stea pe gânduri, s-au alăturat echipelor de salvare și au scos răniții din râpă. Unul dintre alpiniști este medic. Mărturiile celor patru salvatori au fost prezentate în emisiunea "Subiectiv", de la Antena 3. "Nu am putut face mare lucru acolo în râpă. Ca doctor, am decis ce persoană era scoasă prima și pe
Accident Muntenegru: Mărturii cutremurătoare ale salvatorilor alpiniști by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78323_a_79648]
-
dintre alpiniști, cel care este doctor. El a menționat " Dacă nu știi drumul și conduci cu viteză posibilitatea ca să ai accident e mare". El a mai spus că toți oamenii care s-au oprit au coborât în râpă. "Am transportat răniții din mână în mână", spune el. A adăugat " Îmi amintesc multe fețe și mulți oameni care-mi cereau ajutor. Un alt alpinist salvator a spus "În acel moment nici nu ai timp să te gândești, nu ai timp de emoții
Accident Muntenegru: Mărturii cutremurătoare ale salvatorilor alpiniști by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78323_a_79648]
-
Patru persoane, din care trei sunt locatari ai unui apartament din Cluj-Napoca, au fost, marți dimineață, victimele unui atac armat produs de trei persoane mascate. Răniții se află la Urgențe pentru îngrijiri medicale. Trei persoane mascate au pătruns, marți dimineață, în jurul orei 9.00, într-un apartament din cartierul Mărăști, situat pe strada Venus,din municipiul Cluj Napoca. Șeful Poliției clujene, Marcel Bonțidean, a confirmat pentru OradeCluj
Cluj: Atac armat, soldat cu rănirea a patru persoane () [Corola-journal/Journalistic/23126_a_24451]
-
Catedrala Ortodoxă din Odesa, în memoria celor uciși în atentatul din 21 octombrie 1941, la cimitirul din Valea Dalnicului-Vacarjani și la Bereșani; a vizitat 31 unități militare și 20 de spitale de campanie, unde a rostit rugăciuni de vindecare, încurajând răniții; a sfințit bisericile din Jura și Popencu (jud. Râbnița); a asistat la Congresul Studenților Moldoveni din Transnistria, ținut la Tiraspol; a răspuns invitației ”Școlii de cultură românească pentru învățătorii moldoveni”, din același oraș, unde a rostit două discursuri: ”Raportul dintre
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
de siguranță, și s-a răsturnat. Doi pasageri au fost aruncați din mașină din cauza impactului. În total, trei români sunt în stare critică, a comunicat poliția din regiunea Hampshire. Celelalte șase persoane, inclusiv doi copii, au suferit răni moderate. Toți răniții au fost transportați la Spitalul General din Southampton.
Un microbuz cu nouă români s-a răsturnat în Marea Britanie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/55681_a_57006]
-
și lăsau urme cumplite); printr-o înțelegere curioasă și unanim respectată, uneltele de joc erau ferite, pentru a permite mai departe partidele, conflictele și, inevitabil, bătaia. Toată lumea fugea la douășpe, când se-auzeau sirenele poliției, culegând cuțitele, bâtele rupte și răniții. Nu rămânea nimic pe câmpul de luptă, nici un om, nici un obiect, fiecare gașcă se retrăgea în cartierul ei. Tot pe la miezul nopții, se goleau și străzile: ieșeau căminiștii din schimb. Îi vedeai de departe, valuri-valuri, traversau în tăcere linia ferată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Oană se Întoarse și văzu plutind, În lumina incertă, săgeata aprinsă a ariergărzii. Călăreți pe urmele noastre. - Răspundeți cu două săgeți care se despart! porunci Oană. Nu intrați În luptă, apropiați-vă la o săgeată de noi. Apoi adăugă: - Scoateți răniții din căruțe. Mânați-le spre stânga, să le vadă urmele. Desfaceți hamacele și prindeți-le pe fiecare Între doi cai, după cum ați Învățat. Cu tot cu răniți, trecem la galop ușor. Poruncile se Îndepliniră, iar mersul deveni mai vioi. La căratul răniților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de săgeți, șarjă de câte o sută de călăreți la sabie și scut, cu trecere la galop În voltă strânsă pe dreapta și revenire la corpul principal. În acest fel, erau două mici armate Într-una singură. Prima, sâmburele, ocrotind răniții și menținând Înaintarea În ritm neschimbat, a doua, coaja, alunecând pe o parte și pe alta, Împuținându-i pe dușmani și revenind la adăpostul arcașilor. Toată lumea luptă din galop, arcașii trag din galop, ținând caii doar din genunchi, măciucașii mânuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mârzaci, În frunte cu Kubilai, fratele noyonului Ogodai, se Întoarce noaptea Întreagă, și, În zori, mai dă o luptă cu trei sute de tătari care Îl urmăreau, Îi lasă fără suflare și trece Nistrul Înapoi, fără să piardă un om! Cu răniții În spinare! Asta, Într-adevăr, faptă de rușine și de scris În toate hronicele Europei! Nu, vornice Isaia? Nu, cinstiți boieri? Asupra Sălii Sfatului se lăsă din nou liniștea. Vocea tunătoare a voievodului nu prevedea nimic bun. Comisul Toader, alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe toți, apoi m-au tras afară... Nu țin minte decât chipul lui Bogdan Vodă, sângele, strigătele, Aron Îmi voia capul, apoi Cosmin... da, Cosmin a reușit un lucru imposibil, nu Înțeleg cum... câți ai omorât, Cosmin? Zece? Douăzeci? Plus răniții, plus oamenii dezarmați... A făcut mai mult decât toate gărzile tatălui meu... Vlad privi spre Cosmin cu ochii lui neguroși, Încercând să deslușească parcă o taină. - Nu există un asemenea luptător, spuse Vlad, Într-un târziu. Poate că nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Sfântul Scaun de la Roma. După ce se sfârșiră și scrisorile de acreditare, și răvașele către principii europeni, domnul ieși În curtea mare a cetății, unde cei cinci sute de Apărători Întorși de peste Nistru, aliniați pe două rânduri, așteptau nemișcați. Printre ei, răniții, În frunte cu stegarul Simion, legați În feșe albe, noi. Trâmbițașii de pe creneluri sunară Ieșirea din palat a Măriei Sale. În curtea mare ieșiră și curtenii, boierii Sfatului și invitații, printre care domnița Erina. Apoi se așternu liniștea. Ștefan trecu Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
