25,611 matches
-
care, așa cum vă închipuiți, nu exista nici urmă de carte. În emisiunea de sâmbătă dimineața despre Târg, vedetă nu a fost, cum s-ar fi cuvenit, cartea, ci tot postul Tv Cultural cu emisiunile lui. Duminică seara, minute bune, adică rele, un interviu de la fața locului cu marele critic literar Titu Popescu vorbind despre cartea "eveniment" dedicată Mirelei Roznoveanu. Comentarii nu am. Ca în fiecare an, am umblat cu aparatul de fotografiat prin Târg. Lentila mi s-a oprit pe un
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
important. Dar nu e important că a apărut în Variety. Este foarte important că a apărut imediat a doua zi după proiecție, ceea ce nu se întîmplă decît rar. - Și că e o cronică bună. - Păi, nu, dacă era o cronică rea, nu mai apărea niciodată, adică nu se prea oboseau ei. Pentru că ei scriu cronicile "rele", ca să zic așa... Sînt despre filme cît de cît promovate sau ale unor autori cunoscuți, dar dacă vii din România, nu contezi. Dar nici nu
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
apărut imediat a doua zi după proiecție, ceea ce nu se întîmplă decît rar. - Și că e o cronică bună. - Păi, nu, dacă era o cronică rea, nu mai apărea niciodată, adică nu se prea oboseau ei. Pentru că ei scriu cronicile "rele", ca să zic așa... Sînt despre filme cît de cît promovate sau ale unor autori cunoscuți, dar dacă vii din România, nu contezi. Dar nici nu se obosesc. De ce-ar scrie? Poate doar așa, ca să scrie că festivalul a selecționat
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
și să-și toarne prietenul, pare că poate fi răscumpărat prin civismul imediat postdecembrist al fiului, entuziasm repede dezamorsat de climatul socio-politic viciat iremediabil. Plecarea din țară e singura soluție de "ieșire" dintr-un cerc istoric nociv. Proza nu e rea, dar politizarea clișeizantă a subiectului plictisește și transformă finalul într-un happy-end facil și previzibil. În Iugoslavia, mon amour un pictor cam mediocru protestează împotriva bombardamentelor forțelor NATO din Iugoslavia printr-un grafitti curajos lucrat pe zidul Centrului Cultural Francez
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
lui Alexandru Mușina - "optzecist" tipic prin parcurs și atipic prin aspirații - acoperă douăzeci și cinci de ani de creație lirică; dar marea majoritate a textelor au fost scrise pînă în 1987. Cîteva, din ciclul Ora păstorului, sînt din intervalul 1995-1998, iar poezioarele "rele" din Personae au fost compuse în 2000. Iată așadar o situație caracteristică pentru întregul front generaționist: multă și bună poezie într-o epocă desfiguratoare, apoi lirică puțină și ocazională într-un context al deplinei libertăți. Înțeleagă fiecare ce poate dintr-
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Arghezi, dar și cu Beniuc; cu Stancu, dar și cu Chișinevschi; cu regii României, dar și cu tătucu' Stalin. Sîntem la vîrsta cînd n-avem ce să mai pierdem, domnule }ugui. Rămînem în posteritate - dacă vom rămîne și buni, și răi, frumoși și urîți, drepți și strîmbi, oameni între oameni, nevoiți să trăiască sub apăsarea unor vremuri îngrozitoare. Dacă în aceste împrejurări ați făcut mai mult pentru Arghezi și alții ca el, încă o dată: cinste domniei tale. Nimeni nu vă obligă
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
întrebat ironic. Poate că mai avea, numai că Ioan Talpeș, evadatul din PSD, și proaspăt ieșitul de la o audiență la Cotroceni, tocmai îi zicea unui reporter tv, cu modestia caracteristică unui bun și fost fidel activist PSD și, spun gurile rele, implicat în scandalul pedofilului american Kurt Treptow: - I-am spus președintelui că sunt senator independent și că, în situația în care are nevoie de mine pe probleme ale statului, îi stau la dispoziție. Și a continuat: o, daaaaa, domnul președinte
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
retorice, ale lui Levi. "Cine e Dante. Ce e Comedia. Ce sentiment curios de noutate încerci, cînd vrei să explici pe scurt ce e Divina Comedie. Cum e împărțit Infernul, ce este Talionul." Și se opresc în Cercul al optulea: Răii sfătuitori. Invectiva lui Dante împotriva Florenței. Răii sfătuitori învăluiți în flăcări. Ulise și Diomede. Călătoria lui Ulise. Mi s-a părut formidabilă imaginea asta și mă cuprinde mereu, de cîte ori îmi amintesc, o stare ciudată. Cald și frig. Ca
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
