KorAP: Find »[drukola/base=radios & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...26 >

644 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687

se miște. — Samantha ? Mă fixează. Ce-i cu tine ? Ridic privirea, cu un efort supraomenesc. — Îhm... doamnă Geiger... Glasul îmi iese nervos și răgușit. Trebuie... să... trebuie să vă... — Melissa ! mă întrerupe Eddie. Intră grăbit în bucătărie, cu un zâmbet radios cât toată fața. Melissa, scumpa mea ! Pe tine te vor ! Pe mine ? Melissa ridică privirea uimită. Cum adică, unchiule Eddie ? — Sunt de la Daily Mail. Și vor să-ți ia un interviu ! Eddie se întoarce către Trish, radiind de mândrie. Știai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454

O să fie cea mai plăcută experiență de zbor din viața mea, Îmi spun apăsat. Ridic centura și mi-o fixez nonșalantă, străduindu-mă să-mi ignor tresăririle nervoase din stomac. — Doriți niște șampanie ? E prietena mea stewardesa, care Îmi zîmbește radioasă. — Ar fi nemaipomenit, spun. Mersi ! Șampanie ! — Și dumneavoastră, domnule ? Doriți șampanie ? Bărbatul de lîngă mine nici măcar n-a ridicat ochii. E Îmbrăcat În blugi și o bluză veche de flanelă și privește pe geam. În momentul În care se Întoarce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
mei. — E OK, zic relaxată. Nu contează. — A, și am uitat să-ți spun. Îmi surîde misterios. Ghici la ce avem bilete ? — Ooo ! zic animată. Îhm... Tocmai sînt pe punctul de a spune „Paris !“ — La festivalul de jazz ! Mă privește radios. La Cvartetul Dennison ! E ultimul lor concert pe anul ăsta. Îți amintești cînd i-am ascultat la Ronnie Scott ? O clipă, nu sînt În stare să rostesc nici un cuvînt. — Uau ! reușesc să spun, cu mare efort. Cvartetul... Dennison ! Da, Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
spre cutia mea. Bunicul e Înnebunit după batoanele energizante de ciocolată Panther, la fel ca toți amicii lui de la clubul de bowling, așa că, de fiecare dată cînd trec pe la el Îi duc o cutie Întreagă. — Îți mulțumesc, scumpete, spune el radios. Ești o fată foarte bună, Emma. Unde să le pun ? Ne uităm amîndoi neajutorați În jur, la camera plină de troace. — Ce-ar fi să le pui acolo, În spatele televizorului ? spune bunicul În cele din urmă. Îmi croiesc cu greu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
ani. — Ești OK, Emma ? Katie mă privește intrigată. — Foarte bine ! spun cu un acces subit de hilaritate forțată. Foarte bine, zău ! Deci... care e motivul acestei consfătuiri de urgență ? — Trebuia neapărat să-ți spun. Două cappuccino, vă rog. Îmi zîmbește radioasă. N-o să-ți vină să crezi ! — Ce anume ? — Am o Întîlnire. Am cunoscut un tip ! — Ei na ! zic, fixînd-o. Pe bune ? Da’ știu c-ai fost rapidă, nu glumă. — Da, ieri s-a Întîmplat, așa cum ai zis tu ! În ora

