12,192 matches
-
pentru producția de lapte, în viitorul apropiat se impune continuarea lucrărilor de selecție coroborate cu cele efectuate în vederea consolidării și îndeplinirii tuturor cerințelor pentru a fi omologată ca rasă de sine stătătoare. Apoi, se va trece la sporirea efectivelor și răspândirea acestora și în alte areale unde vor fi crescute în rasă curată sau va fi utilizată ca amelioratoare a producției de lapte la oile locale. RASE AUTOHTONE DE CAPRINE Creșterea și exploatarea caprinelor s-a bucurat și se bucură și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
instituțional înainte de privatizarea pământurilor într-un aranjament suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea rotației culturilor și răspândirea unor unelte mai performante) au permis exploatarea sa independentă, adică de către fiecare gospodărie în parte. Argumentul pe care îl avansez la acest punct poate fi explicitat astfel: aranjamentul nu provine dintr-o formă de organizare anterioară oarecare, ci chiar din
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de Greben,iar apoi se îngustează în sectorul Cazanele Dunării, după care se desfășoară Depresiunea OgradenaOrșova, în aval de care urmează Porțile de Fier. Depresiunile[ depresiunea Bozovici] au atitudini de 400-450m în est și 300-350m în vest. Dealurile au o răspândire relativă limitată.Amintim astfel dealul Bozoviciului-alcătuit din roci eruptive și șisturi cristaline, având aspectul unor culmi prelungi. Câmpiile reprezintă o treaptă de relief redusă. Clima-Subtipul climatic bănățean se caracterizează prin circulația maselor de aer atlantic și prin invazia maselor de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
11 C) și precipitații de 600-700 mm/an. Rendzinele calcarice se formează și se găsesc numai în condiții de relief fragmentat, pe culmi înguste sau ușor rotunjite, cu stânca la zi și pe versanți cu înclinări variate. Au o largă răspândire, fiind întâlnite pe o suprafață de aproape 6000 ha în arealul Parcului Natural. Apar în condiții de climă umedă a munților joși, cu temperaturi medii de 9-10 oC și precipitații de 800900 mm/an. Pe versanții înclinați au o răspândire
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
răspândire, fiind întâlnite pe o suprafață de aproape 6000 ha în arealul Parcului Natural. Apar în condiții de climă umedă a munților joși, cu temperaturi medii de 9-10 oC și precipitații de 800900 mm/an. Pe versanții înclinați au o răspândire redusă, în timp ce pe culmi sunt bine dezvoltate. Răspândirea rendzinelor calcarice este legată de apariția rocilor calcaroase, mai ales a celor mezozoice. Acestea ocupă suprafețe însemnate în Munții Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
6000 ha în arealul Parcului Natural. Apar în condiții de climă umedă a munților joși, cu temperaturi medii de 9-10 oC și precipitații de 800900 mm/an. Pe versanții înclinați au o răspândire redusă, în timp ce pe culmi sunt bine dezvoltate. Răspândirea rendzinelor calcarice este legată de apariția rocilor calcaroase, mai ales a celor mezozoice. Acestea ocupă suprafețe însemnate în Munții Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci metamorfice ultrabazice (gabbrouri și serpentinite) și reprezintă cernisoluri cu caracter litomorf, întâlnite doar în regiunea Defileului Dunării. Au o răspândire mai largă pe versanți, asociindu-se cu litosoluri sau cu luvisoluri în funcție de înclinare. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale de 8-11 oC și precipitații medii de 700-1000 mm/an, ceea ce favorizează un proces activ de alterare a mineralelor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pe versanți, asociindu-se cu litosoluri sau cu luvisoluri în funcție de înclinare. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale de 8-11 oC și precipitații medii de 700-1000 mm/an, ceea ce favorizează un proces activ de alterare a mineralelor din rocă. Răspândirea în arealul Parcului este legată de arealul de apariție a rocilor ultrabazice, în special serpentinite. Se găsesc sub forma unei fâșii înguste pe direcția V - E, la latitudinea Eibenthalului și pe direcția N - S la nord de Tișovița ( Florea N.
