554 matches
-
și mai luminoasă ca de obicei. „Oare chiar să fie atât de devreme?“ se gândi el. (Uitase să-și ia ceasul.) De undeva de departe auzi muzică. „La gară, probabil, își zise el; desigur, astăzi nu s-au dus acolo“. Raționând astfel, își dădu seama că s-a oprit chiar în dreptul casei lor de vacanță; știa că negreșit trebuia să ajungă, în cele din urmă, aici și, cu inima cât un purice, păși pe terasă. Nu-l întâmpină nimeni, terasa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
elegante de conversație, fondul rămâne același. Se va observa că, daca dicționarul de espresii și locuțiuni e altul, e potrivit cu gradul de cultură al stratului social în care conflictul se petrece, logica patimii și a caracterului, maniera fiecăruia de-a raționa conform temperamentului său rămâne aceeași. Autorii dramatici sunt adesea mediocri, natura nicicând. Oricât de parfumat de civilizație ar fi exemplarul ce ni-l prezintă natura, în purtarea lui va fi consecuent până și în inconsecuențele sale. Astfel, la oricine vom
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai pe ultima sută de metri sugerează progresele uriașe realizate În domeniul civilizației materiale În ultimii două sute de ani. Este de fapt drumul civilizației umane. Care este suportul pe care se sprijină civilizația de astăzi? Este capacitatea omului de a raționa și spiritul său inventiv, adică facultățile superioare ale creierului uman, care transpuse În fapt nu Înseamnă altceva decât știință. Așa că, dacă din punctul de vedere al evoluționismului materialist, omul a fost capabil să-și construiască propria-i civilizație În momentul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu Înseamnă altceva decât știință. Așa că, dacă din punctul de vedere al evoluționismului materialist, omul a fost capabil să-și construiască propria-i civilizație În momentul când a devenit un animal științific, adică creierul lui a atins capacitatea de a raționa, din punctul de vedere al religiei el a avut această capacitate În momentul când a mușcat din fructul cunoașterii (simbolic vorbind), prin urmare el a avut dintru Început toate facultățile necesare, pentru că este creația lui Dumnezeu care l-a făcut
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe care le consideră imperfecte și uneori chiar contraproductive dacă judecăm evoluția civilizației umane de la Începuturile ei până În zilele noastre. „De altfel cu ignoranța sa de care cu greu Își dă seama și cu modul său prea defectuos de a raționa, omul n-ar fi putut interveni În acte de o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinele cele mai grave”. Privind astfel lucrurile am putea considera că În fapt componenta instinctiv-afectivă ar sta la baza
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de pradă), sau oricât de feroce ar fi un animal de pradă el nu atacă niciodată dacă este sătul (instinctul de nutriție). La om și numai la om situația este cu totul diferită, datorită Înzestrării sale cu capacitatea de a raționa și a privilegiului de a putea alege. Urmarea acestor calități a fost faptul că Întotdeauna omul a vrut mai mult decât a avut nevoie. „Sărac nu este cel ce nu are ci cel ce voiește mai mult” spune Seneca. În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acestor mecanisme biologice care depășesc puterea de cuprindere a inteligenței umane, Paulescu afirma Încă acum aproape o sută de ani: “Dealtfel cu ignoranța sa de care cu greu Își dă seama și cu modul său prea adesea defectuos de a raționa omul n-ar fi putut interveni În acte de o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinile cele mai grave”. Sub aspect biologic deci, se poate spune că funcția cea mai generală a vieții este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
