1,232 matches
-
aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare ... – Să demonstreze capacitatea de învățare ... – Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor ... – Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor ... – Să învețe și să susțină viitori rezidenții ... – Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte ... – Să dețină documente care să ateste calitățile sus
ANEXE din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276346]
-
lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă. ... ... Modul 12.12 - Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice 1. Tematică 1.a. Tematică curs (40 ore) – Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos ... – Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice ... – Sindromul metabolic ... – Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică ... – Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate ... – Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate ... – Modificări
ANEXE din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276346]
-
depăşeşte 50% suprafaţa feţei fără afectări funcţionale, asociate sau nu cu cicatrici postcombustionale localizate la nivelul scalpului, cu alopecie restantă ce depăşeşte 50 % din suprafata scalpului; cicatrici postcombustionale localizate la nivelul pleoapelor ce determină modificări moderate ale ocluziei palpebrale cu răsunet asupra funcţionalităţii oculare pe termen lung (obiectivate de medicul oftalmolog) ce necesită tratament chirurgical de corectare, până la soluţionarea chirurgicală; cicatrici postcombustionale localizate la nivelul regiunii nazale cu afectare moderată a respiraţiei din cauza devierii cicatriceale a septului, precum şi
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
afectarea ocluziei palpebrale, a respiraţiei şi alimentaţiei) asociate sau nu cu cicatrici postcombustionale localizate la nivelul scalpului cu alopecie restantă ce depăşeşte 75% din suprafaţa scalpului; cicatrici postcombustionale localizate la nivelul pleoapelor ce determină modificări severe ale ocluziei palpebrale cu răsunet asupra funcţionalităţii oculare pe termen scurt, mediu şi lung (obiectivate de medicul oftalmolog), ce necesită tratament chirurgical de corectare, până la soluţionarea chirurgicală; cicatrici postcombustionale localizate la nivelul regiunii nazale cu afectare severa a respiraţiei din cauza devierii cicatriceale a
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
și spre “Scrisoara a treia” de Mihai Eminescu, acest curent literar reprezintă, în fond, starea politică și socială de atunci; se dezvoltă acele genuri literare pure, varind între ele, de la un scriitor la altul. Acest curent a avut un puternic răsunet în literatura română, dominat în mare măsură de originalitatea scriitorilor, poeților, de severitatea și luciditatea lor, unii din ei erijându-se de la stările de romantism și fantezie. În cele ce va urma, într-un alt secol, se va realiza această
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor sale, aninat de urma gândului său, ca o ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și măiaștrii lăutari au lăsat în urmă pe locurile acestea pământești ale marginii de sus a Balcanilor
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
E cou de iubire, piatra străbuna, M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Cetate de slove române,E cou de iubire, piatra străbuna,M artor viu de cuvinte cu dorO rhidee-n grădină vâlceana, cu harR am de stejar nepieritorI mn pentru eroi și-n cer veghetoriA rc peste vremi, înnoitor.S alvă Coziană, răsunet de stâncăL auri peste truda, Prețuire adâncăO ameni dăruiți, fapte, împliniriV ast univers de visări și trăiriE figie din Doina românăL ocuri și oameni heraldic străbuneO magii Vouă, bravi făurari,R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori!PORUNCI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor? Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi. Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii? Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii. Citește mai mult Lacul codrilor albaștri plânge-n
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou,Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel.Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi,Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor?Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi.Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii?Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii.... II. IREPETABILE IUBIRI (SONET XXIII), de Nicolae Stancu
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor? Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi. Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii? Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii. Referință Bibliografică: OMAGIU (SONET XXXII ) / Nicolae Stancu : Confluențe
OMAGIU (SONET XXXII ) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380935_a_382264]
-
Narcisei Suciu are muzicalitate, iar cântecele ei nu pot fi așezate într-un opis, într-o categorie. Ele sunt asemenea ghirlandelor ce au în corole esențe de parfumuri și expoziție de culori. Cântecele acestea au incantații folclorice, vibrații de folk, răsunet de chitări, mângâieri de viori, ritmuri de muzică ușoară, armonii simfonice... Au un răsărit lacustru, un cer de cicoare, o vivacitate de pădure, acuratețe de opal, suplețe de iarbă, strălucire de soare...! Cânta atât de frumos Narcisa și într-o
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SAZAN GOLIKU DESPRE DURERILE LACULUI DE IBRAHIM ABEDINI Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului O voce, care ne vine ca un răsunet de după munții și mările albaneze în forma unei cărți cu poezii, ne amintește că în trecutul îndepărtat precum și în ceea ce trăim astăzi ca pierdere a speranței, drept salvare a fost emigrația. Poeziile țesute undeva printre munți sau pe marginea fiordurilor
