448 matches
-
Răspunzându-i, Sebastianus se strădui să nu pară că se umflă în pene ori că e vreun lăudăros și povesti ce putuse să vadă ca membru în garda personală a lui Magister militum, care, de altfel, călătorise foarte rar la Ravena în ultimii ani, fie pentru că din totdeauna considerase Curtea un cuib de vipere, fie pentru că se găsise adesea angajat în campanii militare. Frediana, închisă într-o tăcere plină de durere între vociferările comesenilor, îl ascultă, cu toate acestea, cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
toate punctele. Se hotărî și, privindu-l drept în ochi pe regele burgund, răspunse cu voce fermă: — Ei bine, cred că, oricâtă bunăvoință ar avea, nu va fi aici înainte de sfârșitul lui aprilie. Acum unsprezece zile, când am plecat de la Ravena, avea cu el cam zece mii de soldați. Gundovek schimbă cu fiul său o privire îngrijorată. — Numai zece mii de soldați! Și nu înainte de o lună! izbucni nemulțumit. Chiar acum mai înrolează și alții. Așa că numărul pe care l-am pomenit ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să-l întrebi tu însuți, dacă vrei. — Așadar, o să înceapă cu adevărat războiul; anticipând mișcările adversarilor lui cu obișnuita rapiditate, Atila ocolise pe la miazănoapte pădurea din Harz și ajunsese deja la granița romană. — Va trebui să cer imediat instrucțiuni la Ravena. E o armată mare? — Se pare că doar hunii sunt cu zecile de mii, dar lor ar trebui să le adăugăm turingienii, ostrogoții, francii râureni și, probabil, rugienii și herulii. — Atila o să invadeze, deci, Galiile dinspre miazănoapte, observă Sebastianus, mângâindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zecile de mii, dar lor ar trebui să le adăugăm turingienii, ostrogoții, francii râureni și, probabil, rugienii și herulii. — Atila o să invadeze, deci, Galiile dinspre miazănoapte, observă Sebastianus, mângâindu-și gânditor bărbia și având în minte zvonurile ce ajunseseră la Ravena înainte de plecarea sa, legate de o armată hună care încerca în Reția să-i forțeze pe alamani să le cedeze trecătoarea. Ar trebui să vă bucurați de asta; pământurile voastre nu vor fi devastate... Deci, dacă... — Nu, îl întrerupse Gundovek
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cei doi ofițeri, pentru a o opri în final asupra lui Sebastianus. Nu fără emoție, acesta înțelese că foarte curând avea să afle care urma să fie misiunea sa pentru a doua zi. După reîntâlnirea de la Aureliana, Etius scrisese la Ravena pentru a-i obține titlul de Comes al împăratului și îl voia în cercul adjutanților săi în raporturile de fiecare zi cu generali de calibrul lui Egidius ori Ricimerus, însă până în acel moment ignorase aspirația sa de a obține comanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lipsei de continuitate a stratelor freatice. În general, se poate spune că la contactul dintre complexul nisipos superior și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de satul Curteni și la S de satul Oltenești (sate situate în niște hârtoape din cuprinsul cuestei de pe stânga văii Lohanului), relieful prezintă o dinamică foarte accentuată, pusă în evidență de numeroase alunecări, pe suprafața cărora se grefează uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aceste categorii majore de utilizare a terenului, în bazinul Lohanului există și suprafețe cu terenuri neproductive. Acestea ocupă areale restrânse, care se suprapun porțiunii din cuesta Lohanului. Aici, eroziunea regresivă a pătruns în complexul nisipos superior, generând un sistem de ravene adânci, cu ramificații laterale, care au distrus complet versanții, creând așa numitele „pământuri rele” sau „badlands”. De exemplu, la sud și sud-est de satul Târzii, datorită acestui fenomen, suprafețe apreciabile de teren au devenit complet neproductive. Pe platoul înalt al