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii ridicate (9-10oC în Munții Locvei și 8-10 oC în Munții Almăjului) și precipitații medii între 600 și 800 mm/an; aceste condiții favorizează procesele de alterare a substratului, cu formare de argilă. Ca răspândire, ocupă forme de relief variate (lunca, versanți, conuri proluviale, terase), urcând până la 250 - 300 m altitudine. În lunca Dunării ocupă sectoarele mai înalte și depozitele proluviale ale văilor Ieșelnița, Berzasca, Liubcova și Sichevița, unde se asociază cu aluviosoluri și gleiosoluri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
apar în asociație cu rendzine și luvisoluri, în zonele Sirinia și Sichevița (pe marnocalcare și calcare), pe gabbrourile de la Iuti, la sud de Baia - Noua, pe versanți puternic înclinați. Entrocambosolurile rodice (terra rossa) reprezintă un subtip al eutricambosolurilor. Au o răspândire redusă (circa 300 ha), datorită condițiilor speciale de formare: pe depozitele de alterare ale calcarelor masive tithonice și neocomiene, aflate la mică adâncime. Sunt caracterizate de un colorit roșu aprins, asociindu-se cu rendzine puțin dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul de răspândire a solurilor roșii este cuprins între 300 și 725 m (300 - 310 m în Cazane și 500 - 725 m în Munții Locvei), pe platouri înguste, măguri cu pante domoale și versanți slab înclinați. Districambosolurile predomină în partea superioară a regiunii
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
a materiei organice în sol. Arealul cel mai însemnat de apariție a acestora în cadrul Parcului Natural este reprezentat de o fâșie dispusă pe direcția N-S, la est de localitatea Bigăr (la altitudini de circa 650 m). Alte zone de răspândire sunt reprezentate de mici areale în bazinul superior al râului Ieșelnița și în Munții Locvei, la sud-vest de localitatea Cărbunari, sub plantații de rășinoase. Clasa hidrisoluri Gleiosolurile se întâlnesc cu totul local, doar în unele sectoare de luncă joase de pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu terasa, zonele dintre conurile de dejecție ce parazitează lunca și grindurile din lungul cursului de apă). Se asociază cu stagnosoluri sau eutricambosoluri în condițiile unui drenaj bun, sau cu mlaștini în condițiile unui drenaj extrem de slab. Stagnosolurile au o răspândire redusă, legată de unele areale cu un drenaj foarte slab. Se întâlnesc pe unele terase, la contactul cu versanți ușor înclinați sau pe unele înșeuări sau areale ușor depresionare, în arealele de apariție a luvosolurilor. S-au format pe depozite
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
loessoide din partea sudică a Munților Locvei, pe fruntea teraselor din depresiunile Moldova Nouă și Sichevița, pe pantele acoperite cu marne de la Svinița și cu luvosoluri erodate în arealul localităților Bahna, Ieșelnița - Ogradena, Dubova, Tișovița, Sichevița, Pojejena etc. Psamosolurile au o răspândire extrem de redusă (circa 200 ha), în sectoarele cu nisipuri semifixate sau fixate supuse fenomenului de deflație, din ostrovul Moldova Veche sau lunca Dunarii, la confluența cu râul Nera. Ocupă arealele cu relief de dune adăpostite și fixate de vegetație sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și fixate de vegetație sau sectoarele joase, cu nivelul apei freatice foarte aproape de suprafață. În formarea lor un important rol îl au curenții de aer tip Coșava, ce determină spulberarea nisipului, împiedicând deci formarea unui profil de sol mai dezvoltat. Răspândirea psamosolurilor este legată de apariția nisipurilor, principalele areale de apariție fiind lunca Dunării în amonte de Baziaș, conul de dejecție al râului Nera la vărsarea în Dunăre și ostrovul Moldova Veche; se asociază cu aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sau pot avea caractere cernoziomice în bazinetele Moldova Veche și Sichevița, pe conurile de dejecție ale râurilor BerzascaToronița, Oravița, Gornea, Valea Mare. În Ostrovul Moldova Veche se găsesc alături de nisipuri și psamosoluri, iar pe râurile interioare, afluente Dunării, au o răspândire redusă, asociindu-se cu depozite aluvionare. Erodosolurile au apărut datorită unor condiții geomorfologice și geologice locale, cum ar fi relieful puternic fragmentat și pantele mari, friabilitatea rocilor etc. Procesele de degradare a terenurilor s-au declanșat în arealele folosite pentru
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de la GorneaPazariște și tot aici așezarea din punctul Vodniac; pentru așezările de la Moldova Veche amintim două puncte: unul în zona portului fluvial, al doilea la Moldovița- insula Decebal, Stenca Liubcovei, Pescari- Cula, Sichevița-Cioaca. -zăcăminte cuprifere la Moldova Nouă(o largă răspândire a metalurgiei bronzului); Urme și așezări din epoca fierului au fost semnalate în 41 de localități de pe teritoriul județului Caraș Severin. Amintim astfel câteva dintre acestea:Gornea, Pescari, Insula Decebal, Milcoveni- Prîslava( comuna Berliște). CIVILIZAȚIE GETO-DACĂ Există urme care dovedesc
