386 matches
-
din produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: "lăsat-u puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea"33. Pe lângă omul cu minte (devenit adjectivul "cuminte"), există o serie de variante: "bolnăvindu-se feciorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte"34 lipsit de minte, fără minte etc., după cum și fără ținere de minte (lipsit de memorie). Pravilistul definește alienarea "când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de perechi de ioni în cm 3 de aer, în condiții normale de presiune și temperatură). Acțiunea radiațiilor mai poate fi exprimată și ca doza de absorbție, deci cantitatea de energie absorbită pe unitatea de masă. Unitatea de măsură este Radul și reprezintă cantitatea de energie transferată de către radiațiile ionizante unei substanțe și absorbite de către aceasta. Deoarece cantitatea de energie absorbită nu reflectă corect efectul nociv al radiațiilor asupra organismelor, din cauza naturii foarte diferite a radiațiilor (de exemplu, radiațiile , la aceeași
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Unul dintre produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un Înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: „lăsat’au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea”. Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și a lui Bogdan Dragoș Duca de Maramureș în Moldava aduseră cu sine nouă colonii de Români, s-au întemeet Principatele de astăzi Țara Românească și Moldova" (Albineț, 1845
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Transilvania și cele de pe lângă Tisa sub Unguri, remaseră deci pe scena politică: Principatele cel Moldo-Român, întemeia prin venirea lui Bogdan Dragoș cu o colonie de Români din Maramureș în a XIV-a sută, și cel Munteno-Român întemeiat prin venirea Radului cu o altă colonie de la Făgăraș și Omlaș în a XIII-a sută după Hristos" (Albineț, 1845, p. XII). Soarta romanității organizate statal este, astfel, perpetuată în istorie prin principatele române, care sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor romane
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în trecut până la Mircea cel Bătrân, este proiectată de către profesorul ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o parte dintrînșii au hotărît a'și părăsi patria și a se duce întralt loc unde putea să fie scutiți de toate necazurile acelea. Așa dar puinduse în fruntea lor un prinț Radul Negru care era Domn în pământul Făgărașului și al Omlașului, a trecut munții dincoaci și a pătruns în Romania, la anul 1290" (Aaron, 1839, pp. 38-39). Prin aceasta, ortodoxia este încorporată în însăși genetica statală a Țării Românești. Statalitatea devine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constatăm că donatorii dețineau, într-adevăr, slujbe militare, dar și stăpâniri în sate vecine. Daniile pe care ei le fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse zapis prin care „a dăruit un vad de moară la Blăjeri vornicului Gavril Costache”. Iar un anume „Ene, ficiorul Căzacului din Umbrărești” dă prin zapis la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Sus în aprilie 1643 se arată că existau aici, la data de mai sus, vii și livezi. În anul 1686, trei familii din satul Torcești și anume: Ion și fiul său, Arhire, Maria cu feciorul său Grozav și „eu, Radul”, fiecare în partea vinde „vie din Torcești” prin zapise date la mâna marelui paharnic Vasile Costache, vii situate în vatra satului din moment ce se specifică localizarea lor „din sus de moara dumnealui paharnicului”, iar moara nu putea fi decât pe apa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Jos Luncile Ghimicești Repedea Crucea de Jos Lăstuni Mărăști Gură Călitei Rimniceni Crucea de Sus Măgura Motnău Homocea Roșioara Dălhăuți Muncei Năruja Lespezi Ruget Doaga Nănești/Tănăsoaia Negrilești Maluri Scafari Domnești Tîrg Paltin Nistorești Mănăstionara Scânteia Dragosloveni/ Dumbrăveni ��Piscu Radului Păulești Mihălceni Sîrbi Dumbrava/Panciu Piscu Reghiului Podu Nărujei Movilita Slimnic Dumbrăveni Plăcințeni Poiana Ocheșești Slobozia Boțești Faraoanele Pleșești Poienile Ploscuțeni Străoane Făurei Plopu Românești Podu Lacului Tătaru Garoafa Podu Stoica Rucăreni Poduri Tătăranu Găgești Poienița Slobozia Bradului Poiana Cristei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]