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și Mangalia); este cel mai bine amenajat turistic, ca urmare a varietății de microforme (plaje, țărm înalt, golfuri, promontorii stâncoase). 2.1.7. Alte tipuri de relief Alte tipuri de relief cu valențe turistice sunt:relieful de pluviodenudare, reprezentat de ravenele de la Râpa Roșie (Sebeș) și Grădina Zmeilor (Podișul Someșan); - relieful eolian, cu dune, prezent în deltă (Grindul Caraorman ș.a.), Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei, Câmpia Carei;relieful antropic, reprezentat de baraje, diguri și canale hidrografice ce întregesc farmecul unor zone turistice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții instabili), toate acestea având ca urmare producerea de ravene, alunecări de teren, surpări și avalanșe ș.a.. Acțiunea turismului asupra învelișului de aer este nesemnificativă. Fiind o activitate producătoare de servicii, turismul eliberează poluanți doar ca urmare a unor activități conexe obligatorii, precum transportul, producerea energiei electrice și termice etc.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Houdini? Cățărându-se pe gard, Logan realiză brusc cum de reușise Doug Disperatul să dispară așa repede. Gardul marca linia despărțitoare dintre Sandilands Estate și calea ferată dinspre nord, din afara orașului. Ascunsă de terenul viran și de tufe, era o ravenă adâncă și lată, făcută de mâna omului, cu șine de cale ferată pe fundul ei. Doug alunecase În jos pe o parte a marginii abrupte. Bătrânul nu mai alerga foarte repede. Încetinise până la o alergare dezechilibrată, Încleștându-și la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de sus a gardului și se lovi cu putere de pământ. Imediat ce-și scoase picioare de sub el, gravitația se ocupă de rest. Se rostogoli pe pantă ca un bolovan, printre frunze și ferigi, lovindu-se de pietrișul de pe fundul ravenei. Se lovi cu un urlet de durere. Sângele țâșnea dintr-o tăietură de pe dosul mâinii sale. Capul Îi vâjâia datorită opririi bruște pe pietriș. Dar cea mai rea era durerea care-i exploda În burtă. La un an distanță, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Îi vâjâia datorită opririi bruște pe pietriș. Dar cea mai rea era durerea care-i exploda În burtă. La un an distanță, și Angust Robertson, Monstrul Mastrick, tot Îi făcea rău. Malurile Înalte ale căii ferate adăposteau de vânt fundul ravenei. Aici, zăpada cădea lin din cer, coborând ca o pătură În aerul liniștit. Logan zăcu pe o parte, gemând, Încercând să nu-i fie rău, lăsând zăpada să se așeze deasupra sa. Nici măcar nu putea să se miște. Dar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
vale printre copaci. Pârâul scobise în stânca de dedesubt un șanț adânc ce se bifurca în două brațe. Cursul de apă se despărțea în două șuvoaie ce se scurgeau năvalnic la vale. Zgomotul apei se auzea înfundat, atenuat de pereții ravenelor. Malurile verticale păreau formate din coloane butucănoase din calcar cenușiu. Deasupra, deoarece lumina soarelui pătrundea nestingherită de frunziș, de sub covorul de frunze veștede ieșeau firișoare de iarbă și ferigi ce se aplecau peste adânc. Privi în jos la apa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
venise țipătul. Din când în când se oprea și asculta cu atenție, sperând să mai audă ceva. Apoi își relua mersul tot mai departe. Nu se mai uita pe unde calcă așa încât, nu-și dădu seama că ajunsese deja la ravena ce brăzda pădurea de sus în jos, paralel cu pârâul unde lucrau ei. Păși în gol și se rostogoli pe taluzul abrupt. Se ridică repede fără să țină cont că se lovise destul de rău. Era zgâriat pe față și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din gât și încercă să strige mai tare. Cu palmele adunate în jurul gurii îl chemă pe Rândunel din nou. Își dădu seama că de acolo unde se afla, glasul său nu poate străbate prea departe. Trebuia să urce pe malul ravenei, să iasă din ea. Fără să țină seama de noroiul de pe fundul viroagei se repezi pe partea cealaltă și începu să se cațere pe malul înalt. Ajuns sus, își trase o clipă sufletul după care își strigă din nou băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să se cațere pe malul înalt. Ajuns sus, își trase o clipă sufletul după care își strigă din nou băiatul. Începuse să sufle un firicel de vânt, se lăsase rece și pe obraz simți câteva picături reci. Jos, pe fundul ravenei din care tocmai urcase începea să se adune o pâclă ușoară. După fiecare chemare, rămânea nemișcat așteptând să pri mească un răspuns. Pădurea rămânea însă tăcută, nu se auzea decât zgomotul picăturilor de apă ce cădeau pe frunzele copacilor. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
