2,850 matches
-
metodologie, să dobândească un limbaj la fel de exact și de precis și să atingă același grad de certitudine”. Ceea ce În ochii lui Condorcet era doar o sclipire a devenit, până la mijlocul secolului al XIX-lea, un proiect utopic activ. Simplificarea și raționalizarea ce fuseseră aplicate În cazul pădurilor, unităților de măsură, impozitelor și fabricilor aveau acum drept obiect societatea În ansamblul ei. Ingineria socială susținută de puterea industrială se născuse și, dacă fabricile și pădurile puteau fi amenajate de Întreprinzători particulari, ambiția
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a recruților, soldaților și forței de muncă din industriile de război, iar această mișcare a dat naștere ideii de creare a unor „organizații de masă bine administrate”, care să acopere Întreaga societate. Credința lui Rathenau În planificarea totală și În raționalizarea producției Își avea originile profunde În legătura intelectuală creată Între legile fizice ale termodinamicii, pe de o parte, și noile științe aplicate ale muncii, pe de altă parte. Mulți specialiști susțineau un „productivism” Îngust și materialist, care privea activitatea umană
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lucrător abstract, standardizat, cu capacități și nevoi fizice uniforme. Considerat inițial un mod de a spori, pe timp de război, eficiența În luptă și În industrie, Kaiser Wilhem Institut für Arbeittsphysiologie, ca și taylorismul, se baza pe un proiect de raționalizare a corpului. Lucrul cel mai remarcabil În ceea ce privește ambele tradiții descrise este, din nou, faptul că erau credințe larg Împărtășite de elite, educate care, altminteri, se situau la poli opuși ai spectrului politic. „Taylorismul și tehnocrația erau cuvintele-cheie ale unui triplu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a realizat efectiv. Nici chiar Uniunea Sovietică nu era la Înălțimea ambiției sale de demolare. Acest arhitect reprezintă un caz exemplar din punct de vedere al elementelor-cheie ale urbanismului extrem-modernist - deseori exagerate - analizate aici. Devotamentul său față de „eficiența totală și raționalizarea totală” a unei noi civilizații mașiniste a fost de nestrămutat. Deși a fost silit să trateze cu state-națiune, viziunea sa rămânea una universală, lucru pe care el Îl exprima astfel: „urbanism peste tot, urbanism universal, urbanism total”. Planurile sale concrete
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
locul de paradă drept câmp de luptă - consecințele pot fi dezastruoase. Un fetiș sovieto-american: agricultura industrială Înainte de a ne lansa Într-o analiză a logicii și a modului de realizare a colectivizării În Uniunea Sovietică, ar trebui să recunoaștem că raționalizarea agriculturii la scară largă, națională chiar, era parte dintr-un crez pe care Îl Împărtășeau specialiști În inginerie socială și agricultură planificată din Întreaga lume. Ca și arhitecții din cadrul CIAM (Congrès Internationaux d’Architecture Moderne), aceștia țineau legătura prin intermediul publicațiilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că, așa cum pădurile uniforme ca vârstă și specie reprezintă un ecosistem sărac și neviabil, și complexul urban extrem-modernist este un sistem social sărac și neviabil. Datorită rezistenței oamenilor la cele mai severe forme de Încorsetare socială, finalizarea proiectelor uniformizante de raționalizare centralizată nu va fi niciodată posibilă. Dacă ele ar fi fost duse până la capăt În formele lor cele mai austere, viitorul omenirii ar fi arătat foarte Întunecat. De pildă, unul din planurile concepute de Le Corbusier prevedea cazarea lucrătorilor din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ținute la Collège de France. Vezi Graham Burchell, Colin Gordon și Peter Miller, ed., The Foucault Effect: Studies in Governmentality, Havester Wheatsheaf, Londra, 1991, mai ales capitolul 4. La sfârșitul secolului al XVII-lea, Jean-Baptiste Colbert avea planuri exhaustive de „raționalizare” a administrației forestiere, În vederea combaterii braconajului și a garantării unor venituri mai constante. În acest scop, lucrarea lui Etienne Dralet, Traité du régime forestier, propunea parcele regulate (tire-aire) „astfel Încât culturile să fie uniforme și ușor de păzit”. În ciuda acestor inițiative
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
impersonal de reguli decizionale ce par, dintr-o dată, democratice și neutre. Citat În Kain și Biagent, The Cadastral Map, p. 320. Cei care se ocupă de studierea acestor chestiuni se vor Întreba probabil de ce nu am abordat și simplificarea timpului. Raționalizarea și transformarea În bun a timpului linear În sfera profesională și În administrație reprezintă Într-adevăr un caz complementar celui expus de mine, dar nu l-am mai reluat deoarece a fost tratat cu multă imaginație, printre alții, de E.P.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
