920 matches
-
1956; Ruxanda și Timotei, București, 1957; Gaițele. Trilogia burgheză, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Gaițele și alte piese de teatru, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1986; ed. 2, București, 1989. Traduceri: D. Furmanov, Răzvrătirea, București, 1952 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); N.V. Gogol, Jucătorii de cărți, București, 1952 (în colaborare cu Ada Petrari), Opere, IV, București, 1957 (în colaborare cu Ada Steinberg); A.N. Tolstoi, Ivan cel Groaznic, introd. Horia Deleanu, București, 1952 (în
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
mențină”. Volumele Cronici rimate (1963) și Versuri (1967) adună colaborările lui S. din periodice - unele apărute și în Rime sprintene (1920) -, grupate pe cicluri. Primul, Campanii (1911-1916), cuprinde textele militantului socialist din tinerețe („sunt zămislit din ură și durere,/ Și răzvrătirea-mi gâlgâie-n artere”). Solidar cu „cei în lanțuri”, ale căror gânduri și aspirații „se lovesc de boltă și se frâng de zid”, poetul atacă diferite realități sociale, critică dur tare nocive. Când e vorba de unii slujitori ai condeiului
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
care, recunoscându-și filiația Într-un Dumnezeu unic (arhetipul Tatălui creator, primordială, este permanent legat de acesta, fiind astfel obligat să asculte și să nu se abată de la legile morale impuse de acesta. Orice ascultare implică o supunere. Abaterea este răzvrătire, iar În plan moral reprezintă păcatul. Ea este o conștiință a predestinării care mă Închide În relațiile mele, sau ale noastre, făcându-mă dependent de autoritatea absolută față de care datorez supunere și ascultare, aceasta fiind condiția protecției și a binelui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
față de Bălosu vine de aici. Pământul este făcut să dea produse, iar produsele să îi hrănească pe membrii familiei și să acopere cheltuielile casei, atât. Paraschiv, Achim și Nilă au o poftă nemăsurată de câștig și prima lor formă de răzvrătire față de autoritatea tatălui este nemulțumirea față de imobilitatea lui socială. Ei murmură și îl vorbesc de rău în sat că a dat porumbul ieftin și că, în genere, el „nu face nimic”, „stă toată ziua”. A face ceva este a face
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Aleco beizadea Ipsilant (1823) prezintă evenimentele din timpul mișcării de la 1821, trecând, destul de confuz, de la luptele conduse de Tudor Vladimirescu la rolul eteriștilor și al lui Alexandru Ipsilanti. Z. pare copleșit de soluțiile revoluționare ce contravin ordinii divine prestabilite, condamnând răzvrătirea și pe „apostați”. Deși dezaprobă instalarea la Cotroceni a „Domnului Tudor”, el e fascinat de personalitatea aceluia pe care „cărbunele ce-l avea ascuns în inimă” îl ridicase împotriva tiraniei, realizând un portret bine intuit psihologic. Anul 1821 este, în
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Aceste reguli au o valoare absolută, iar cea mai mică greșeală este urmată de pedeapsă. Filosofia de viață adoptată este „Nimic nu e mai presus de lege!”. Intenția copilului de a-și manifesta independența este interpretată ca o formă de răzvrătire, fapt ce reprezintă o sursă importantă a conflictelor părinte copil. De obicei, părintele este rece și detașat față de copil, impunând respectul muncii și al efortului. Astfel, stilul autoritar îl învață pe copil să devină ordonat, disciplinat, respectuos față de cei de
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
la școală, în grupurile de prieteni, în armată. După cum se poate vedea, fiecare stil parental are avantajele și dezavantajele sale; mai mult decât atât, în timp ce unii părinți consideră anumite valori ca fiind calități (independență, exprimare liberă), alții le consideră defecte („răzvrătire”, „comentarea ordinelor”). De aceea este greu să oferim soluții cu valoare universală privind stilul adoptat. O persoană poate avea mai multe stiluri parentale, în funcție de diferiți factori. De asemenea, e bine de știut că, într-o familie, fiecare dintre părinți poate
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
adoptată: „Nimic nu e mai presus de lege!”. Din această cauză, părintele nu se simte obligat să răspundă întrebărilor suplimentare: „De ce? Pentru că sunt mama ta! Nu discutăm!”. Intenția copilului de a-și manifesta independența este interpretată ca o formă de răzvrătire, fapt ce reprezintă o sursă importantă a conflictelor părinte copil. Din păcate, adoptarea acestui stil parental atrage după sine numeroase dezavantaje, în primul rând, copilul crescut de părinți autoritari va învăța foarte greu să devină maleabil, sensibil la dorințele altora
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
nu recidiva. La polul opus se află cei cu ostilitate ridicată și care sunt Într-un număr mult mai mare decât cei din lotul martor.Lotul studiat prezintă un comportament opozant față de autoritate, refuzul de a coopera și tendință de răzvrătire față de regulile și convențiile existente. Aceștia dezvoltă un sentiment de ură și necaz, acuzând pe cei din jurul lor pentru ceea ce li s-a Întâmplat Violența fizică și verbală este prezentă și la populația din grupul martor, dar În condițiile mediului
