583 matches
-
grotesca, "care numai râs nu este". Tangoul este un dans dramatic, că tot ce este porteno, în general, spune Sábato, iar, dacă uneori textul sau are umor, acesta are agresivitatea unui "bobârnac argentinian", în timp ce cuvintele sale sunt epigrame ce conțin ranchiuna și sarcasm sau au o latură de caricatură și ironie, dar în limitele aceleiași inimi triste și melancolice: "Zi, tu, dacă nu-ți vine să mori / Că din cauza ăluia / Am ajuns acum așa!"169 Locuitorul din Buenos Aires, că nimeni altul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Leipzig, contra-procesul Reichstag-ului la Londra, congresul mondial pentru apărarea culturii la Paris. În ciuda reticențelor și ambiguităților, și sub impulsul acestor intelectuali emigrați, un front popular efemer a luat ființă la Paris în 1936, prezidat de Heinrich Mann. Represiunea stalinistă, ranchiunele niciodată stinse dintre socialiști și comuniști au zădărnicit aceste eforturi. Münzenberg însuși părăsește partidul. Centrul de la Moscova a KPD-ului reia controlul. Legat prin devenirea sa de partidele precedente, deoarece țara va ceda și ea dictaturii fasciste, PC grec se
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
posibilității de a întoarce marile aparate ideologice ale statului în favoarea mișcării muncitorești și democratice, contrazice tradiția și analiza leninistă a statului. În plus, secretarul general conduce modernizarea necesară a partidului într-o manieră brutală, creînd, în timp, multe probleme și ranchiune. Pentru moment, PCE joacă rolul de opozant constructiv și moderat în politica centristă a lui Suarez. Această politică îl face să depășească pragul de 10% la alegerile legislative din 1979. Acesta va fi apogeul său. Reiese că ieșirea din clandestinitate
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
vanități. Elanul este o forță motivantă cu o intensitate extraordinară, dar forța motivantă a vanității nu este deloc mai puțin intensă. Victoriile succesive și treptate ale elanului se manifestă zilnic prin indici minimi; învingerea micilor vanități vexate sau triumfante, a ranchiunelor, a acuzațiilor și nemulțumirilor sentimentale, niște nimicuri toate, dar care au tendința să se amplifice în nesfirșite meditații, invadînd întreaga viață psihică prin exaltare imaginativă și sfîrșind prin "a se încarna", adică prin a se manifesta chiar și în activitățile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
depășind forța elanului, rămîne irealizabil sau care, chiar dacă capacitățile lui asigură reușita, nu aduce satisfacțiile scontate. Chiar și atunci cînd un țel oarecare este viciat de vanitatea superiorității sau a arivismului, se va desfășura tot cortegiul resentimentelor: triumfuri și vexări, ranchiune și plîngeri excesive împotriva nedreptății oamenilor, ale vieții și chiar împotriva nedreptății lui Dumnezeu. Deoarece în adîncul vanităților se ascunde plîngerea împotriva nedreptății grației divine: acuzația și vexarea de a nu fi primul dintre toți oamenii. Datorită cărui fapt ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
privirea prea cotidiană a soțului ei, ea are nevoie ca alți ochi, inca plini de mister, să o descopere. Urmându-și dorințele, excitata de noul său rol, activ și inventiv 229, femeia își asumă numeroase riscuri 230. Dacă decepția sau ranchiuna o aruncă pe femeie în brațele unui amant, la Pariziana se mai adaugă și sentimentul de aventură, de căutare a ineditului 231. A trăi și a iubi constituie aventură pariziana. Dar pentru femeie viața amoroasă liberă este deseori o capcană
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pentru agricultură și industrie alimentară Tit Suhan - director, Direcția județeană de statistică; Adina Suhan - șef secție, Secția de planificare a CPJ; Ernest Stoleru - inspector șef, ITFS; Teodor Tărnăuceanu - secretar, Comitetul municipal PCR Vaslui”. Am publicat această listă fără absolut nicio ranchiună ci, doar pentru a reaminti tuturor celor care vor citi această lucrare care au fost ultimii „mohicani” ai comunismului vasluian. Dumnezeu să-i odihnească în pace și să-i ierte pe cei care, între timp, au părăsit această lume! CAPITOLUL
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
iubirea de literatură și să-și venereze propria prestație, anvergura, curajul delimitărilor, retorica autoafirmativă. Adică să uite că nu-i decât un slujitor al Textului și să-și aroge puteri magisteriale, cate-dratice, la limită inchizitoriale. În al doilea rând, înveninarea, ranchiuna, atitudinile resentimentare, setea de putere și răzbunare, toate derivate din faptul că-și ia meseria doar ca pretext de câștigare cu orice preț a autorității. Al treilea pericol vine din plăcerea jocurilor de politică literară, fascinația combinațiilor și utilizarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
