543 matches
-
și depoziției MEC (predominant colagen IV), stimularea proliferării celulare și sinteza de citokine, în special TGF-?. Efectul lezional specific al AGE asupra structurilor renale pare a fi legat de distribuția expresiei RAGE la nivelul diferitelor tipuri celulare; astfel, deși existența RAGE a fost inițial demonstrată pentru celulele tubulare proximale, studii mai recente au sugerat că sinteza RAGE are loc la nivelul glomerulului iar localizarea tubulară este o consecință a filtrării lor glomerulare [138]. Studii experimentale au relaționat densitatea renală a diferitelor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
Efectul lezional specific al AGE asupra structurilor renale pare a fi legat de distribuția expresiei RAGE la nivelul diferitelor tipuri celulare; astfel, deși existența RAGE a fost inițial demonstrată pentru celulele tubulare proximale, studii mai recente au sugerat că sinteza RAGE are loc la nivelul glomerulului iar localizarea tubulară este o consecință a filtrării lor glomerulare [138]. Studii experimentale au relaționat densitatea renală a diferitelor subtipuri de RAGE cu dezvoltarea ulterioară a BDR (creșterea expresiei R-3 de șase ori și scăderea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
inițial demonstrată pentru celulele tubulare proximale, studii mai recente au sugerat că sinteza RAGE are loc la nivelul glomerulului iar localizarea tubulară este o consecință a filtrării lor glomerulare [138]. Studii experimentale au relaționat densitatea renală a diferitelor subtipuri de RAGE cu dezvoltarea ulterioară a BDR (creșterea expresiei R-3 de șase ori și scăderea expresiei R-1) sau cu scăderea clearence-ului glomerular al AGE (scăderea expresiei R-1). Un alt mecanism de acțiune al AGE este formarea de legături intermoleculare cu anumite proteine
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
face printr-o multitudine de mecanisme (inclusiv hiperglicemia, AGE, ROS, AGT II), iar procesul de activare pare să fie PKC-dependent. În urma activării sale, NF-kB este translocat la nivelul nucleului, unde induce transcripția genelor implicate. Există o relație specială între gena RAGE și NF-kB, această genă conținând locusuri de legare pentru NF-kB, ceea ce induce un proces de perpetuare a activării celulare (activare bidirecțională) [122] în urma interacțiunii AGE-RAGE-NF-kB. Deoarece procesul de activare a NF-kB poate fi indus atât prin factori metabolici cât și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
o creștere a raportului NADH/NAD (pseudohipoxie hiperglicemică), care conduce la o sensibilitate crescută a celulelor la stressul oxidativ [256]. Un alt mecanism major prin care hiperglicemia alterează metabolismul celulelor endoteliale este producerea AGE și interacțiunea acestora cu receptorii specifici (RAGE), proces care induce secreția de citokine proinflamatorii. Ca efectori finali ai leziunii endoteliale au fost incriminați PCR și TNF? (tumour necrosis factor alfa); recent s-a demonstrat că PCR pare să aibă un efect proinflamator direct asupra celulelor endoteliale, prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu mediul hiperglicemic, prin inhibarea proteazelor responsabile de turn-overul constituenților MEC, în timp ce hiperglicemia crește expresia receptorilor celulari ai AGT II [259]. Rolul produșilor finali ai glicozilării avansate (AGE) constă în stimularea directă a sintezei mezangiale a TGF-?, prin receptorii specifici (RAGE). Rolul stressului mecanic și oxidativ. Creșterea fluxului plasmatic renal și a presiunii intraglomerulare exercită asupra mezangiului forțe de compresie și de tracțiune, care au ca efect creșterea sintezei MEC și stimularea producției de TGF-?. Stressul oxidativ, care este caracteristic mediului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu reacțiile de tip topoizomerazic catalizate de proteine rezolvaze ale transpozonilor bacterieni. Paralelismul acestor reacții este susținut de omologia dintre RAG1 și proteinele invertazice bacteriene care realizează inversarea segmentelor specifice din ADN, prin reacții de recombinare specifice. De fapt, proteinele RAG pot inserționa un ADN donor ale cărui capete libere constau din secvențe semnal potrivite (heptamer - 12/23 - nonamer) într-un ADN țintă neînrudit, în cadrul unei reacții de transpoziție in vitro. De aici, s-a dedus că recombinarea somatică a segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
neînrudit, în cadrul unei reacții de transpoziție in vitro. De aici, s-a dedus că recombinarea somatică a segmentelor genice imunoglobulinice a derivat dintr-un mecanism ancestral de transpoziție în care a fost implicat transpozonul. Totodată, se poate deduce că proteinele RAG sunt responsabile de translocațiile cromozomale în care locii Ig sau TCR sunt conectați la alți loci genici. Structurile hairpin de la nivelul capetelor codificatoare oferă substratul pentru etapa următoare a reacției. Când o ruptură monocatenară este introdusă într-o catenă în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