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
ne-am așezat la aceeași masă și am Început să vorbim de una, de alta... și, cînd să plec, mă trezesc că mă Întreabă dacă vreau să ies cu el În oraș odată să bem ceva ! Ia cele două cappuccino radioasă. Așa că În seara asta ies cu el. — E super ! zic Încîntată. Păi și zi, cum e tipul ? — Foarte simpatic. Îl cheamă Phillip ! Are niște ochi așa, foarte veseli, e fermecător și politicos, are un simț al umorului extraordinar... — Sună foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
de ușurare. A plecat ! A plecat ! — Se mai Întoarce ? — Nu prea cred. Emma, mi-ai făcut și mie scrisorile alea ? Fiindcă sînt trei zile de cînd ți le-am dat să le faci... — Le fac imediat, spun și-i zîmbesc radioasă lui Nick. În momentul În care mă așez la birou, mă simt ușoară ca un balon. Îmi arunc veselă pantofii din picioare, Îmi iau sticla de Evian - și mă opresc brusc. Pe tastatură e o bucată de hîrtie Împăturită, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Connor e extrem de stînjenit. — Vă asigur, domnule, că relația noastră de la serviciu e una strict profesională. În context privat, da, este adevărat, Emma și cu mine sîntem... da, avem o relație personală. — Foarte frumos ! spune Jack Încurajator, iar Connor zîmbește radios, ca o floare care Înflorește sub razele soarelui. — Adevărul e, adaugă mîndru, că Emma și cu mine tocmai am hotărît să ne mutăm Împreună. — Serios ? Jack Îmi aruncă o privire surprinsă. E o... veste foarte bună. CÎnd ați luat hotărîrea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
lente, scoate un inel de chei imens și ruginit, de care e prinsă o cheie nou-nouță de yală. — Ce-i asta ? Încep, nedumerită - apoi, brusc, Îmi pică fisa. Nu ! — Ba da ! M-au acceptat ! — O, Doamne ! Lissy ! — Știu ! Îmi zîmbește radioasă. Nu e mișto ? Cheia din mîna ei e cea mai cool cheie din lume. E cheia care deschide ușa unui club privat din Clerkenwell super În vogă, la care foarte puțini au acces. Și Lissy a reușit ! — Lissy, ești cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
tot. Comparativ cu celalalte materiale din presă pe care am dat bani grei, o să fie ca o picătură În ocean. Îl fixez rugător. Te rog... te rog... Bine ! spune impacient. O să fie bani aruncati, dar mă rog... — Mersi ! Îl privesc radioasă, apoi, În clipa În care dispare din raza mea vizuală, ridic receptorul și formez numărul bunicului meu. — Bună, bunicule ! spun În clipa În care intră automat robotul. Vezi că pun un cupon cu reducere la batonul de ciocolată Panther În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
uit la ele. Și uite la sosul ăla verde ! Doamne, pun pariu că sînt suculente și gătite la fix... — Vrei să guști și tu ? spune Jack, surprinzîndu-mi privirea. — Nu ! zic, tresărind. Nu, mersi. Ardeii ăștia sînt absolut.. perfecți ! Îi zîmbesc radioasă și mușc zdravăn dintr-un ardei. Deodată, Jack Își duce o mînă la buzunar. Mobilul, spune. Emma, te superi dacă răspund ? S-ar putea să fie ceva important. Sigur că nu, zic. Te rog. După ce pleacă, pur și simplu nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
E o favoare specială pe care ți-o fac, spun cu severitate jucată. — Și zi, unde mergem ? E un restaurant ? Un bar ? O sală de dans ? spune Jack, În clipa În care taxiul demarează. — Așteaptă și vei vedea ! Îi zîmbesc radioasă. M-am gîndit că am putea să petrecem o seară cît se poate de relaxantă și spontană. Bănuiesc că aseară am planificat prea În amănunt totul, zice Jack după o pauză. — Nu, a fost foarte bine ! spun amabilă. Dar cîteodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
spun rîzÎnd și pornesc spre ușă. Îl văd deja, foarte aproape de ușă. — Bună ! zic, deschizînd ușa. Antonio ! — Emma ! spune Antonio, care stă lîngă ușă cu un pahar de vin În mînă. E roșu În obraji și parcă e chiar mai radios decît de obicei. Bellissima ! Mă sărută pe ambii obraji, și mă străbăte un val de ușurare. Am avut dreptate să venim aici. Îi cunosc pe proprietari. Și știu că vor avea grijă să ne facă să ne simțim minunat. — El

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
de culoarea morcovului și Îl ține de braț pe un bărbat În vîrstă, cu păr alb. Care bănuiesc că trebuie să fie tatăl ei. Ceea ce e destul de ciudat, fiindcă parcă-mi zisese că vine cu... — Emma, el e Phillip ! spune radioasă. Phillip, ți-o prezint pe prietena mea, Emma. Ea e cea datorită căreia ne-am Întîlnit ! — P-poftim ? Nu. Nu pot să cred una ca asta. Ăsta e noul ei prieten ? Ăsta e Phillip ? Dar cred că e sărit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
jumătate de oră, spune tata. — Emma e sufletul companiei ! spune Kerry, cu un chicotit răutăcios. Nu știați ? — Emma ! Cyril se apropie de pătura de picnic. Deci pînă la urmă a venit și familia ta ! Și costumați, pe deasupra. Foarte frumos ! ZÎmbește radios, și pălăria de bufon scoate ușoare clinchete, În adierea vîntului. Să nu uitați, vă rog, să vă luați și bilete la loterie... — Ne luăm, cum să nu, spune mama. Și ne Întrebam.. Îi zîmbește. Nu-i puteți da Emmei liber

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
În gît. Îl fixez și simt că mi se urcă tot sîngele În obraji. Intrați ? aud o voce veselă. Tresărim amîndoi și, cînd ne uităm, vedem că de noi se apropie o femeie În jeanși negri. Trebuie să Înceapă ! spune radioasă. Parcă m-a trezit cineva dintr-un vis cu o palmă. — Trebuie... să mă duc și s-o văd pe Lissy cum dansează, spun ca În transă. — Bine. Păi, atunci, te las. Asta-i tot ce-am avut de spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Jack. Așa că... ce-ar fi să te duci tu Înainte? Eu trebuie să dau un telefon scurt de tot. — Ești OK ? spune Jack, privindu-mă intrigat. Pari cam agitată. — N-am nimic ! zic. SÎnt doar Încîntată ! Îi zîmbesc cît de radios pot, după care aștept pînă cînd se află destul de departe ca să nu mă audă. Imediat, formez numărul Jemimei. Îmi intră iar mesageria. Îl formez iar. Din nou, mesageria. Îmi vine să urlu de frustrare. Unde e ? Ce face ? Cum să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
cunosc absolut pe nimeni. Iau un pahar de vin și Îmi croiesc drum prin mulțime, prinzînd din zbor frînturi de conversație. — ... costume superbe... — ... timp pentru repetiții ? — ... judecătorul a fost incredibil de intransigent... Și, brusc, o zăresc pe Lissy, Îmbujorată și radioasă, Înconjurată de o groază de tipi cu fețe de avocați, dintre care unul se holbează cu nesimțire la picioarele ei. — Lissy ! strig. Se Întoarce spre mine și o sărut pe obraz. Habar n-am avut că știi să dansezi atît

