674 matches
-
Histoire du Fascisme, Cahiers européens, Le Trait., s.d. Gaucher, Roland, Les terroristes, Paris, Ed. Albin Michel, 1965. Guerin, Daniel, L'anarchisme (De la doctrine à l'action), Paris, Gallimard, 1965. Hacker, Friedrich, Terreur et terrorisme, Paris, Flammarion, 1976. Jacqueney, Mona G., Radicalism on campus 1969-1971, New York, Philosophical Library, 1972. Kaufmann, Jacques, L'internationale terroriste, Paris, Ed. Plon, 1977. Lissagaray, P.-O., Histoire de la Commune de 1871, Paris, 1976. Maitron, Jean, Ravachol et les anarchistes, Paris, Ed. Julliard, 1964. Martinez, Nicole, "La mort
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
vorbind): ontologico filosofic și lingvistic. Toată „problematica filosofică” a lui Cioran este propria existență „transformată în întrebare” (S.B.), o confesiune spirituală, dar și un act de căință, ce vizează deziluzionarea sa și a celorlalți, un imbold pentru a trăi autentic. Radicalismul (uneori, demi-sofistic) scriiturii cioraniene, reprezintă „întotdeauna, o problemă de viață și de moarte” (J.D.), în altă ordine de idei, privat denker-ul romăn scrie pornind de la două limite: Dumnezeu și finitudinea. Nimic mai ambivalent decăt aserțiunile constante și variate privindu-l
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
mai restrictiv, acordând și mai multă putere celor mai conservatoare elemente ale societății. Aceste tendințe au fost întărite de erudiții extremiști din Siria și Egipt, care, fugind de ostilitatea guvernelor lor laice, au adus cu ei un puternic devotament față de radicalismul pan-islamic având un caracter activist și politic care întrecea chiar și agenda tradițională a wahhabiților. Între timp, creșterea spectaculoasă a prețului petrolului a transformat Arabia Saudită în țara cu cel mai eficient sistem de ajutor social. La sfârșitul anilor '80
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
culturii lor, ci o parte a acesteia. Sarcina lui Cerić este îngreunată de existența unei atmosfere politice incendiare, în care fiecare dintre cele două tabere o învinuiește pe cealaltă că dă dovadă de prejudecăți la orice provocare sau acuzație de radicalism. În septembrie 2005, un ziar danez a publicat o serie de caricaturi în care Profetul Mahomed era asociat cu terorismul. Republicarea imaginilor ofensatoare în alte părți ale Europei și difuzarea lor pe Internet au declanșat un val de proteste, unele
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
apare în cronicile lor clară și tăioasă ca un brici, cum nu este ea, de fapt, niciodată. Nu vreau să spun prin aceasta că tinerii despre care e vorba sânt niște nechemați. Fiecare dintre ei e un om talentat. însă radicalismul lor ideologic îi împiedică, deocamdată, cred eu, să perceapă normal viața literaturii. Așa încît "Romînia literară" se află astăzi în fața unui început de criză. Editorialul lui Nicolae Manolescu, citit printre rânduri, arată un fel de capăt al răbdării. Sânt curios
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
etnică e o veche utopie fascistă care a devenit posibilă în epoca propagandei prin mass-media și a armelor performante. Adolescentul schizoid al epocii eroice a devenit între timp un schizofren obsedat de puritate și separare. Din acest punct de vedere, radicalismul național est-european (dar și occidental, dacă ne amintim mișcările separatiste din vestul continentului, de la cea bască la cea irlandeză) și cel religios islamic, cele două provocări acute ale istoriei actuale, sânt semne identice ale unei automutilări a conștiinței de sine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o formulă de conducere tehnocrată, aparținând experților; c) o încercare de a substitui discursul moral cu unul al consensului; d) un instrument al Războiului Rece; e) o teză infirmată de evenimentele din anii '60 și '70, care au implicat reapariția radicalismului și ideologiei, atât în societățile occidentale, cât și în cele ale lumii a treia 453. Într-adevăr, așa cum arată Bell însuși, niciuna dintre aceste critici nu a vizat argumentul central angajat de teza în discuție, și anume acela al ineficienței
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
end of ideology in the West: an epilogue", în op. cit., p. 393. 450 Idem, pp. 402-403. 451 Problema este pusă de Bell în mod neechivoc, la mai bine de un sfert de veac de la publicarea cărții sale: "A reușit creșterea radicalismului din anii '60 să "infirme" teza sfârșitului ideologiei? Nu cred. Ceea ce s-a întâmplat în Occident a fost nu un fenomen politic, ci unul cultural (și generațional)" (Daniel Bell, "The end of ideology revisited. Afterword, 1988", în op. cit., p. 432