urechile. Întunericul rămânea mai departe tăcut. Asta era bine, urmăritorii nu erau prin preajmă. Porni iarăși la drum, pășind cu grijă ca să nu cadă în gol. Dintr-o dată simți cum terenul coboară și se bucură nespus că ajunsese deja la ravena mult căutată. Coborând malul aproape vertical, se sprijinea în bâta pe care o purta cu el. Era bucuros că o avea cu dânsul, dovedindu-se a fi de mare ajutor. Dacă ar fi alunecat pe versant, zgomotul căderii sale i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din calendar și nu cu gânduri tocmai pioase. Reuși să iasă cu bine și porni voinicește la deal în partea cealaltă. Era de acum dincolo și deja se simțea pe teren propriu. De aici nu mai avea mult de mers. Ravena era paralelă cu pârâiașul pe malul căruia își ridicaseră ei corturile. Dacă rămânea cu spatele la aceasta, ajungea exact acolo unde voia. Se ridică pe vârfuri încercând să pătrundă cu privirea cât mai departe. Deși negura nu se subțiase de loc, zări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Ileana. Mă simt ca în romanele lui Karl May. Winnetou și Old Shatterhand umblând prin pădure căutând urmele lăsate de indienii comanși. Mda, o aprobă Toma absent, rămâne de stabilit cine e Winnetou și cine Old Shatterhand. Ajunseseră la buza ravenei unde găsise șapca lui Costi. Cristian se uita la fundul acesteia și înțelese că nu puteau trece de-a dreptul peste ea. Nu numai că pereții erau destul de abrupți, dar jos în vale se vedea apă și noroi. Trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
e Winnetou! spuse vesel Cristian. Trebuie să recunosc că la asta nu m-am gândit. Mai bine plecăm de aici, se întoarse deodată Ileana spre el. Îl luă de braț trăgându-l din locul acela. Se apropiară iar de marginea ravenei și porniră în lungul ei la deal. Inspectorul privea spre fund. Jos, printre bălăriile crescute în neorânduială se vedeau urme de pași. În mâlul moale erau întipărite două urme de picior desculț. Apa smârcului umpluse pe jumătate adânciturile dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de păr. Toma dădu din cap aprobator fără să mai spună nimic. Nu-mi mai spune Winnetou! continuă Ileana. Nu-mi place. Uite, spuse Cristian, ignorând cererea Ilenei, cred că pe acolo putem trece în partea cealaltă! Ajunseseră la capătul ravenei. Stânca imensă prăvălită de-a curmezișul rupturii se ridica în fața lor. Traversară și își continuară drumul, de data aceasta întorcându-se înapoi ca să ajungă iarăși în dreptul locului unde găsiseră picăturile de sânge. Mergeau de acum printre copaci, lăsând ravena în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
capătul ravenei. Stânca imensă prăvălită de-a curmezișul rupturii se ridica în fața lor. Traversară și își continuară drumul, de data aceasta întorcându-se înapoi ca să ajungă iarăși în dreptul locului unde găsiseră picăturile de sânge. Mergeau de acum printre copaci, lăsând ravena în spatele lor. Stejari și fagi înalți se ridicau în jurul lor. Pâlcuri de lăstari tineri creșteau din loc în loc, acolo unde lumina soarelui reușea să răzbată printre coroanele dese. Nu puteau străbate printre aceștia așa încât le ocoleau, încercând să păstreze totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
plăcut. Locurile prin care treceau îi erau cu totul necunoscute. Știa doar că drumul rămăsese undeva în spatele lor, dar dacă ar fi trebuit să se întoarcă singur, nu era sigur că ar mai fi nimerit înapoi. Terenul era foarte accidentat, ravene adânci ca niște canioane le tăiau calea și se vedeau siliți să ocolească stânci imense, prăvălite în calea lor. Niciodată nu mai văzuse copaci cu trunchiurile atât de mari, ba la un moment dat, își pusese întrebarea dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
adâncă cu pereții abrupți. Era albia unui torent care își săpase drum la vale pe acolo. Calistrat se opri chiar pe margine, privind în lungul ei. Mai la deal de ei, la cel mult douăzeci de metri, ascunsă sub buza ravenei stătea vâlva. Bulgărele de ceață pulsa rar, părând că-i așteaptă. Bătrânul se destinse brusc, în sfârșit o găsiseră. Ai văzut-o? îi șopti el lui Cristian. Cum naiba să n-o văd? Ce face acolo? Ne pândește. Mie mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]