159. Și cum doar mitul oferă răspunsuri de nedepășit la mulțimea de întrebări care frământă spiritul uman, însoțirea lui cu știința nu era o surpriză. Astfel, marxismul ne apare ca scientizare a mitului Vârstei de Aur, ca o formă de raționalizare extremă a istoriei, ca o încercare de p. 13. • Sergio Givone, op. cit., p. 255. 146 Roland Bartes, op. cit., p. 146. 147 Sergio Givone, op. cit., p. 254. 148 Ibidem, p. 255. • Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile..., p. 429. • Ibidem, p. 387
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deopotrivă raționali și influenți. Ideologiile lumii contemporane, care îmbină cercetarea științifică și marea teorie despre societate cu sistemele de valori ale comportamentelor celor mai cotidiene ale populației, procedează în același fel. Ceea ce realitatea cotidiană promovează la nivelul ideologiei sunt miturile, raționalizări ale realității înconjurătoare obținute prin extrapolarea comportamentului cotidian individual la fenomene, procese, instituții care nu sunt nici cotidiene, nici individuale. Teoria, elaborată de stratul intelectual al societății, are ca funcție principală nuanțarea miturilor, asigurarea unei relații raționale între ele și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până în zilele noastre, acest criteriu pare a fi definitoriu pentru opțiunea capitalistă. Nici un capitalist contemporan nu-și investește banii într-o producție care nu îi va aduce profit. Pe vremea lui Max Weber nu păreau să existe alte criterii de raționalizare a producției decât cele capitaliste - adică maximizarea profitului capitalistului -, așa încât Max Weber, care nu agrea socialismul nici măcar teoretic, a putut identifica cu ușurință organizarea birocratică a muncii industriale cu producția de tip capitalist. Criteriile în raport cu care este optimizată producția, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
omul care a influențat cel mai mult politica românească din 1990 încoace - nu a reușit să legitimize o viziune politico-economică ce făcea din „bunul management” coloana vertebrală a transformărilor economice postcomuniste, și din dezvoltare, obiectivul politic principal și factorul de raționalizare a acestor transformări. Gradul de libertate suplimentar de care dispunea politica românească în primii ani de după comunism nu se manifesta doar la nivelul opțiunilor politicienilor aflați în funcții. El mai însemna - iar acest aspect este extrem de important - libertatea actorilor sociali
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
altă parte, poziția privilegiată care revenea literaturii ca loc de dezbateri estetice și politice, În același timp, Într-o conjunctură În care filosofia universitară fusese obligată să se restrângă la probleme de metodă (logică, epistemologie) sau de istorie. Tentativele de raționalizare a profeției originare a comunismului științific, adevărata știință salvatoare, se află la originea inventării unei formațiuni sociale intermediare și relativ autonome Între capitalism și socialism. În conjunctură excepțională de la sfârșitul anilor ’70 și ’80, intensificarea schimburilor cu țările Lumii a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sociale, i-au Însoțit Însă apariția, reușind să dureze grație rolului lor de intermediar Între scriitor că producător individual pe de-o parte, stat și piața pe de alta, asigurând o anume regularitate operelor de mecenat, public sau particular, precum și raționalizarea raporturilor economice cu piața de artă, a drepturilor de autor, a regimului fiscal și a ajutoarelor sociale etc. Aceste asociații profesionale au câștigat mult de pe urma schimburilor artistice internaționale, profituri simbolice ale Întâlnirilor mondene și profituri economice legate de crearea unei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
familial - de unde e adevărat că nu lipsesc uneori probleme grave, cum ar fi violența, abuzul, gelozia și infidelitatea, dar unde, ca regulă, găsim și cele mai mari satisfacții -, precum și alte teme conexe pot avea valoare și pentru uzul personal, pentru raționalizarea deciziilor premaritale și optimizarea vieții de familie. Capitolul 1tc "Capitolul 1" Abordarea complexă a familieitc "Abordarea complexă a familiei" 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinaretc "1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare" Cunoașterea științifică a familiei, având în mentalitatea cotidiană o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
științifică operează frecvent cu prezumția: oamenii au anumite valori și atitudini, iar acestea determină anumite comportamente. Ea trebuie totuși considerabil amendată, relația atitudine-comportament fiind mult mai complexă, în bună măsură atitudinile constituindu-se ca efecte ale actelor comportamentale, apărând ca raționalizări și justificări. Fără să ne oprim aici asupra multiplelor și subtilelor raporturi interconceptuale valori-idealuri-nevoi-interese-atitudini-opinii-comportamente, să menționăm ca reprezentativă concepția lui M. Rokeach (1973), a structurării ierarhice: valorile ocupă un loc mai central în configurația personalității umane și ne ghidează atitudinile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tipice și situațiilor standard. În dinamica practicii de zi cu zi, subiecții umani confruntă mereu sistemul axiomatic