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
se simte întreg cuprinsul oropsiților de soartă Când lași binecuvântarea peste capul lor să cadă. Tu cobori și-n sara asta, tu cobori ca totdeauna, Pe pământul greu de rele, sol bătrân de gânduri bune, Șinveșmânți un văl de pace răzvrătirea nfiorată Cum te-așteaptă-n sat la mine!... Dute, du-te, Moș Crăciune... De nu ți-o fi peste mână treci și pe la casa noastră, Biata mamă-ngândurată azi e singură la masă, Tu măcar o rază-n suflet îi trimite pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pitagoreice”, să realizeze o confederație de cetăți - poleis 30. Se pare că s-a și realizat, în secret, o uniune pitagoreică a orașelor Metapont, Tarent, Locroi, Ammaea și Poseidonia, care au și bătut o monedă proprie cu simboluri pitagoreice. După răzvrătirea violentă a cetățenilor, care i-au alungat între 440 și 430 î.Hr., pitagoreicii au intrat în diaspora 31 (= activitate de răspândire a învățăturii și de atragere la religia pitagoreică în toată lumea). Un grup de bază s-a consolidat la Tarent
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ion Caraion, Emil Manu, Gh. Bulgăr, Ion Apostol Popescu. Orientarea publicației este neoumanistă, ca reacție la confuzia postbelică: în articolul- program Noi și arta, Ion Cherejan afirmă: „Să refuzăm confuzia și s-o denunțăm”; întrucât „arta este cea mai nobilă răzvrătire a omului”, vicisitudinile contextului istoric pot fi „depășite de generația tânără care, adeptă a principiilor creștine”, respinge „planul demonic” și devine conștientă că o resurecție a omului nu este posibilă decât prin artă. O rubrică permanentă, „Cronică”, e susținută de
PRIETENII ARTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289022_a_290351]
-
pune fenomenologia științei și artei politice”, în virtutea corespondenței necesare dintre ordinea eternă („noocratică”) a lumii și autoritatea istorică și politică. Odată instaurată noua ierarhie socială, scrie profetic P., mișcările revoluționare vor deveni caduce, nemaiputându-se ridica dincolo de condiția unor „simple răzvrătiri”. Eforturile scriitorului, primite cu reticență și ironie de contemporani, vor avea un ecou palid în octombrie 1926, când este numit de Ministerul Muncii - fără a fi plătit - „referent al muncii intelectuale” la Paris, „post” pe care îl va deține însă doar
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
civilizația burgheză de distrugerea armoniei naturale și a frumosului la sat (Fum și praf, Iad și rai). Îndepărtându-se de mișcarea socialistă în momentul de dezorganizare și derută al anilor 1898-1899, însingurat, se îndreaptă spre simbolism, în care vede o răzvrătire superioară împotriva unei lumi nedrepte și urâte. Intră în cercul lui Al. Macedonski, este, din februarie până în iunie 1899, secretar de redacție la „Literatorul”. Își trecuse bacalaureatul în București (1898) și urma, tot aici, cursurile Facultății de Litere și Filosofie
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
limitative”, de ordin metafizic, ontologic și social. În cadrul acestui conflict, romanul condiției umane are ca obiect numai acele structuri și numai acele forme ce aparțin unei sfere a „datului originar”. Dinamica temei tinde să se înscrie unei scheme circulare: aservire - răzvrătire - conciliere. După ce schițează „preistoria temei”, autorul propune, în capitolele Amurgul zeilor, Răul de timp și Stăpân și slugă, o „analitică a modelului”, a circularității. Studiu tipologic, dar care nu evită istoricitatea, Romanul condiției umane are în atenție opere reprezentative ale
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
bizarerie și caricatural. Uneori, cu aparentă nevinovăție, sunt strecurate aluzii precum: „Armatele secrete decimează/ Litera mașinii de scris/ Acordul vamal corodează panglica indigoului/ Degetele se uzează până la umăr/ Numai semne de punctuație/ Instaurarea tremei e o cauză comună/ Peste această răzvrătire a clapelor” (Mâinile cresc pe zidul terasei). Plecând din țară, după peregrinări în Italia, Franța, Israel, India, O. se stabilește la New York. Publică aici, sub o semnătură ușor adaptată, Valery Oisteanu, mai multe volume în limba engleză, iar în 1977
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
de lemn și mătase. / Nu e nimeni în cameră și totuși / aud zgomot de coase” (Ura). Vitalizarea și tirania lucrurilor, transpusă de N. aproape cu voluptate, a determinat trimiterea la ultimul volum de versuri de Marin Sorescu, Puntea, în care răzvrătirea obiectelor familiare împotriva „stăpânului” era un semn al apropiatei sale extincții (Daniel Cristea-Enache). Dacă Moartea este personajul tragic, viclean și amenințător din veșnicie, reversul ei poate fi aflat în întâlnirea cu un Dumnezeu umanizat, pe fundalul unui panteism încântător. În
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
