2,296 matches
-
în speranțele mele, eu fiind convins că voi umbri încă mult timp Pămîntul. Probabil că doamna savurează efectul celor spuse și începe adevăratul atac. S-a dus la dumneavoastră să vă roage ceva și l-ați tratat ca pe un rahat! Dintr-o dată nu mai vedeam în fața mea o doamnă, ci o babă de mahala și, din acest motiv, mă fac arici. Stimată doamnă, n-am tratat pe nimeni, niciodată, așa cum ziceți dumneavoastră. Am primit în audiență pe absolut oricine, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
donat pămîntul Universității. Universitatea l-a dat la Silvic. La Silvic știți ce bandiți sînt? Nu răspund, dar mintea mi se luminează puțin cîte puțin. Nu mă interesează istoria aceasta, vă rog să-mi spuneți cum l-am tratat "de rahat" pe fratele dumneavoastră. V-a cerut un schimb cu cei 400 m² și nu l-ați servit. Doamnă, asta așa o fi, dar, repet, pe toți cei veniți la mine i-am tratat cu respect. Cînd legea nu-mi permitea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
l-ați servit. Doamnă, asta așa o fi, dar, repet, pe toți cei veniți la mine i-am tratat cu respect. Cînd legea nu-mi permitea, nu le ofeream și satisfacție deplină. L-ați primit și tratat ca pe un rahat. Eu am fost profesoară de română. Stimată doamnă, am ieșit să iau puțin aer, să mă binedispun, vă rog, din acest moment incheiem discuția. Baba, pardon, doamna, continuă să mă apostrofeze, amintindu-mi că am același cod genetic cu fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în cale. Dom' Vasile, am auzit că ai și mata o javră, începe discuția MacKena. Javră ai mata. Eu am un cîine nobil, inteligent, mai ceva ca un om. Dar Fiara mea ți-l gîtuie una, două. Eh, mănîncă lumea rahat, o taie scurt Vasile. Adică eu mănînc rahat? Cam da. MacKena se îmbățoșează cît poate și înjură, dar Vasile îi face un vînt și acesta cade într-o baltă. O să chem și porcii, ca să vă mai zbenguiți acolo,toarnă Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și mata o javră, începe discuția MacKena. Javră ai mata. Eu am un cîine nobil, inteligent, mai ceva ca un om. Dar Fiara mea ți-l gîtuie una, două. Eh, mănîncă lumea rahat, o taie scurt Vasile. Adică eu mănînc rahat? Cam da. MacKena se îmbățoșează cît poate și înjură, dar Vasile îi face un vînt și acesta cade într-o baltă. O să chem și porcii, ca să vă mai zbenguiți acolo,toarnă Vasile gaz peste foc. Din acea zi, MacKena își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
renunță să lămurească lucrurile, n-are cu cine să-și pună mintea. Cînd au văzut că se înclină, fugeau ca șobolanii. S-au repezit la dom' Tiberiu, acolo era salvarea. Ce mai! Șobolanii dracului! Repede, să-i scoatem noi din rahat... Dar ce s-a înclinat, dom' Tiberiu? Cum ce? Pilonul podului. Săpase apa la bază și acum era cîș. Au furat ca în codru. Ciment, fier beton și tot felul de materiale. Erau proști cu toții și au zis că podul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu toții și au zis că podul trebuie refăcut. Îi las în prostia lor. Chiar, dom' Tiberiu, îi lăsăm să moară proști... M-au chemat, dar nu mă duc. Acum toți au nevoie de mine... Așa-s nemernicii, cînd sînt în rahat, fug fuguța la noi, să-i salvăm. Eroii noștri erau muncitori la o balastieră dominată de partidul PDLSDR și cei cu podul erau de la alt partid, aflat la putere. Tiberiu era buldozerist și buldozerul lui era cea mai mare hurdubaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
strigoi, cuib de duhuri rele. Ferească Dumnezeu de așa casă! De unde o fi adus matracuca? Lumea zice că de la Rădăuți-Prut. Ptiu, Doamne ferește, de acolo îi cățeaua? O să-i ard o bătaie să mă țină minte. O să-i ung pereții cu rahat, curva naibii. După un timp, în sat toți vorbeau de cucoana Veta, adică matracuca de Rădăuți. Coana Veta mi-a spus să fac așa, coana Veta mi-a spus că nu-i bine așa..., și tot satul n-o scotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a lăsat pierdut. Eugenia a mutat mobila, până când fătul s-a rupt din pântece ca un fulger de pe un cer cu furtună. Vasile avea o slujbă bună, împărțea banii, darurile și veștile satului. Coletele miroseau frumos: a drojdie, detergent, biscuiți, rahat, bomboane, marmeladă, țigări, parfum... Cam atât puteau trimite tinerii de la oraș. Părinții le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton, bine sigilate cu bandă P.T.T.R., unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mii de iubiri, în fiecare an au luat-o de la capăt, și în fiecare an și-au lepădat lumina sub șinele de cale ferată. Privește cum zvâcnește viața în fotografie! Scoate pula și freac-o, ejaculează naibii toate amintirile astea de rahat, stropește pereții cu obsesii, până când ți se face de viață și-n cerul gurii! Copile, privește: din fotografie în stradă, un singur pas. Imagini în mișcare: mers, dans, zbor, alunecare, rostogolire, cădere. Imagini în cuvânt: vorbit, șoptit, cântat, alintat, urlat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în mirare și admirație: "Să n-am parte! Onuț era prieten cu pixul, oameni buni!"