1,802 matches
-
și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările Les Rapports entre la Moldavie et l’Ukraïne d’après le folklore ukraïnien (1924), Hăis! Cea! (1927), Răzeș (despre cuvânt și instituție) (1928), The Beginning of Slavonic Culture in the Romanian Countries (1946). N. aduce o contribuție de seamă prin Documente slavo-române din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658 (1936), întreprindere de o acribie științifică ireproșabilă, în care valorizează izvoarele
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
PETICĂ, Ștefan (20.I.1877, Bucești, j. Galați - 17.X.1904, Bucești, j. Galați), poet, dramaturg și publicist. După o legendă, familia Petică se trage din răzeșii împroprietăriți în Bucești de Ștefan cel Mare. Mama se numea Ecaterina (Catinca), iar tatăl, Ianachi, era notar și jălbar al satului. P. urmează școala primară în Liești, iar în Tecuci gimnaziul (real). Cursul superior îl face în Brăila, la Liceul
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
POGOR, Vasile, comisul (1792, Pogorăști, j. Botoșani - 10.XII.1857, Iași), poet. Dintr-o modestă familie de răzeși, fiu al Mariei și al lui Alexandru Pogor, P. își făurește cu tenacitate o carieră administrativă. Grămătic la Episcopia Hușilor, prin 1811 ar fi fost angajat la Consulatul Rus din București. În 1819, primind rangul de serdar, pătrunde în rândurile
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
Sturdza, P. este unul dintre primii poeți români ai ruinelor. Însă vocația scriitorului moldovean, om cu un temperament pătimaș, nu e reflecția, ci satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic Varlaam de la mănăstirea Secului din Moldova, la anii de la zidirea lumei 7329, iar de la întruparea mântuitorului nostru
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
, Costache (Constantin) (1808, Trifești, j. Iași - 24.VIII.1868, Iași), prozator, poet, dramaturg și traducător. Este fiul Sofiei (n. Hermeziu) și al fostului răzeș Dinu Negruț, intrat nu de multă vreme în rândul micii boierimi. Leon și Iacob Negruzzi sunt fiii săi. Înainte de a deprinde slova românească, învață grecește și franțuzește. La 1821, izbucnind mișcarea eteristă, familia se refugiază la moșia Șărăuți din ținutul
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
gură, iar unii să ingereze fecale ori să sărute un falus și un sex femeiesc făcute din săpun, care ar fi avut implicații simbolice religioase 5. A fost martor în procesul deținuților din 1954. Constantin Oprișantc "Constantin Oprișan" Fiu de răzeș din Tecuci, Oprișan urmase cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Cluj. Trecut prin lagărul de exterminare de la Buchenwald după rebeliunea legionară, a fost numit șef al Frățiilor de Cruce pe țară, în 19456, motiv pentru care a fost una
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
BUZDUGAN, Ion (9.III.1889, Brânzenii Vechi, j. Bălți - 29.I.1967, București), poet. Este fiul Ecaterinei și al lui Alexandru Buzdâga, răzeș. B., pe numele său adevărat Ion Buzdâga, a absolvit școala primară în satul natal, iar pe cea secundară la Bairamcea. Urmează cursuri de agricultură la Moghilev și Seminarul pedagogic din Camenița. A studiat, apoi, literele și dreptul la Moscova și
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
, C.[onstantin] Z. (3.VII.1870, Coasta Lupei, j. Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea. Admis la Gimnaziul real din Tulcea, ajunge
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
BOTEZATU, Grigore (14.I.1929, Baraboi, j. Edineț), etnolog. Este fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director adjunct al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1991-1999). Și-
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
, A.[natol] E.[milian] (16.VI.1925, Cofa-Hotin - 4.III.1977, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Liubei (n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconschi, preot, amândoi descendenți ai unor vechi familii de răzeși moldoveni din ținuturile Lăpușnei și ale Orheiului (patronimul Marian al familiei mamei este atestat încă din 1633). Este frate cu Leon Baconsky. Studiile liceale le face la Chișinău (1936-1944, Liceul „Alecu Russo”) și apoi la Râmnicu Vâlcea (1944-1945, Liceul „Al.