efect în mod sigur, iar în cel mai bun, efectul a fost cel invers; la fel și în ceea ce privește înv]ț]tură tradițional] despre conștiinț]. Conform acesteia, rațiunea st] la baza raționamentelor morale, iar conștiința reprezint] numele atribuit puterii de a raționa și de a discerne, care influențeaz] problemele de ordin moral. Acest lucru este atat de important pentru integritatea persoanei, încât, conform înv]ț]turii, „glasul conștiinței trebuie ascultat întotdeauna”. Aceasta nu implic], ins], infailibilitatea conștiinței sau mai mult] sigurant] decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Argumentele antice și medievale susțineau c] legile naturale au fost împlântate în oameni de c]tre Dumnezeu (sau de c]tre zei). Se susținea ins] și ideea c] aceast] lege era a naturii umane și constă în capacitatea de a raționa (corect); este evident deci c] a crede în Dumnezeu nu era un aspect esențial al doctrinei. Distincția f]cut] de Toma între dreptul natural și cel divin recunoștea implicit acest lucru: de asemenea, autonomia dreptului natural a fost afirmat] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tul ar fi deja o persoan] în sensul descris de mine, atunci favorizarea drepturilor femeii ar fi arbitrar], dar este greu de argumentat c] f]tul sau copilul nou-n]scut sunt persoane în acest sens, din moment ce capacitatea de a raționa, constiinta de sine și reciprocitatea social] și moral] par s] se dezvolte doar dup] naștere. De ce atunci ar trebui s] consider]m nașterea, în locul unui alt moment, ca fiind pragul egalit]ții morale? Un motiv major este acela c] nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și mai comunicativi decât un bebeluș în vârst] de o zi, de o s]pt]mân] sau chiar de o lun]. Presupunând c] nu ar fi așa, cu ce ne-ar ajuta acest lucru? Întrebarea nu este dac] animalele pot raționa sau pot vorbi, ci dac] pot suferi. (Introduction to the Principles of Morals and Legislation, capitolul 17, not] de subsol) Ca și în cazul teoriei drepturilor animalelor, poziția utilitarist] nu accept] influențarea judec]ților morale de c]tre atitudini arbitrare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perfect. El afirm]: „Această exist] pentru c] o persoan] la o anumit] etap] cognitiv] poate fi cu una sau mai multe etape mai jos în ceea ce privește dezvoltarea moral]” (p. 138). Despre Etapă 6 el spune: „Dar poate c] cei capabili s] raționeze în acest fel [la Etapa 6] nu doresc s] fie martiri precum Socrate, Lincoln sau King și prefer] s] raționeze la un nivel inferior” (p. 139). (La momentul potrivit, voi oferi o explicație pentru aceast] supoziție.) Kohlberg invoc] aceste trei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe etape mai jos în ceea ce privește dezvoltarea moral]” (p. 138). Despre Etapă 6 el spune: „Dar poate c] cei capabili s] raționeze în acest fel [la Etapa 6] nu doresc s] fie martiri precum Socrate, Lincoln sau King și prefer] s] raționeze la un nivel inferior” (p. 139). (La momentul potrivit, voi oferi o explicație pentru aceast] supoziție.) Kohlberg invoc] aceste trei figuri din istorie ca exemple pentru gândirea din Etapă 6. În ultimul rând, prezentarea lui Kohlberg a dezvolt]rii morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
realitate moral] obiectiv] care ar putea fi în concordant] cu natura c]l]uzitoare a eticii poate fi g]sit] nu în vreun set de fapte bizare despre univers, ci în motivele acțiunii pe care le-am accepta dac] am raționa în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eticii poate fi g]sit] nu în vreun set de fapte bizare despre univers, ci în motivele acțiunii pe care le-am accepta dac] am raționa în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că oamenii obișnuiți, ca și specialiștii în anumite domenii, dispun de anumite teorii implicite despre inteligență, înțelepciune și creativitate și că folosesc aceste teorii pentru evaluarea altora. Astfel, oamenii obișnuiți îi percep pe cei înțelepți ca având capacitatea de a raționa analitic. Dar persoanele înțelepte dispun de o anumită perspicacitate pe care nu o găsim în mod necesar la oamenii inteligenți. O persoană înțeleaptă știe săasculte pe alții, să prețuiască un sfat și să se descurce în situații diferite. În special