Ce e Comedia. Ce sentiment curios de noutate încerci, cînd vrei să explici pe scurt ce e Divina Comedie. Cum e împărțit Infernul, ce este Talionul." Și se opresc în Cercul al optulea: Răii sfătuitori. Invectiva lui Dante împotriva Florenței. Răii sfătuitori învăluiți în flăcări. Ulise și Diomede. Călătoria lui Ulise. Mi s-a părut formidabilă imaginea asta și mă cuprinde mereu, de cîte ori îmi amintesc, o stare ciudată. Cald și frig. Ca în trenul acesta. Pe vremea lui Dante
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
pieliță și nu văd lumina soarelui. Pentru că orbii nu văd, nu înseamnă că lumina soarelui nu strălucește, ci orbii să dea vina pe ei și pe ochii lor. Tot așa și tu, o, omule, din pricina păcatelor și a faptelor tale rele, ochii sufletului tău îți sunt acoperiți cu o pieliță. Că omul trebuie să aibă așa de curat sufletul ca o oglindă strălucitoare. După cum atunci când oglinda prinde rugină, nu se poate vedea chipul omului în ea, tot așa și un om
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
anumite împrejurări". Entuziasmul presei, care a găsit un nou prilej de a crea spectacol, rămâne, în cele din urmă, fără obiect. În opinia mea, Iliescu a fost fundamentalmente defensiv: cuvintele sale trădau teama că nu va păți și lucruri mai rele decât acelea care deja i s-au întâmplat. În logica bolșevică în care PSD-ul continuă să funcționeze, liderii istorici părăsesc scena doar pe năsălie. Excepția numită Gorbaciov nu face decât să confirme regula: el a ieșit de pe scenă deodată
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
proastă a veștilor bune se ocupă propaganda, împunsă subtil în aproape fiecare povestire din Fapte bune cu Lisa. Își au și zvonurile substanța lor, pe care Alexandra Târziu o gustă, în America precum în România, ca pe untura de pește. Rea la gust, nesuferită, ți se dă cu lingurița și ești convins, puțin cîte puțin, că face bine. La fel, hrănite cu știri prefabricate, personajele dintr-un soi de junglă ultracivilizată (dar tot junglă...) ajung să aibă blîndețea letargică a animalelor
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
ochii strălucind ca briliantele, zâmbindu-mi de bun-sosit." (p. 25). Sunt cele mai bune pagini ale volumului, cu publicistică trasă înspre literatură și secvențe prozastice decodate biografic. Nici secțiunea comentariilor pe marginea poeziei și a unor lirici reprezentativi nu e rea, cultura, finețea și bunul gust intrând în ecuația artistului devenit critic literar. Definiția pe care o dă plăcerii estetice ("acea clipă de iluminare și bucurie pe care o simțim cînd am intuit frumusețea, nu obiectuală, ci relațională, a unor manevre
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
verbul habeo, nu?... A ține, a avea ceva, cum ar fi habere honorem, habere fidem, - păi dar!?... Ce, suntem boșimani, ori la Ulan Bator, - făcea, gata să-l lovească damblaua, Doamne ferește, - să n-avem habar, noi?... geantă latină... O tuse rea și nesfârșită îl apucase. Nene Sache, - am intervenit, - liniștește-te, bre!?... Din tot potopul de vorbe ce mi-a fost dat să le aud, resemnat, înțelesesem că ăia de la televiziune,... toți agramații și fonfii ăia... toate foanfele alea, lățiseră în
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
altă lume, deschisă și expusă, la prima vedere, dar care și-a "rafinat", de-o vreme încoace, strategiile evitării, ale ținerii la distanță. Ca să-i cunoști (oarecum), trebuie să simulezi "felul" lor. E ceea ce încearcă, depășind dificultățile de "procedură", Mihai Rău. Face, altfel spus, un exercițiu de "împielițare", cu două "secvențe": o încercare (nereușită) de-a-și da întîlnire cu locuitorii "grotei" de pe Cetățuie ("o idee prostească, dezgustătoare și inutilă"), urmată de observații întîmplătoare, "nepremeditate", organizate însă în "episoade". "Filmul", în care
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
16. Sfântul Ioan Damaschin, când enumeră patimile trupești, așează patima desfrânării între patimile trupului: Iar patimi trupești - spune el - sunt: iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia, desfrâul, necurăția, amestecarea sângelui (incestul), stricarea pruncilor, împreunarea cu dobitoacele (zoofilia sau bestialitatea), poftele rele și toate patimile urâte și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea o formă de nebunie. Bolnavă și rănită de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 190. 17 Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 188. 2 dorință 18. Tot el o numește boala cea mai rea sau scurt boală și vorbește despre mintea îmbolnăvită de loviturile ei19. Sfântul Grigorie de Nyssa o numește boala plăcerii 20. Desfrânarea este flacără a iadului, căci plăcerea pe care o aduce păcatul este scurtă, dar durerea pe care o produce