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
la M. Sadoveanu. Într-un lung monolog, șătrarul deapănă pe-ndelete, cu mare dichis narativ, o suită de amintiri, evocă momente din copilărie și adolescență, repovestește, coborând și mai mult în timp, întâmplări pe care le ascultase cândva de la părintele său, răzeșul Petre Criță. Ca într-un caleidoscop, sunt reînviate istorii de pe vremea lui Alexandru Ipsilanti, se perindă o lume veche, icoane din viața satelor răzășești, dar și peripeții, drumuri cu pricini la Divan, impresii legate de un oraș luxos și derutant
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
, Georgeta Mircea (29.V.1899, Godinești, j. Bacău - 16.IV.1984, București), prozatoare și poetă. Este fiica Elenei (n. Crăiescu) și a lui Petre Jurgea, coborâtor dintr-o familie de răzeși, și s-a numit, la naștere, Maria. A a fost căsătorită cu Mircea Cancicov, avocat și om politic. A avut parte de o educație aleasă, intrând în contact încă din copilărie cu atmosfera marii culturi europene (mama sa era prietenă
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
, Scarlat (20.IX.1896, București - 2.VI.1975, București), gazetar, poet și dramaturg. Descendent al neamului Calmăș, vechi răzeși moldoveni din zona Câmpulungului, C. numără printre strămoși câțiva care au jucat un rol important în istoria Moldovei, patru dintre ei ocupând chiar tronul țării: Grigore, Ioan, Alexandru și Scarlat, acesta din urmă fiind creatorul Codului Callimachi, tipărit în 1812
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
, Virgil (7.II.1879, Șuletea, j. Vaslui - 11.II.1966, București), prozator. Urmaș al unei vechi familii de răzeși, C. este fiul Smarandei și al învățătorului Neculai Caraivan. După terminarea școlii primare din satul natal, urmează cursurile Gimnaziului „Manolache Costache Epureanu” din Bârlad și ale Liceului „Petru Rareș” din Piatra Neamț, absolvind în 1900. Se înscrie la Facultatea de Drept
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
între care „Sămănătorul”, „Floarea darurilor”, „Luceafărul”, „Lupta”, „Viitorul”, „Foaia poporului”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”. În anii 1903 și 1904 scoate la București, împreună cu alți colegi, gazeta politică „Tribuna”, „organ studențesc-naționalist”, iar la Bârlad va fi, mai târziu, director al revistelor „Răzeșul” (1926-1927) și „Documente răzeșești” (1933-1934), în ale căror pagini publică, în primul rând, modeste contribuții istorice proprii sau aparținând unor intelectuali din partea locului. Urmând sfatul lui N. Iorga, al cărui apropiat a fost un timp, în 1907 își strânge, sub
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
față de omul acesta care fusese trimis într-o țară îndepărtată, cu toate că la porunca Stăpânului. Însoțitorul său, Yozō, stătea și el puțin mai departe și nu făcea decât să-și țină capul plecat cu umilință. Acest însoțitor îmi aducea aminte de răzeșii simpli din satele spaniole și gândul acesta mă făcu să zâmbesc. La puțin timp după ce plecară cei doi, pe punte se arătă de data aceasta Matsuki Chūsaku. Privea stăruitor marea, după cum îi era obiceiul. De câte ori dă ochii cu mine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nicăieri. 14 ianuarie 2004 D-LUI ACAD. VALERIU D. COT(EA)NAR Scriu de Cotea D. Valeriu - OM ca el nu întâlnești Chiar de țara-ar fi imperiu, Un imperiu ca-n povești. Aplecat spre trudă este Cu virtute de răzeș Din părinți, să o ateste Și la noi, în târgul Eși. Scrie, revărsându-și harul Peste tot mai multe foi Ce bătrân este Cotnarul, Câtă vrajă toarnă-n noi, Scrie-n sfântă axiomă, Însoțit de verb și har; Rândurile au
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
să-ți ascunzi fruntea, e nevoie de căință și rugăciune. L-am cunoscut pe Toma Bontaș și am lucrat cu el până la plecarea mea în munți, pe 25 mai 1948. S a născut în comuna Răcătău, județul Bacău, comună de răzeși. Mai mare decât mine cu câțiva ani, a absolvit Liceul Comercial din Bacău. A lucrat un timp foarte scurt în cadrul Poliției, comisar-ajutor cu probleme juridice, apoi a lucrat în învățământ. A fost arestat în anul 1949 de Securitatea Bacău, condusă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
că fiecare ceas Însemna apropierea uriașelor armate din Apus și de la miazăzi. În ținuturile Vrancei și În jurul Focșanilor, satele Începuseră să ardă. Focurile urcau, zi după zi, spre Vaslui. Curierii domnești Întorși la Cetatea de Scaun povesteau despre țăranii și răzeșii care Își aprindeau casele și apoi rămâneau, muți și Îngenuncheați, privind cum tot ce agonisiseră dispărea În flăcări. Despre plânsul copiilor, despre ochii stinși ai femeilor care porneau În bejenie spre nord, știind că bărbații lor și feciorii care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la Suceava. După sfatul de taină cu voievodul, Oană avea să se Întâlnească cu tatăl Erinei. Apoi toți boierii, de rang mare sau mic, aveau să fie primiți de măria sa, În Sala tronului. Iar mai târziu aveau să fie primiți răzeșii și câteva din femeile pornite În bejenie. Domnitorul voise ca zilele care Îl mai despart de plecarea spre Vaslui să fie pline de Întâlniri cu oameni de toate felurile. Să fie văzut, alături de căpitanii săi, și cei care Îl vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de izbândă. Nu era doar o fugă din calea năpastei. Era o retragere gândită În detaliu la Cetatea de Scaun. Ei plecau, dar În locul lor soseau trupele trimise de Ștefan, conform unui plan. Pribegii mai Întâlniseră, până atunci, șiruri de răzeși mergând spre Vaslui, dar și unități de cavalerie galopând spre munți. Adeseori, drumurile erau blocate de convoaie de căruțe cu arme, iar ei, pribegii, ajutau la scoaterea câte uneia din noroi. O făceau cu inima plină. Acele arme erau sortite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Voievodul ieși din cort, privind frământarea taberei sub ninsoarea fără sfârșit. Atât cavaleria cât și pedestrimile continuau exercițiile de luptă. În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu, logofătul Cânde și căpitanul Oană. Cei trei Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
continuau exercițiile de luptă. În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu, logofătul Cânde și căpitanul Oană. Cei trei Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap, lovitură de Împungere! răspunse hotnogul. - Nu mai e timp de așa ceva. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de zece ori mai bine antrenați! Vreau să țineți minte că lupta aceasta se duce În linie! Nu În corpuri rupte unul de altul, nu În avangardă și ariergardă, nu În dezordine! În linie! Înțeles? - ’țeles, căpitane! se auziră vocile răzeșilor. - În linie Înseamnă că veți avea Întotdeauna un sprijin În stânga și un sprijin În dreapta! Linia nu are voie să cedeze! Dar e posibil ca presiunea asupra voastră să fie mai mare decât se poate suporta. În acest caz, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]