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cât și față de gastronomie, care nu admite restricții alimentare. Originalitate culinară, tendință către exhaustivitate și existența unei viziuni gastronomice, a unei „Essenanschauung“ născută doar din dorința satisfacerii plăcerii culinare... Acestea ar putea fi cele trei criterii pe baza cărora operează radicalismul lui Păstorel. Cum am putea defini mai precis ultimul criteriu? Răspunzând mai întâi la întrebarea: care bucătării îndeplinesc aceste trei condiții? Răspunsul lui Păstorel Teodoreanu este tranșant: numai cea franceză. Căreia i-o vom adăuga și pe cea chineză. Bucătăria
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
influențe care - cu excepția anilor ’50-’90 ai secolului trecut - au definit mesele protipendadei: cea italiană, cea turcească, cea polonezo-rusă, cea franceză (la început, exercitată prin intermediere rusească). Ultima dintre acestea rămâne și în prezent dominantă. Triste concluzii și sumbre perspective Radicalismul lui Păstorel Teodoreanu, care neagă existența unei „bucătării românești“, capătă acum noi dimensiuni. Am putea afirma că România are multe „bucătării“, fiecare regiune având elementele sale de originalitate, dar una națională, care să fi făcut sinteza acestora, nu există. Explicația
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
grea lovitură personală: moare soția sa, Concha Lizárraga, mama celor opt copii ai săi, „mama lui însuși“, cum spune el după criza din 1897, așa cum consemnase în paginile sfâșietoare ale Jurnalului intim. Dar nimic nu-l face să-și abandoneze radicalismul civic. La 12 octombrie 1936, „día de la Raza“ (ceea ce astăzi, sub numele de „Ziua Hispanității“, e sărbătoarea națională a Spaniei), la Universitatea din Salamanca (rămasă în teritoriul naționalist), al cărei rector pe viață, remintesc, Unamuno era, a avut loc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
1770-1846), unul din cei mai însemnați preromantici francezi, minat de suferință și de o paralizie precoce, autor, aproape necunoscut în epocă, printre altele, al celebrului roman Oberman, 1804. Antero Tarquínio de Quental (1842-1891), influent poet romantic portughez, adept al unui radicalism metafizic care vedea în moarte singura eliberare a omului. S-a sinucis. A dat, printre altele, Odas modernas (1864) și un puternic ciclu de Sonetos (1886). Citarea acestor autori, într-un asemenea context, poate fi pusă în legătură și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Review. Recunoscu părul roșu ca o pălălaie și barba asortată, ca o limbă de foc, căci Îl ascultase vorbind la Întrunirile socialiștilor fabieni, cu mai mulți ani În urmă, pe când era student. Ignorarea codului vestimentar al teatrului era elocventă pentru radicalismul său neînfricat. Lui Herbert Îi mai scăzu din mulțumirea provocată de costumul nou, de seară.] Opri o brișcă În Kensington Gore și ceru să fie dus la Haymarket, dar, constatând că ajunsese cam devreme, coborî În Piccadilly, vizavi de Hatchard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
în cinematografie. Asta e obiecția mea generală. Și mai specific, problema romanului englez este că nu are o tradiție de angajare politică. Adică, din câte îmi dau eu seama, totul se învârte între limitele stabilite de moralitatea burgheză. Nu există radicalism. Deci zău că n-am timp acum decât pentru unul sau doi romancieri din țara asta. Și mă tem că nu pari a fi unul din ei. Se lăsă tăcerea care urmează unui șoc. Cel puțin, Joan era vizibil șocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se întâmple așa ceva. Și într-un fel, era logic, pentru că Mark își amintea acum un mic detaliu: Packard purta o cameră video prima dată când s-au întâlnit. 1983-1990 Graham părăsise colegiul cu idealurile intacte, dar șapte ani mai târziu radicalismul lui studențesc aparținea, din câte se părea, trecutului; deținea acum un post de conducere la Midland Ironmasters, care furniza instrumente de precizie pentru mașini pentru piața internațională și care avea sediul lângă Birmingham. Avea o casă, o soție și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
În privința asta. Dar nu era decât o chestiune estetică, marginală până la urmă În programul C.a. O chestiune pe care, veți vedea ceva mai Încolo, presiunea capitalului o va anula. Paradoxul va fi dublu, fiindcă tot capitalul ne va stimula radicalismul acțiunilor. * Dar, pentru Început, la ce te-ai fi putut aștepta, cititorule, de la o convertire politică ce a avut loc În urma unei discuții despre sex și vegetarianism, ce speranțe Îți puteai pune În niște tipi scălâmbăindu-se, În tricouri roș-negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