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Ziditorul spre nașterea de prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându-se cu ea27. În același duh filocalic, Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre nașterea de prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cât mai comodă, neștiind că nu trebuie căutată comoditatea, ci îndeplinirea voii lui Dumnezeu care de multe ori necesită jertfă, dăruire de sine, dar apoi duce la adevărata fericire. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că noi putem să ne eliberăm de reaua iubire trupească de noi înșine, lepădând frica de durere și pofta de plăcere. Astfel, primind în locul iubirii celei rele de noi înșine pe cea bună și spirituală, despărțită cu totul de grija de trup, nu vom înceta să slujim lui
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
jertfă, dăruire de sine, dar apoi duce la adevărata fericire. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că noi putem să ne eliberăm de reaua iubire trupească de noi înșine, lepădând frica de durere și pofta de plăcere. Astfel, primind în locul iubirii celei rele de noi înșine pe cea bună și spirituală, despărțită cu totul de grija de trup, nu vom înceta să slujim lui Dumnezeu prin această iubire bună de noi înșine, căutând pururea să ne susținem sufletul prin Dumnezeu. Deci cel ce
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în al doilea rând. După cum am mai spus, înainte de a fi fizică, sexualitatea umană este psihică. Cel mai adesea, trupul este împins să păcătuiască de o dorință care se naște în inimă: Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările... (Mc. 7, 21) și tot crește până ajunge să se implice trecerea la actul fizic. Pofta inimii are în ea germenele patimii și chiar ajunge s-o săvârșească în chip deplin (Mt. 5, 28). Și dacă este adevărat că
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
p. 61. 156 Jean-Claude Larchet, op. cit., pp. 140-141. 157 Ibidem, p. 142. 158 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 64. 19 împotriva poftei, ci veșnic este însăgetat de dânsa, ca și cei îndrăciți, care într-una sunt tulburați de duhuri rele. Dar cel cumpătat, ca și un luptător viteaz, într-una aruncând de la sine acea plăcere, câștigă la urmă cea mai bună și cea mai plăcută plăcere dintre miile de plăceri, împodobindu-se într-una cu biruința aceasta, cu cugetul împăcat
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și forțele psihice negative: demonii. Un individ care trăiește în armonie cu cei din jurul său și care fie își controlează impulsurile sexuale, fie și le exprimă în context familial, este sănătos. Sănătatea sa îl face să fie atent la lucrurile rele și îl ajută să se dezvolte ca persoană, ca și creștin. Cel căruia îi lipsește acest echilibru și a cărui minte a fost subjugată de tirania pasiunilor a căzut pradă lucrurilor diavolești. De aceea, Sfinții Părinți vorbesc despre autoerotism ca
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
la noi, nu are cea mai bună reputație. Credeți oare că este imposibil să fii bun, generos, drept, grijuliu cu soarta celor sărmani, apărător de minorități etc. fiind "de dreapta"? Sau, invers, că cei "de stânga" nu pot fi corupți, răi, profitori, demagogi etc? - Da, am observat că unii prieteni sau diverse cunoștințe de-ale mele care s-au refugiat în Suedia din diferite țări est-europene au optat de regulă pentru o poziție politică mai degrabă de dreapta. Cu alte cuvinte
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
în frunte, el rămâne tot o formațiune clientelară, o emanație a administrației, colacul de salvare al birocrației și adăpostul învârtiților. Alegerea lui Geoană este o încercare disperată a oamenilor de aparat de a drege, pe ultima sută de metri, busuiocul rău ofilit de anii de guvernare discreționară. Ei au înțeles că pentru a perpetua sistemul, pentru a păstra avantajele e nevoie de alte măști. Culmea e că singurul social-democrat veritabil al PSD-ului era Iliescu însuși. Nu prin faptele sale, evident
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]