... Eu privesc spre nea Onuț. Oho! Mi se pare mie sau chiar zâmbește? Mare pișicher, nea Onuț! Nici mort nu tace... "Plotonierul majur Cocea: un rahat cu ochi. Burtă, pumni cât maiul, cap de taur, creier mai mic decât nuca. Nu poate lega mai mult de două vorbe: "Încep?", "Barosul mic?", "Barosul mare?", "Gâdiliciul?", "Scufundări ușoare?", "Scufundarea mare?", "Fitness complet?", "Somn adânc?", "Gata?", "Încă?", "O luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a nu curge mult sânge și insistența celuilalt, sprijinit de inchizitorul Bocanegra, de a-i asasina pe călători, Începea să dezvăluie unghere prea Întunecate ca s-o rezolvi cu două lovituri de spadă și să dormi după aceea liniștit. Așa că rahat. Rahat și iar rahat. Drăcia dracului. În ce m-am vârât. Cu spada Încă la o palmă de englez, Diego Alatriste șovăi, iar celălalt Își dădu seama că șovăie. Atunci, cu un gest de o extremă noblețe, ceva de necrezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
nu curge mult sânge și insistența celuilalt, sprijinit de inchizitorul Bocanegra, de a-i asasina pe călători, Începea să dezvăluie unghere prea Întunecate ca s-o rezolvi cu două lovituri de spadă și să dormi după aceea liniștit. Așa că rahat. Rahat și iar rahat. Drăcia dracului. În ce m-am vârât. Cu spada Încă la o palmă de englez, Diego Alatriste șovăi, iar celălalt Își dădu seama că șovăie. Atunci, cu un gest de o extremă noblețe, ceva de necrezut, dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sânge și insistența celuilalt, sprijinit de inchizitorul Bocanegra, de a-i asasina pe călători, Începea să dezvăluie unghere prea Întunecate ca s-o rezolvi cu două lovituri de spadă și să dormi după aceea liniștit. Așa că rahat. Rahat și iar rahat. Drăcia dracului. În ce m-am vârât. Cu spada Încă la o palmă de englez, Diego Alatriste șovăi, iar celălalt Își dădu seama că șovăie. Atunci, cu un gest de o extremă noblețe, ceva de necrezut, dată fiind situația În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mizerabile. Se uită la cei doi tineri care la ora aceea și conform celor stabilite - avea În buzunar o parte din aurul primit pentru asta - trebuiau să fie leșuri și simți picături de sudoare pe gulerul cămășii. Ce soartă de rahat și asta a lui, Înjură În tăcere. Grozav moment găsise ca să se joace de-a hidalgii și cavalerii și de-a scrupulele de conștiință În fundătura aia din Madrid, cu urmările bănuite. Ce nu aveau să Întârzie. Englezul În haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și gata. Se uita din nou la el plictisit, de parcă l-ar fi Învinovățit că a fost pus În situația aceea nedorită. Poți să-mi spui și mie ce se-ntâmplă, Diego? Nici nu-ți trece prin cap În ce rahat te-ai băgat. Alatriste Îi oferi un zâmbet strâmb, fără pic de umor. — M-am mulțumit să accept trebușoara pe care mi-ai recomandat-o. — Atunci blestemată fie ea și naiba să mă ia și pe mine! Saldaña scoase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și făcut. Dincolo de faptul că am unde scrie și-mi lipsește timpul s-o fac, nu mă privește că un trust media nu e-n stare să-și rezolve frământările interne, dar a început să mă irite mâncătoria interesată de rahat pe seama mea, mai ales în condițiile în carecontractul de drepturi de autor, semnat de ei, nu și de mine, stă liniștit în căsuța mea de mail”, scrie Victor Ciutacu, care, ulterior, într-un Post Scriptum, atrage atenția: „Faptul că am
Ciutacu, replică dură pentru Ciocăzanu: Un ratat, se închipuie ziarist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78766_a_80091]
-
crupierilor, spărgea vitraliile, cerșea de la cămătarii mai săraci și-i amenința cu moartea cînd aceștia îl refuzau. Urla. Țipa. Se scălămbăia. Făcea din nou scandal. Așa se distra el, arunca cu jetoane, urla, da, el, omul credincios, bisericos. E ultimul rahat, ultimul jeg, cum am ajuns noi în 2013 să-l plângem pe Becali, unul care nici nu știe să țină pașaportul pe față", a spus Radu Banciu, potrivit b1.ro.