și codajul cu evenimente ce îl confirmă sau care ies din model. Parametrii situațiilor rămânând în limite normale, oamenii în general ajustează prin raționalizări temeiul evenimentelor ce nu se înscriu de la început în supozițiile și codurile existente, forțându-le să se subordoneze coerenței de ansamblu. La nivelul cunoașterii comune operează deci reflexivitatea, ceea ce ar reprezenta corespondentul empiric cotidian al raționalității științifice. Reflexivitatea înseamnă strategii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de servitudine față de cei puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii sufocante a acestor viziuni grandioase și a ideilor utopice despre maniera În care oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înlocuit-o cu un domeniu rațional și calculabil. „Ca să vorbesc deschis, sunt convins că șmatematicaț este un instrument al cunoașterii mai puternic decât oricare altul care ne-a fost lăsat moștenire de acțiunea umană și este originea tuturor lucrurilor”16. Raționalizarea naturii, În forma măsurătorilor matematice, a adus-o un pas mai aproape de a fi considerată ca o resursă. John Locke, filosoful politic englez, a dat ultima lovitura cu viziunea sa asupra naturii. Pentru Locke, orice chestiune despre valoarea intrinsecă a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Adevărata siguranță pentru Locke și alți gânditori iluminiști, poate fi obținută numai dacă „omul se emancipează față de limitele impuse de natură”20. Cheia pentru emanciparea omului era exproprierea, acumularea și consumarea Într-o măsură tot mai mare a bogațiilor naturii. Raționalizarea matematică a naturii și convertirea ei Într-o magazie de resurse a marcat un punct de cotitură În trecerea de la viața medievală la cea modernă. Asta nu Înseamnă că omul medieval nu Înțelegea nevoia de a expropria natura pentru supraviețuirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este substanțial diferită de aceea internalizată în prima socializare. Acceptând și construind subiectiv noul univers uman, individul își reconsideră întreaga experiență trecută prin prisma prezentului, iar, dacă disparitatea între trecut și actual i se pare esențială, el recurge inclusiv la raționalizări de genul: „Atunci credeam că știu ce e bine, acum știu cu adevărat”. Când traiectoria de viață a individului continuă în același mediu sociocultural, socializarea secundară merge în prelungirea celei primare fără conflicte și fără nevoia restructurării axiologice. Un exemplu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situații sociale” (p. 14). Este operantă distincția dintre valori autentic trăite și valori de fațadă, afișate deopotrivă în comportamentul verbal și în cel deschis, acțional. Pe de altă parte, multe dintre valorile individuale și de grup sunt rezultatul unor justificări, raționalizări și autodescrieri ale conduitelor care au avut sau au ca suport nevoi bazale. Indivizii și grupurile se particularizează și în raport cu preponderența funcțiilor date valorilor: de apărare a eului, de justificare și raționalizare, de adaptare (relația eu - lume), principii comportamentale autotelice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
individuale și de grup sunt rezultatul unor justificări, raționalizări și autodescrieri ale conduitelor care au avut sau au ca suport nevoi bazale. Indivizii și grupurile se particularizează și în raport cu preponderența funcțiilor date valorilor: de apărare a eului, de justificare și raționalizare, de adaptare (relația eu - lume), principii comportamentale autotelice. Încercând o caracterizare sintetică, am putea spune că, în strânsă interacțiune cu alte procese și caracteristici psihice (atitudini, interese, imaginea de sine etc.), specificitatea axiologicului în structura personalității ar consta în faptul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situația și comportamentul dat. Studiile clasice și, cu deosebire, cele mai recente subliniază că starea de disonanță nu duce automat - și nici măcar neapărat - la schimbare de atitudini. Ea produce însă o serie de destructurări și restructurări cognitive, de justificări și raționalizări, dintre care le enumerăm pe cele mai importante. Este vorba în primul rând despre justificarea prin exceptare. În domeniul socioumanului sunt extrem de puține legile de certitudine, dominante fiind cele probabilistice, cu caracter statistic. Indivizii au tendința să justifice conduitele disonante
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
idee atât de invocată în actualul context din România. Dar convergența atitudine/comportament se explică și prin aceea că, în acord cu teoria disonanței cognitive de a realiza o convergență între evaluările și comportamentul nostru, atitudinea poate apărea ca „autojustificare” (raționalizare) a acțiunilor noastre. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea, efectul. Trecerea rapidă de la regimurile totalitare la democrație este o situație aproape cvasiexperimentală în acest sens. Fără a fi ipocriți - și aceștia sunt numeroși -, mulți indivizi, mai mult sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]