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

baltă mea de sânge. Loviți odată! Dați cu piatra! ARTUR: Pst! Ne aude lumea. GARDIANUL: Trebuie să fim auziți! Moartea mea trebuie să ajungă până în stradă! Vă hrăniți cu moartea mea... ARTUR: Ești nebun. Pentru mine nici nu exiști... GARDIANUL (Radios.): Precis? ARTUR: Îți dau cuvântul meu. GARDIANUL: De ce n-ați spus de la început? (Se ridică.) ARTUR: N-am știut că îți face bine. GARDIANUL: Ah, domnule, cum să vă mulțumesc? (Îl îmbrățișează.) Dumnezeu să vă dea sănătate! ARTUR ( Tocmai pipăia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
o mângâie, o calmează.) Gata, gata... Gataaa... (Se apleacă și mai tare, ia un pumn de apă și-și răcorește fața.) Hai, fetița tatei, hai... (Culege tot mai multă apă în pumni, se spală, soarbe, stropește în jur vesel și radios.) Hi-hi! VIZITATORUL: Ce-ce-ce să fie? ZMAJORDOMUL: Urâtă treabă! BRUNO (Apropiindu-se de groapă.): Măi, să fie... GRUBI (Către BRUNO.): Nu ți-am zis eu că e vie? Trebuie numai să-i vorbești puțin. VIZITATORUL: Eu ple-plec.. Nu mai în-înțeleg ni-nini-mic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Ridicând, crispat, privirile.): Domnule... ȘEFUL GĂRII (Entuziasmat, ca în fața unei mâini întinse.): Kapunta! Mă numesc Kapunta! Spuneți-mi, vă rog, pe nume. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Cu un tremur ușor în glas.): Domnule... Dumneavoastră chiar sunteți... șeful gării? ȘEFUL GĂRII (Înviorat, radios.): Exact! Ați intuit perfect! Eu, domnule, locuiesc în această gară de patruzeci de ani... Patruzeci de ani bătuți pe muchie... Ehe... Știți dumneavoastră ce înseamnă patruzeci de ani? O viață de om! O viață lungă, o poveste întreagă... După cum vedeți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659

zâmbitor și mi-a spus: — Nu sunt furios pe nimeni. — Fără îndoială așa și trebuie, l-am aprobat eu. — Îți voi da un sfat, continuă el. — M-aș bucura să-l aud, am zis eu. Destinde-te, mă sfătui el, radios, radios, radios. Destinde-te și atâta tot. — Așa am și ajuns aici, l-am informat. — Viața se împarte în mai multe faze, începu el. Fiecare e foarte diferită de celelalte și în fiecare fază trebuie să fii în stare să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
și mi-a spus: — Nu sunt furios pe nimeni. — Fără îndoială așa și trebuie, l-am aprobat eu. — Îți voi da un sfat, continuă el. — M-aș bucura să-l aud, am zis eu. Destinde-te, mă sfătui el, radios, radios, radios. Destinde-te și atâta tot. — Așa am și ajuns aici, l-am informat. — Viața se împarte în mai multe faze, începu el. Fiecare e foarte diferită de celelalte și în fiecare fază trebuie să fii în stare să-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
mi-a spus: — Nu sunt furios pe nimeni. — Fără îndoială așa și trebuie, l-am aprobat eu. — Îți voi da un sfat, continuă el. — M-aș bucura să-l aud, am zis eu. Destinde-te, mă sfătui el, radios, radios, radios. Destinde-te și atâta tot. — Așa am și ajuns aici, l-am informat. — Viața se împarte în mai multe faze, începu el. Fiecare e foarte diferită de celelalte și în fiecare fază trebuie să fii în stare să-ți dai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551

și vru să o îmbrățișeze, dar ea îl ocoli și se duse în sufragerie. Când intră și el, o găsi în fotoliu, cu telecomanda în mână. Pe ecran rula înregistrarea nunții lor: doi tineri îndrăgostiți, cu trăsături comune și figuri radioase. El era îmbrăcat într-un costum negru cu papion roșu, iar ea purta o rochie aurie vaporoasă. Se uitau la ofițerul stării civile, care nu apărea în cadru, și din când în când trăgeau cu coada ochiului unul la celălalt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]