locusul genic specific. Aceasta asigură producerea unui repertoriu eficient și specific de receptori de antigene și totodată preîntâmpină potențialele rearanjări genice letale în genom. Cercetările lui J.F. Mc Blane și P. Alday (1999) au demonstrat că nucleosomii inhibă accesul proteinelor RAG la secvențele semnal și blochează inițierea rearanjării V(D)J, astfel că pentru realizarea mecanismului rearanjării V(D)J este necesară modificarea structurii cromatinei nucleare, ceea ce se poate realiza prin modificarea chimică epigenetică de tipul acetilării histonelor. Creșterea ratei acetilării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de tipul acetilării histonelor. Creșterea ratei acetilării histonelor într-o linie celulară pre-B prefațează activarea rearanjării genei Igk. Aceasta se realizează prin creșterea accesibilității endonucleazei DN-aza I la locusul k, fără însă a antrena după sine expresia sau activitatea proteinei RAG. Rearanjarea nu a fost inițiată în locusul TCRβ din aceleași celule. Aceasta demonstrează că acetilarea în sine nu este suficientă pentru ca toți locii supuși rearanjărilor să devină accesibili la proteinele RAG. În plus, mononucleosomii acetilați nu au devenit accesibili proteinelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
însă a antrena după sine expresia sau activitatea proteinei RAG. Rearanjarea nu a fost inițiată în locusul TCRβ din aceleași celule. Aceasta demonstrează că acetilarea în sine nu este suficientă pentru ca toți locii supuși rearanjărilor să devină accesibili la proteinele RAG. În plus, mononucleosomii acetilați nu au devenit accesibili proteinelor RAG. Aceasta sugerează că acetilarea histonelor joacă rol în deschiderea structurii cromatinice cu un ordin de organizare superior celui nucleosomal. Realizarea unei structuri cromatinice pe deplin accesibile proteinelor Rag implică intervenția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Rearanjarea nu a fost inițiată în locusul TCRβ din aceleași celule. Aceasta demonstrează că acetilarea în sine nu este suficientă pentru ca toți locii supuși rearanjărilor să devină accesibili la proteinele RAG. În plus, mononucleosomii acetilați nu au devenit accesibili proteinelor RAG. Aceasta sugerează că acetilarea histonelor joacă rol în deschiderea structurii cromatinice cu un ordin de organizare superior celui nucleosomal. Realizarea unei structuri cromatinice pe deplin accesibile proteinelor Rag implică intervenția unor factori suplimentari, disponibili la locusul genic al rearanjării numai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la proteinele RAG. În plus, mononucleosomii acetilați nu au devenit accesibili proteinelor RAG. Aceasta sugerează că acetilarea histonelor joacă rol în deschiderea structurii cromatinice cu un ordin de organizare superior celui nucleosomal. Realizarea unei structuri cromatinice pe deplin accesibile proteinelor Rag implică intervenția unor factori suplimentari, disponibili la locusul genic al rearanjării numai în anumite stadii de dezvoltare. Studiile de transgeneză și epigenetică arată că legarea factorilor de transcriere cu specificitate de locus și de stadiu, la elementele reglatoare din locii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unic, responsabil pentru activarea rearanjării, conține ambele gene RAG1 și RAG2 și, pentru activitatea combinatorie este necesară expresia ambelor gene. La toate speciile studiate - șoarece, om, găină și broasca Xenopus - genele RAG1 și RAG2 formează o unitate genetică remarcabilă. Genele RAG sunt învecinate, strâns lincate, transcrise convergent, cu ambele regiuni codificatoare, iar regiunile netraduse de la capătul 3’sunt lipsite de introni. La șoarece, segmentul ADN care conține întreaga informație codificatoare are 18 kb lungime. Între speciile de animale atât de îndepărtate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
identitate de 75%, iar cea de la RAG2, de 70%. Nu există omologie între RAG1 și RAG2. După secvența de ADN, s-a dedus că proteina RAG1 are o greutate molară de 119 000, iar RAG2, de 59 000 Daltoni. Locusul RAG a fost cartat la șoarece în cromozomul 2, iar la om în 11p13, foarte aproape, dar distinct, de locusul inductor al tumorii Wilms (Oetinger și colab., 1992). Delețiile în locusul genic ce se extinde prin RAG permit identificarea indivizilor hemizigoți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