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulți care au unele probleme în registrele superioare nivelului „fluența cuvintelor în propoziție”, fiind carențiali, într-o anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-un anumit timp, respectiv ale numărului de mesaje construite pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că oamenii obișnuiți, ca și specialiștii în anumite domenii, dispun de anumite teorii implicite despre inteligență, înțelepciune și creativitate și că folosesc aceste teorii pentru evaluarea altora. Astfel, oamenii obișnuiți îi percep pe cei înțelepți ca având capacitatea de a raționa analitic. Dar persoanele înțelepte dispun de o anumită perspicacitate pe care nu o găsim în mod necesar la oamenii inteligenți. O persoană înțeleaptă știe săasculte pe alții, să prețuiască un sfat și să se descurce în situații diferite. În special
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulți care au unele probleme în registrele superioare nivelului „fluența cuvintelor în propoziție”, fiind carențiali, într-o anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-un anumit timp, respectiv ale numărului de mesaje construite pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995, pp. 256-259. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 103. Ibidem, pp. 142-143. Ibidem, pp. 143-144. Ibidem, p. 190. Ibidem. Ibidem, p. 191. Ibidem, p. 229. Ibidem, p. 268. În mod asemănător raționau și jurnaliștii de la Márczius Tizenötödike XE "Márczius Tizenötödike" , acuzând revoluția română că ar fi fost doar o mișcare elementară, țărănească, o „Vendée a Țării Ardealului”, Îndreptată Împotriva maghiarilor; vezi Márczius Tizenötödike, I, 1848, nr. 187, p. 749. Preluând doar parțial
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trebuie să iasă) și a obiectelor necesare în direcția unei eventuale soluții. 2) gruparea și selectarea informației - în care elevul își caută informația relevantă (pertinentă) pentru soluționarea problemei. 3) elaborarea informației prin reflectare, avându-se în vedere o soluție. Elevii raționează asupra tuturor informațiilor disponibile prim modalități diferite: intuiție, deducție, analogie, reducere la absurd, apelare la modele. 4) elaborarea soluției, făcând apel la idei și terminând cu adoptarea unei decizii. Există două alternative: - să se dea soluția corectă sau cea bună
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Riscul de a se izola de ceilalți este foarte mare, și aduce cu sine riscul de a și pierde Încrederea În sine. În plus, Învățarea unui limbaj este pentru orice copil modalitatea principală de a Învăța să respecte reguli, să raționeze, să se adapteze. Orice moment de relaționare cu un copil surd Îl ajută pe acesta să se dezvolte. Orice tip de stimulare cognitivă Îi este e folos. Nu În ultimul rând, Îi ajutăm pe copiii cu deficiențe de auz dacă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Riscul de a se izola de ceilalți este foarte mare, și aduce cu sine riscul de a-și pierde încrederea în sine. În plus, învățarea unui limbaj este pentru orice copil modalitatea principală de a învăța să respecte reguli, să raționeze, să se adapteze. Orice moment de relaționare cu un copil surd îl ajută pe acesta să se dezvolte. Orice tip de stimulare cognitivă îi este e folos. Nu în ultimul rând, îi ajutăm pe copiii cu deficiențe de auz dacă
Despre Maria by Alina Popescu [Corola-publishinghouse/Science/83955_a_85280]
-
este prin mișcarea în continuu a camerei de filmat, sau prin schimparea în continuu a cadrelor întîlnită în cazul știrilor., filmelor. Un alt aspect este agitația omului de zi cu zi. În momentul cînd omul este speriat agitat nu mai raționează cum trebuie devenind de fapt un consumator ideal. Un altaspect este prezentarea unei minciuni de către o persoană cunoscută în care ai înredere, întîlnită in tot felul de campanii mediatice. Un alt aspect pentru a accepta o minciună, pentru manipularea maselor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
naturii. Intelectualii erau încă protejați de puterea temporală, dar cînd frica le va pătrunde în suflete, vor începe singuri să scrie numai ceea ce Biserica vroia să audă. “Cenzura transformase personalitatea”; ) se pierdea obiceiul de a gîndi prin calități, de a raționa deductiv. În secolele ce urmează spiritul european își pierde imaginația, dureros de încet dar din fericire incomplet, fiind condamnt la un mod de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]