conveniențe sociale, ori chiar să ții seama de opinia publică a bîlciului [...]; să mănînci bine, să bei bine și să iubești bine este chiar formula lui; se ușurează imediat cu un potop de cele mai triviale înjurături și nu păstrează ranchiună; Caragiale e trivial și pornolog." Ar mai fi de adăugat observația călinesciană conform căreia "corespondența sa este în stil molavo-rostoganesc-miticesc" domeniu din care mă limitez la o singură exemplificare un scurt extras dintr-o scrisoare către rafinatul și mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ține să sublinieze acest lucru, fără îndoială, o face pentru că în ansamblul error-ilor ovidiene era inclusă și "perceperea de compensații". De asemenea, în altă parte, Ovidiu subliniază că vina sa nu are nici o legătură cu invidia, adică cu ura, cu ranchiuna, cu aversiunea poetului față de cine păcătuiește 85. Ultimele versuri la care am făcut trimitere ne aduc un nou element în determinarea a ceea ce poetul considera a fi vina sa: oricum, e vorba de o culpa și nu de un scelus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
R. Marache despre care am vorbit mai sus. Atât titlul, La révolte d'Ovide exilé contre Auguste, cât și conținutul ne pun în fața unui aspect, ca să spunem așa, deja scontat: în urma relegării, era normal ca Ovidiu să simtă ură și ranchiună, încât câteodată părea că stă să explodeze. Marache are dreptate când subliniază această situație. Acest lucru, însă, nu contribuie la rezolvarea problemei pe care o tratăm, și anume, cauza exilului. Noi însă, pe durata întregii lucrări, ne-am străduit să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să explodeze. Marache are dreptate când subliniază această situație. Acest lucru, însă, nu contribuie la rezolvarea problemei pe care o tratăm, și anume, cauza exilului. Noi însă, pe durata întregii lucrări, ne-am străduit să demonstrăm că acestă ură, această ranchiună, mai mult, că ostilitatea lui Ovidiu față de Împărat existau deja dinaintea exilului: tocmai această ostilitate a stat la baza exilului. Asupra acestui aspect care nu a fost tratat de Marache intenționăm să expunem în mare concluziile noastre. Cum am mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
delimitară două tabere. Dacă de o parte se crezu că ucigașul era un complice al societăților secrete, un luptător din linia întâi al drojdiei democratice sau un țăran fanatizat, de partea cealaltă se susținu că ucigașul fu înarmat din cauza unor ranchiune și mai mari, de pasiunile celor cărora puternicul ministru le bara calea. D-lui Catargiu i se făcură funeralii magnifice; suveranul însuși asistă la ele. Adunarea a votat prin aclamație ridicarea unei statui în onoarea sa și o pensie anuală
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
onoarea lor. În asemenea condiții și sub un asemenea regim, prezentul și viitorul României ne par deosebit de compromise. Clasele înalte, deja atât de ostile puterii în vigoare, au fost lovite în interesele lor și lezate într-un asemenea grad, încât ranchiuna lor a devenit mai puternică decât oricând. Țăranii așteptau ceva mai bun de la lovitura de stat; ei nu înțeleg deloc să fie aserviți unei redevențe pentru răscumpărarea unor pământuri a căror coproprietate o revendicau. Burghezia născândă, încă legată de boierie
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
avea o lucire de nebun în ochi, altul gras, blond, privire porcină, al treilea sumbru, posac, buze subțiri, figură care nu prevestea nimic bun... Se înțeleseseră între ei, prin afinități scabroase care îmi scăpau, să mă întîmpine astfel, cu o ranchiună care nu știam de unde vine, fiindcă nu le făcusem nimic... I-am uitat imediat atunci, dar acum ura lor se insinua: și dacă au dreptate, mi-am spus, și n-o să mai scriu nimic? Vertiginos, alungând imaginea celor trei, gândul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cuvânt, deși părea să aibă treizeci de ani, era, adică, un bărbat format, iar în meserie era electrician, deci ceva tot știa. Pe lângă el frati-meu Ilie, cu gama lui de ură nedefinită împotriva satului pe care îl părăsise, de ranchiună nedomolită împotriva tatălui și a mamei vitrege, de ambiție să le arate el lor de, ce e în stare, de faptul că știa cine e Iorga și legionarii (cărora nu le dădea nici trei luni: nu le dădea, înseamnă că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în discursuri, (și eu nu le urmăream) plutesc în aer, ți se insinuiază fără să vrei și știam că erau urmăriți și închiși comuniștii, cu toate că nu-i văzusem până atunci nicăieri. Iată că acum cunoscusem doi, un ins cu o ranchiună împotriva scriitorilor, al doilea însă, domnul Pavel, venea cu o enigmă, se învăluia într-o tăcere pe care n-o înțelegeam. De ce credea el că Dumitru Corbea era un mare poet? Nu auzisem de Dumitru Corbea, singurul nume tainic care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