59 000 Daltoni. Locusul RAG a fost cartat la șoarece în cromozomul 2, iar la om în 11p13, foarte aproape, dar distinct, de locusul inductor al tumorii Wilms (Oetinger și colab., 1992). Delețiile în locusul genic ce se extinde prin RAG permit identificarea indivizilor hemizigoți pentru RAG, indivizii umani având reactivitate imunitară normală. Sinteza genelor RAG1 și ARNm RAG2 în fibroblastele 3T3 de șoarece, sau în alte linii celulare inactive pentru rearanjările genice, conduce la rearanjarea V(D)J a substratelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fost cartat la șoarece în cromozomul 2, iar la om în 11p13, foarte aproape, dar distinct, de locusul inductor al tumorii Wilms (Oetinger și colab., 1992). Delețiile în locusul genic ce se extinde prin RAG permit identificarea indivizilor hemizigoți pentru RAG, indivizii umani având reactivitate imunitară normală. Sinteza genelor RAG1 și ARNm RAG2 în fibroblastele 3T3 de șoarece, sau în alte linii celulare inactive pentru rearanjările genice, conduce la rearanjarea V(D)J a substratelor test, la nivele care se apropie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
structuri asemănătoare acelora formate în celulele limfoide - în general joncțiuni semnal perfecte și joncțiuni codificatoare formate cu pierdere de nucleotide. Totuși, aceste joncțiuni codificatoare nu au inserțiile de baze tipic randomizate, probabil pentru că fibroblastele nu exprimă enzima TdT. Coexpresia ARNm RAG 1 și RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide, dar nu și în alte țesuturi. Faptul se corelează cu prezența activității de rearanjare genică V(D)J. S-a făcut speculația că expresia la nivele înalte și pe termen lung
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide, dar nu și în alte țesuturi. Faptul se corelează cu prezența activității de rearanjare genică V(D)J. S-a făcut speculația că expresia la nivele înalte și pe termen lung a genelor RAG ar putea induce rearanjări cromozomale cu consecințe nedorite. Analiza secvenței proteinei RAG1 a evidențiat că jumătatea C - terminală a acesteia prezintă o oarecare omologie cu produsul genei HPR I de la drojdia de bere Saccharomyces cerevisiae aceasta fiind un supresor al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Baculovirus, ca proteine insolubile, astfel că nu au putut fi studiate suficient din punct de vedere biochimic. Nu este clar dacă se leagă la substrat sau acționează ca secvențe semnal. Există însă alte dovezi care sprijină afirmația că RAG1 și RAG 2 pot participa direct la reacția de rearanjare V(D)J, mai curând decât ca factori reglatori. RAG1, nu însă și RAG2, este exprimată în sistemul nervos central la șoarece, ARNm pentru RAG1 fiind distribuit, mai mult sau mai puțin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
RAG1 să fie esențială. Șoarecii transgenici cu gena RAG1 inactivată printr-un proces de mutație orientată (knock-out), sunt imunodeficienți și lipsiți total de activitate de rearanjare genică V(D)J, dar structurile și funcțiile creierului sunt normale. Astfel, rolul expresiei RAG 1, în sistemul nervos, rămâne o enigmă. Analog funcției HPR I de la S. cerevisiae, expresia RAG1 în sistemul nervos, în loc de a promova un anumit tip de rearanjare, ar putea fi implicată în reducerea rearanjărilor accidentale, evitând ca în celulele neuronale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a fost recrutată și de sistemul V(D)J pentru a susține reunirea corectă a capetelor regiunilor codificatoare. Consecințele mutației scid sunt foarte diferite față de cele care apar la nivelul genelor RAG1 și RAG2. Celulele care prezintă mutații ale genelor RAG sunt complet inactive în rearanjareaa V(D)J, pe când celulele mutante ale genei scid inițiază rearanjarea genică, dar procesul este blocat într-o etapă ulterioară. Mutația scid este cartată în cromozomul 16, la șoarece, fiind, în consecință, distinctă de locusul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
complet inactive în rearanjareaa V(D)J, pe când celulele mutante ale genei scid inițiază rearanjarea genică, dar procesul este blocat într-o etapă ulterioară. Mutația scid este cartată în cromozomul 16, la șoarece, fiind, în consecință, distinctă de locusul genic RAG. Acest fapt este dovedit și de constatarea că fibroblastele transfectate cu RAG1 și RAG2 constituie modele de rearanjare tipice pentru celulele scid. Produșii genelor RAG1, RAG2 și scid sunt singurii factori identificați până în prezent, ca fiind esențiali în rearanjarea V
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și un număr de etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă, ea nu este totdeauna cerută în mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt fibroblastele, exprimă gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
B, adică a moleculelor imunoglobulinice. Astfel, gena pentru catena ușoară α este asamblată printr-un mecanism de recombinare VJ, pe când în geneza genei pentru catena grea β este funcțional un mecanism de recombinare de tip V(D)J, catalizat de RAG. În cadrul ambelor acestor mecanisme are loc o reunire randomică de segmente genice prezente în stare silențiată în linia germinală și în precursorii limfocitelor, în locusul genic pentru TCR, cu asamblarea unei gene mature, funcțională în dirijarea sintezei catenei TCR. Tot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]