Schițe pentru un portret al Americii Latine, București, 1966; Scriitori latino-americani, București, 1966; Nepoții șarpelui cu pene, București, 1967; Priveliștile lumii, București, 1967; Profiluri hispano-americane contemporane, București, 1968; Ochean simplu, București, 1972; Individualitatea literaturii latino-americane, București, 1973; Labirintul, Cluj-Napoca, 1974; Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Ultima călătorie a lui Ulise, Cluj-Napoca, 1976; Solstițiu de iarnă, Cluj-Napoca, 1977; Timpul și furtunile, București, 1978; Omul bântuit de cuvinte, Cluj-Napoca, 1980; Tatuajele nu se lasă la garderobă, București, 1982; Geneza, Cluj-Napoca, 1983; Românii
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
București, 1982; Geneza, Cluj-Napoca, 1983; Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor. Paralelisme, interferențe, convergențe și contradicții în cursul istoriei, București, 1988; Întâlnirea, București, 1989. Traduceri: Méliusz József, Cântec despre anul 1437, București, 1948; Exerciții pe texte de Villon, în Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Antologia literaturii precolumbiene, îngr. și pref. trad., București, 1973. Repere bibliografice: Radu Stanca, O antologie românească de pe alte meleaguri, T, 1942, 1; Emil Giurgiuca, Versuri din Transilvania nordică , „Dacia”, 1942, 8; Victor Iancu, Scrisul românesc
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Feerie de fiori, București, 1997; Haide Hyperionic, București, 1997; Apocalipsa timpilor mei, București, 1999. Repere bibliografice: Emil C. [Emil Cioran], „Cuib și zbor”, PRV, 1938, 1162; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Nicolae Costin, Petre Paulescu sau Poezia răzvrătirii, „Sfarmă-Piatră”, 1939, 146; Predescu, Encicl., 642; Ovid Caledoniu, „Fuga în azur”, „Sfarmă-Piatră”, 1941, 156; C. Fântâneru, „Fuga în azur”, UVR, 1941, 23; Ion Potopin, „Noi, de la infanterie”, VAA, 1943, 770; Mihail Chirnoagă, „Răsărit de Luceafăr”, VAA, 1944, 1001; Corina Popescu
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
despre o crimă de artă/[...] te iubesc/cum iubește asasinul/carnea și cuțitul”. Acest nou Robinson Crusoe - cum se considera poetul - descoperă, printr-o percepție whitmaniană, o „solidaritate mondială a suferinței” în dăruirea de sine ce capătă dimensiuni cosmice. Filonul răzvrătirii provine din nevoia de libertate pe care spiritul celui despovărat de prejudecăți și de clișee sociale o simte revenind printre semeni: „acum inima mea e obrazul suferinței/purtat peste orașe, peste mări”. Așa cum s-a întâmplat cu confrații Virgil Teodorescu
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
greu să ne imaginăm scena ca pe o izbucnire viscerală a resentimentelor unui preot copt în fața „grecului” Evagrie (un pontic „străin” nu doar în Alexandria sau deșertul egiptean, ci și la Constantinopol, în Capadocia sau Palestina). Acesta primește dojana fără răzvrătire; cel care a demonstrat importanța blândeții pentru cunoașterea lui Dumnezeu, cel care a vorbit despre inanitatea dialecticii în exercițiul de îmbunătățire duhovnicească nu putea să privească această mustrare decât ca pe o lecție aspră pe care fiecare monah - străin prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Kant pare să fi fost că prefaceri cu adevărat revoluționare pot surveni doar în sfera activităților intelectuale ale oamenilor. Revoluții filosofice sau științifice sunt posibile, dar nu și revoluții în viața unei societăți. Este adevărat că o mișcare de răzvrătire poate înlătura uneori stăpânitori care își folosesc în mod arbitrar puterea. Dar eliberarea oamenilor de tirania prejudecăților, dobândirea capacității de a face uz de propria lor rațiune și câștigarea sprijinului popular pentru îmbunătățiri graduale ale instituțiilor și formelor de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
idealitate, atenuat de feericul înscenării dramatice, tragicul, în Deliana, are, ca în Miorița, seninătatea zâmbetului deasupra prăpastiei. Durerea nu exclude conștiința frumuseții lumii, magia înfricoșată pe care o exercită în tocmelile ei desăvârșite. În Soarele și Luna, Dumnezeu, constrâns de răzvrătirea celei mai mândre dintre făpturile sale, hotărăște, pentru a nu se nega pe sine, să nimicească lumea și să o rezidească, încorporând în noua izvodire fapta contestatoare. Reunind o apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea simbolică dintre
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
e foarte asemănătoare cu faimoasa distincție realizată de Bales (1958) între tipurile de leadership − „instrumental” versus „expresiv”. Modelul este similiar cu cel ce se poate observa, de regulă, în societatea occidentală - mai exact, faptul că adolescența este o perioadă de răzvrătire împotriva autorității parentale, crescând importanța grupului de prieteni din care face parte adolescentul (Erikson, 1959). Informații legate de mobilitatea obiectivă - în ceea ce privește educația și profesia - a naratorilor prin comparație cu părinții lor a fost rezumată într-un studiu în limba ebraică
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]