La adăpostul nopții, robii fură duși pe jos În codru. La Început merseseră târâș, apoi se putuseră ridica și fugiseră, În tăcere, spre răcoarea protectoare a pădurii. De acolo, trimiși ai pârcălabului Vlaicu Îi preluară și Îi conduseră spre cetate. Răniții fură luați, și ei, de-a latul șeilor. Poruncile Măriei Sale Ștefan erau Îndeplinite Întocmai, În cea mai mare grabă. Robii erau eliberați. Avangarda tătară fusese zdrobită la trei ceasuri călare de Hotin, Într-o ambuscadă a Apărătorilor. Majoritatea războinicilor nohai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
atunci că, totuși, bătălia nu se terminase și că urdia avea Încă destulă forță pentru a reveni. Se adunară, Încet, gânditori, În fomațiunile de luptă fixate În zori. Pe locul luptei se aprinseră făclii. Grupuri de pedestrași Începură să caute răniții sub maldăre de morți. - Care ești viu, măi, acilea? se auziră voci mereu mai depărtate, dispărând În ceața care acoperea iarăși totul. Vasluiul devenea din nou un tărâm iluzoriu, fără puncte de reper, un spațiu noroios apăsat de un văzduh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
prietenie. Se retrase și ea În camerele căpitanului Oană, așteptând. Știa că și Doamna face același lucru, cu privirile pe fereastră. Așteaptă. Prima zi fusese cumplită. Zgomotele bătăliei nu se stingeau În memoria Erinei, așa cum nu se stingeau imaginile sângeroase, răniții și morții, strigătele celor ce luptau și horcăielile celor ce părăseau viața. Nu adormise, În ciuda oboselii, fiindcă știa că atunci, În acea clipă, Oană e În luptă. Își imagina, aproape involuntar, manevrele de atac, de Învăluire, de hărțuire, sunetul cornului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și farmaciștilor evrei. Deși exista din 1941 interdicția de a-i folosi în spitale cu răniți, controalele din teren arătau că aceasta nu era respectată peste tot, fapt ce provoca adversitate din partea autorității, întrucât se aprecia că prezența acestora printre răniții de pe front este unul dintre mijloacele prin care „iudeo-bolșevicii” vin în contact cu românii și le strică bunadispoziție, starea de spirit. În acest sens, de exemplu, Marele Stat Major, Secția I, se adresa în martie 1943 lui Ion Antonescu: „Încă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și le strică bunadispoziție, starea de spirit. În acest sens, de exemplu, Marele Stat Major, Secția I, se adresa în martie 1943 lui Ion Antonescu: „Încă din vara anului 1942, s’a constatat că evreii folosiți în spitale irită pe răniții veniți de pe frontul contra bolșevismului susținut de evrei. În afară de aceasta, nu s’au putut uita actele lașe ale evreilor cu ocazia retragerii trupelor din Basarabia și Bucovina. În același spirit, opinia publică este defavorabilă prezenței evreilor în spitalele unde sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau justifica eliberarea din lagăre sau reintroducerea în viața economică și publică a evreilor. S’au insinuat și cerut reintroducerea medicilor evrei în spitalele de răniți, etc. (răniții refuză serviciul chiar al frizerilor evrei) mașinațiuni pe care Comandamentul le-a înlăturat cu energie. În concluzie legea și statutul evreilor, dacă este susceptibil de îmbunătățiri nu este mai puțin adevărat că aplicarea oricărei dispozițiuni oricât de bine intenționată se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevede persoanele fizice și societățile evreești. Definiția noțiunii de evreu este aceeași ca în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prezența [la] activități și atitudinea evreilor ce lucrează în spital, iar cu concursul unuia din medici vor controla starea lor higenică și sanitară, la nevoie vor ordona deparazitarea lor cu mijloacele Spitalului. Se va reduce la minimum contactul evreilor cu răniții și se vor interzice STRICT orice convorbire. Se vor respecta întocmai Instrucțiunile M.St.M. Nr. 55500 și Nr. 98500/1942, privitor la munca obligatorie a evreilor precum și Instrucțiunile M.A.N. Direcția Justiției Nr. 21456 din 24 Februarie 943
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
militare și de răniți. - Față de dispozițiunea de revocare a acestei măsuri, Marele Stat Major opiniază pentru, excluderea evreilor din spitalele militare și de răniți, întrucât: - Încă din vara anului 1942, s’a constatat că evreii folosiți în spitale irită pe răniții veniți de pe frontul contra bolșevismului susținut de evrei. În afară de aceasta, nu s’au putut uita actele lașe ale evreilor cu ocazia retragerii trupelor din Basarabia și Bucovina. În același spirit, opinia publică este defavorabilă prezenței evreilor în spitalele unde sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]