debutantului, deși sunase bizar la el. Pe la începutul lui martie primii știrea, prin Sergiu Filerot, care primise la rândul lui un telefon de la poetul statistician, să mă prezint la Institutul de statistică (deci nu era un om rău, nu ținea ranchiuna pentru replica mea). Așadar statistica! Uitasem de ea. Te pomenești, mi-am zis, că s-a aranjat ceva și acolo. Mă prezentai la domnul Pavel în birou, căci el mă căutase, aflai de la poetul însuși care îmi vorbi într-adevăr
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cei cuceriți organizatorilor și polițistului-călău. Apoi se retrăgea, întrucât restul nu îl privea. Din această cauză avusese întotdeauna un statut special în cadrul Consiliului. Era conștient că această situație privilegiată se va întoarce acum împotriva lui, deoarece cunoștea sentimentele de invidie, ranchiună și frică ale colegilor lui. Marin vorbi încet, încercând să își stăpânească tensiunea interioară: ― Consider că ar trebui făcută încă o cercetare asupra cazului Trask și cred, într-adevăr, că ar fi justificată o achitare. ― Pe ce temei? Vorbise Podrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
iubesc, adăugă Delindy cu privirea pierdută. ― În special cei furioși, spuse Marin clătinând din cap. Draga mea, când cineva este într-adevăr furios, trebuie să aibă o motivație serioasă ca să își schimbe părerea. Cunosc acest gen de oameni: își păstrează ranchiuna toată viața. Orice tentativă de a comunica cu ei este sortită eșecului. Nu există decât un singur mijloc: glonțul sau măciuca. Au nevoie de un șoc puternic, emotiv sau de altă natură, cu condiția să fie foarte puternic, ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
te-apucă așa, din nimic, cheful de-a repune gândurile în mișcare, un trotil îngust și rapid, dai drumul la imprudențele, câte, pregătite, ascunse ! Aerisirea cotloanelor unde se păstrează tristețea, molozul minciunilor, tainele tulburi, intențiile vinovate, ipocrizia și frica, amânatele ranchiune. Pune sângele în mișcare, încălzește și ustură sufletul, pneuma aceea gingașă, s-o tot ocrotești în otravă și cântece. Interlocutoarea simte repede despre ce e vorba : n-ai decât să-i vinzi primul cuvânt, recunoaște prompt parola. Te ascultă cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Și de ce n-ar fi fost așa, când femeia distrusese o căsnicie, pentru numele lui Dumnezeu? Mai mult chiar, faptele ei au avut repercusiuni serioase asupra vieții lui Darcey și a gemenelor. Nu mai avea rost să fii măcinat de ranchiună; ușor de zis, greu de făcut. Când coborî, Letitia, geamăna lui Amelie (deși cu vreo câțiva centimetri mai înaltă), sosise și ea acasă și o privea pe Minette cum tăia felii de ștrudel cu mere. Poftim. Minette îi întinse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Darcey nu înjura aproape deloc, dar de data asta nu se putu abține. Duceți-vă naibii amândoi! Asta a fost demult, zise Anna plimbând o bucată de pâine prin uleiul de măsline aromat din farfurie. Doar nu le mai porți ranchiună. Darcey răsuci invitația pe o parte și pe alta. Nu, acum nu le mai port ranchiună, încuviință. Însă mult timp după aceea am lăsat întâmplarea asta să mă macine și să îmi distrugă viața. Știu că acum sună tâmpit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
amândoi! Asta a fost demult, zise Anna plimbând o bucată de pâine prin uleiul de măsline aromat din farfurie. Doar nu le mai porți ranchiună. Darcey răsuci invitația pe o parte și pe alta. Nu, acum nu le mai port ranchiună, încuviință. Însă mult timp după aceea am lăsat întâmplarea asta să mă macine și să îmi distrugă viața. Știu că acum sună tâmpit, dar aveam senzația că toată lumea râde de mine, știind că prietena mea cea mai bună nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să nu te invite pentru că mi-era frică să nu încerci să... să ne strici ziua. —De ce-ai crezut asta? Auzisem că nu te-ai confruntat foarte bine cu situația. Mă gândeam că s-ar putea să ne porți ranchiună. Darcey îi zâmbi. N-aș putea să vă port ranchiună atâta timp, zise. Am venit pentru că eram curioasă să vă văd și cred... O privi așteptând să își termine fraza. Era încă arătos, se gândi ea. Chiar era. Poate mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]