SAZAN GOLIKU DESPRE DURERILE LACULUI DE IBRAHIM ABEDINI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373420_a_374749]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 6 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului se scutura floarea de tei dar nu se scutur anii mei se duce ploaia din petale mai pică rar balade nu de jale
SONETE CU RĂSUNETE 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373463_a_374792]
-
vreme de potire și pocale dar lasă-mă să te petrec agale pe fir de păpădii struguri de vii și să mă ocolesc de tine tu grădina mea cu fulgi de nea și glas de turturea Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 6 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNETE 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373463_a_374792]
-
om de afaceri în industria cafelei... În afară de meciurile echipei Juventus, fotbalul în Italia fiind pâinea zilnică a canalelor tv specializate și pentru tiffosi, după faimoasa pâine italiană, cea de toate zilele, la Torino au avut loc numeroase evenimente spotive de răsunet mondial sau european: Jocurile olimpice de iarnă (februarie 2006), urmate, în martie, de Jocurile paralimpice iar în anul următor Jocurile Universitare de iarnă. Torino a mai găzduit Universiada de vară (1959 și 1970), iar 2006 a găzduit Olimpiada de șah
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
Mihai Ganea, sigla și stema realizate de George Roca din Australia. Manifestările au fost moderate de inegalabilul Cornel Udrea care prin umorul său inteligent a înseninat zâmbetele participanților, de Elena M. Câmpan, președinta “Conexiunilor”, Menuț Maximinian, redactorul șef al cotidianului “Răsunetul “, Zorin Diaconescu și promotorul cultural de o înaltă ținută intelectuală și sufletul celor XII ediții ale festivalului, prof.dr. Dorin Cosma, animatorul culturii bistrițene și nu numai. O contribuție la organizarea impecabilă a festivalului a avuto și Maria Guther Herineanu. În
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU DE LA BISTRIȚA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371475_a_372804]
-
E cou de iubire, piatra străbuna, M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
în noi, oricâți ani am avea în urma noastră! Fără s-o uităm pe Maria cea mică, tămânjită de sus până jos cu ouă masacrate și să o cunoaștem pe Maria, adolescentă, frumoasă, voioasă, sprințară, pe când prindeau suflet în comuna ei răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
acum anii următori, până azi, încununați cu multe cuceriri, Polina Manoilă a pășit la cinsprezece ani, la Tismana, alături de formația Cooperativa „Arta Casnică”, la care a cântat și dansat. Tismana, vatră istorică și de pietate creștină, e un nume cu răsunet în toponimia memorială a locurilor începutului de consacrare a artistei Polina Manoilă, care destăinuie azi: „Pasiunea mea pentru cântec s-a născut în familie. Primele cântece le-am învățat de la mama mea, care a avut o voce extraordinară - cânta ca
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
familie românească, Veturia a urmat pensionul săsesc la Sibiu, vorbea fluent germana, franceza, maghiara și româna și se pregătea de o carieră strălucită, avea un glas frumos și voia să devină soprană. A debutat la Sibiu în 1903 cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu, fiind numită „ privighetoarea Ardealului” În 1909 cântă pe scene din Budapesta. În 1909 pe 14 noiembrie, regele Carol o decorează cu medalia Bene Merenti pentru realizările în cultura muzicală româneasc, iar pe 28 decembrie 1909
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
la vremea potrivită, la grădiniță sau la liceu. „Peneș Curcanul” și „Muma lui Ștefan cel Mare”, „La steaua”, „Pădurea spânzuraților” sau „Zburătorul”, „Apus de Soare” sau „O scrisoare pierdută”, sunt texte care lasă în sufletul nostru colectiv un ecou, un răsunet din care se ițește sentimentul benefic, reconfortant, al solidarității etnice, comunitare. Suntem toți de-o făptură și de-o seamă! La fel cum, la vremea potrivită, contactul și chiar intimitatea cu marile texte ale literaturii universale edifică în fiecare ființă
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]
-
Ecoul”; „Lumea credinței” (București); „Familia Română” (Baia Mare); „Foaia Govândarului” (Reșița); „Lumea oamenilor de afaceri creștini din România” (Oradea); „Monitorul” - de Suceava; „Murmur”; ,,Națiunea" „Nord Literar” „Noi”; „Nu”; „Noul Milenium” (Baia Mare); „Lumină Învierii”; „Odgon”; „Oglindă literară” (Focșani); „Pași”; „Pro Unione” (Baia Mare); ,,Răsunetul" (Bistrița); „Revista Română de Studii Etnoistorice”; „Gazeta de Maramureș”; „Graiul Bisericii noastre” (Baia Mare); „Graiul Maramureșului” ; „Glasul Maramureșului”; „Informația zilei”; „Glas Comun” ; ,,Vatra veche''(Târgu-Mureș); „Vestea” (Mehadia, Caraș-Severin); „Viața Maramureșului”; „Viața de pretutindeni” (Arad); „Viața Creștină” (Bistrița); „Visul” (Orăștie); „Singur” (Târgoviște
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
fost și este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ștefan cel Mare la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
personalități bine cunoscute, cum ar fi: Grigore Silași, Liviu Maior sau Radu Afim, trăind aici și scriind Aurel Podaru. Municipiul Bistrița ne-a primit cu binecunoscuta aglomerație în trafic, dar cu ajutorul scriitorului și jurnalistului Menuț Maximinian, redactorul șef al cotidianului „Răsunetul “ am reușit să fim cazați la hotel. După amiază la ora 17 a avut loc la Galeriile “Casa cu Lei”, unde am fost primiți de domnul Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural “George Coșbuc “ din Bistrița, manifestarea cuturală, la care a
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]