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Berzovia au fost întemeiate noi așezări romane de tip rural și urban, au fost ridicate clădiri impunătoare din piatră și cărămidă, au fost așezate monumente cioplite din piatră și marmură. O mulțime de inscripții în limba Latină dovedesc o relativă răspândire a scrisului. S-au descoperit numeroase Țigle și cărămizi ștampilate ce dovedesc că după terminarea războaielor daco- romane erau cantonate unități militare ca: -Legiunea a IV-a Flavia Felix la Mehadia, Berzovia, Surduc, Pojejena; -Legiunea a VII-a Claudia la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
mă seacă și sunt stresată de 2 fetițe pline de fițe (...). Mă seacă și manelele (...). Mă seacă și reclamele de la tv (...)" (awalktoremem-ber.wordpress.com, 12.03.2007, chestii-care-ma-seaca); "diverse linkuri și Neogen mă seacă" (alexbrie.net, 1.06.2007) etc. Răspîndirea formulei este firească, din punctul de vedere al tendințelor limbajului familiar și argotic: expresiile preferințelor și ale respingerilor personale sînt fundamentale în conversația uzuală; oamenii vorbesc în permanență despre ce le place și ce nu le place, zona evaluărilor pozitive
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
ninjalău are avantajul unei încadrări morfologice perfecte, realizînd în plus o radicală adaptare stilistică: sonoritatea sufixului îl plasează în plin registru popular, familiar-argotic. Pătrunderea prin limbajul copiilor, al adolescenților, contaminarea cu argoul sînt unele dintre cele mai sigure căi de răspîndire a unei forme. Sufixul -ău (-ălău) - este augmentativ și peiorativ; a fost descris ca atare de Zorela Creța, într-un articol din 1967 ("Sufixele peiorative", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. IV). Sensul peiorativ
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
3 februarie 1946. La 4 noiembrie 1947 propunea în Dreptatea nouă: "Nu e suficient că aceste cărți au fost scoase din librării, de vreme ce ele mai pot fi găsite în rafturile anticariatelor... Se impun măsuri riguroase. Să li se interzică anticarilor răspândirea unor lucrări semnate de autori infami. Chiar când aceste cărți tratează teme literare, ele sunt totuși primejdioase, pentru că sunt impregnate într-un misticism cețos, întunecat, de natură să încurce mințile, să tulbure conștiințele, să degradeze sufletele..." Avem la dispoziție un
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Rodica Zafiu Știm, din păcate, prea puțin despre diversele mode culturale care au determinat răspîndirea unor prenume în lumea românească modernă. Fenomenul e totuși universal: în ultimele două secole, li--teratura, teatrul, muzica (spectacolul de operă, canțoneta, romanța), apoi filmul și spectacolele de te-le-viziune au contribuit foarte mult la răspîndirea unor nume de botez. În plus
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
diversele mode culturale care au determinat răspîndirea unor prenume în lumea românească modernă. Fenomenul e totuși universal: în ultimele două secole, li--teratura, teatrul, muzica (spectacolul de operă, canțoneta, romanța), apoi filmul și spectacolele de te-le-viziune au contribuit foarte mult la răspîndirea unor nume de botez. În plus, artele, alături de școală, au făcut să sporească și circulația unor nume legate de miturile istorice naționale. Pe lîngă numele atribuite din rațiuni tradiționale (nume augurale, numele sfîntului protector din zilele apropiate nașterii, numele transmis
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
de Ștefan Răzvan, cel care ajunge pentru cîteva luni pe tronul Moldovei. Fără celebra dramă a lui Hasdeu, Răzvan și Vidra, numele nu s-ar fi răspîndit ca nume de botez cu conotații romantice. De asemenea, pare foarte posibil ca răspîndirea în mediul citadin, educat, a formei hipocoristice Oana a numelui feminin Ioana să datoreze mult piesei lui Delavrancea, Apus de soare, în care Oana e numele fiicei ilegitime dar foarte iubite a lui Ștefan cel Mare (personaj istoric de la care
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
poemul eminescian cu același titlu). Între cele două războaie, au putut avea o anumită influență scriitorii de romane de succes - Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, poate și Rebreanu sau Sadoveanu. E posibil ca proza lor să fi jucat un rol în răspîndirea unor nume, mai ales prin personajele feminine pozitive: Monica din La Medeleni (pe care Christian Ionescu, în Mica enciclopedie onomastică, 1975, chiar o consideră legată de preferința pentru nume), poate Luminița din Întunecare, Mădălina din Ciuleandra. Sadoveanu a repus în
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]