arenă pe norocoșii premiilor literare, instituție care, dacă nu joacă transparent, ajunge să se demonetizeze. Nimic istoric, sau istoricizant, într-un oraș cu al cărui trecut nu ne comparăm. Dimpotrivă, preocupare pentru atelierele de idei ale prezentului, ca, de pildă, radicalismul în artă și cultură (lovind, ca o modă, periodic), discutat la o masă rotundă de un publicist, Roger Willemsen (prezent, de altfel, de mai multe ori în festival), de Charlotte Roche, căreia ți-ar fi greu să-i găsești o
Vedere din Köln by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8690_a_10015]
-
permite să-și întrețină iluzii speculative, adeptul pragmatismului face figura unui diagnostician lucid care anunță cu calm decesul adevărului. În schimb, Pascal Engel, antipatic prin aplombul teoretic cu care vrea să-l facă pe Rorty să-și ceară scuze pentru radicalismul său, are ceva din rigiditatea inchizitorială a supraveghetorilor ideologici: vrea să impună o concepție pe care venerabilul Rorty a mistuit-o de mult. Engel se străduiește, se agită și chiar desfășoară o cascadă de argumente logice, pentru ca în final, revoltat
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
este condiționată integral de burghezie și de capitalism". După cum se vede din acest citat, ca și lui Nae Ionescu, lui Sebastian i se pare că parlamentul este o instituție desuetă. Revoluția. În locul "formalismului" și "legalismului" liberal, tînărul ziarist așteaptă adevăratul radicalism, "de dreapta sau de stînga", care va face revoluție. Iar în perioada de la Cuvîntul, Sebastian nu a rîs de revoluție, cum se va preface ulterior, în Cum am devenit huligan, că ar fi rîs; dimpotrivă, orice disfuncționalitate internă a statului
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
pofti". Fraza întoarsă nu va fi nici mai clara și mai cuprinzătoare de cum e. Să zicem: "Sau nu există Dumnezeu, ș-atunci suntem trași pe sfoară, sau există ș-atunci putem face ce-om pofti". Tot astfel sunt toate frazele radicalismului. Oricum le-ai întoarce, cuprinsul lor nu s-adaogă, pentru că nu-l au; ba adesea contrariul lor coprinde mai mult adevăr decât ele înșile. "Luminează-te și vei fi". Poate contrariul e adevărat. "Fii și te vei lumina! Căci o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
privilegiuri de reconstituit. De asemenea, nu avem republică de răsturnat, nici monarhie de restabilit. Posedăm din fericire o Constituțiune și o dinastie la care ținem. Aceea ce nu voim este sufragiul universal, sânt aspirațiunile republicane, despotismul și opresiunea prin mulțime, radicalismul și demagogia. Este incapacitatea erigiată în titlu de merit, prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandare. Ceea ce combatem este împresurarea prerogativelor puterii executive de către Camere, cari nu mai sânt supuse nici unui control mai presus de dânsele, și în genere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
învățătura lui, care era poate rezultatul unei dezvoltări de sute de ani, când știe apoi că nulitatea demagogică nu sufere nici un merit adevărat lângă sine și că ea și cu semenii ei voiește a fi tot, atuncea vede lesne că radicalismul și demagogia, sub scutul teoretic al sufrajului universal și al principiilor liberale (de care știu a se servi cu mare succes mulțămită credulității maselor și slăbiciunei sau sentimentalismului oamenilor luminați) conduc lumea europeană la distrugerea civilizațiunii - la haos. [9 ianuarie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căruia niște scrieri de felul Oștenilor români pot să fie gustate. Lupta e poate zadarnică; dar în sfârșit, ne facem și noi, în felul nostru, datoria de români. [15 noiembrie 1877] [""ROMÎNUL" RĂSPUNDE LA BĂNUIALA... "] "Romînul" răspunde la "bănuiala de radicalism aruncată asupra guvernului actual de către conservatori. Teza discutată este că Rusia și Europa nu poate să aibă încredere într-un guvern radical. "Romînul", admițând calificarea de "radical", dă acestui cuvânt un înțeles pe care nu-l poate avea. Guvernul nostru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și legitima mândrie a națiunii, iar bărbații politici din centru [î]l acuzau de radical și cereau astfel ca el să fie răsturnat de către puterile străine, care în locu-i să-i recomande pe domnielelor. Acesta e dar înțelesul bănuielii de radicalism; calificând guvernul actual de radical, conservatorii vor să zică că el prea mult ține la drepturile și susceptibilitățile națiunei, că el "prea e patriotic". {EminescuOpX 441} "Romînul" prin urmare zice: Ca să nu fiți și voi taxați ca radicali, în patriotism
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mesianism național îmbibat cu revoluționarism romantic. În special magnum opus-ul nefinalizat al lui Bălcescu, Istoria Românilor sub Mihaiu Vodă Voievod, poate fi lecturat ca o evanghelie a naționalismului românesc, iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române de la 1848). Nutrindu-se din seva ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]