Banciu, despre Becali: E ultimul rahat, ultimul jeg by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78798_a_80123]
-
care a urmat cursurile Liceului "Regele Ferdinand" din Râmnicu Sărat între 1940-1948. Rememorarea este plină de farmec: "Lângă magazinul de stofe și confecții al lui Stelian Caloinescu, se găsea drogheria lui Vafiadis și, ceva mai sus, magazinul de cafea și rahat al lui Vahan Măgîrdicean, un bărbat în vârstă, cu fața smolita și cu buzele groase, parcă sorbind pururea dintr-o ceașcă aburinda. Cam peste drum, era farmacia Aristotel Gheorghiu, în care, cănd intrau, ca în toate farmaciile, bărbații își scoteau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
locuiește în România. Radu Banciu, specimenul asta, am auzit că a fost comentator sportiv. Este complet dus cu capul. Ceea ce a făcut sunt niște atacuri mizerabile. Simona Halep pare un copil foarte cuminte. Ce treaba are Radu Banciu, de la un rahat de post de televiziune, să o insulte așa aiurea? Este ceva care depășește cu mult normalul", a spus Mugur Ciuvică la Antenă 3.
Ciuvică: Ăsta e dus cu capul. Sunt niște atacuri MIZERABILE! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/74005_a_75330]
-
regimului, dar nu-i neagă nimeni inteligența, m-a binedispus. Dintre cei care au acceptat invitația mi-l amintesc pe Alexandru Andrițoiu. Fiindcă pe la jumătatea înregistrării a făcut o pauză, după care a spus ușor încurcat: „Apoi am mîncat atîta rahat pînă acum, că nu contează dacă trebuie să mai mănînc încă o dată!" Am reprodus replica asta a sa doar pentru a se vedea care era de fapt atmosfera. Fiindcă eu cred că, oricîte păcate a avut Andrițoiu, i se pot
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
rulează Sinteza zilei. Vrei să-l pedepsești? Mută din buton pe repede înainte. Îi vor scădea încasările din publicitate. Dar, dacă te respecți cât de cât, nu mai presupune tu lucruri și, cum ar spune clasicii Bibliotecii Academiei, nu mânca rahat cu gura plină. Că-ți dă pe afară și mânjești gulerele scrobite ale cămășii... P.S. În cazul inevitabil că mă vor citi și diverși imbecili, nu intenționez să mă întorc la Antena 3”, a scris Victor Ciutacu.
Text emoționant despre Gâdea, scris de Ciutacu. Revine la Antena 3? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/67655_a_68980]
-
mine, nu pot să mă prefac, olimpian, că n-am văzut nimic: „privesc cerul printr-un monoclu triunghiular/ și sper să-ntâlnesc o privire// dacă m-aș rata, oare n-ai ține la mine mai mult ?// Prietene, viața e singurul rahat pe care-l mai am/ pot s-o fac bici./ pot s-o fac și să plesnească./ primește, deci, acest poem ca pe-o bătaie/ a inimii mele." (pag. 68) Acum, ce să zic? Aferim!
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
învinge totul”. Impresarii îl întreabă, „cu astea vrei tu să faci bani?” O iubită isterică (Carey Mullligan, mai bună decât în The Great Gatsby) îi strigă cum că, spre deosebire de regele Midas, pe tot ce pune nefericitul mâna se transformă în rahat. Iar oamenii care îi ies în cale au mai toți acele figuri caricaturale, uneori de-a dreptul de coșmar pe care numai frații Coen le găsesc. Cum să nu râzi când trece un secol până să dea un răspuns care
Cannes, 2013: Psihanaliză, folk și o pisică - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79004_a_80329]
-
Buna-Vestire), în procesul transfigurator al artei veritabile. Aici, dimpotrivă, și de prea multe ori, lumea întoarsă, extract prozastic sau construct filozofic, lasă loc României postrevoluționare, slab figurată, sub sceneria barocă: "Să-mi termin ideea! O țară care nu produce decât rahat - e o fabrică de rahat! țară de inși fuduli, cu mașini babane, cu viloace... Fuduli și hoți! Acum au început să-și cumpere insule în Pacific!... Fiindcă aici... nu se produce nimic, repet!... Decât... decât mai vin pe lume niște
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]