75,659 matches
-
în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
dacice stăpân.Plecarea lui în lumi necunoscuteA-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu să lumineze-n haosEl n-a-ncetat pe-un drum fără repaosSă mângâie cu raza-i de povesteCărările spre lumile celeste.Poporul dac i-a-ncredințat destinulSă-l ducă Tronului pentru DivinulZalmoxis, și strămoș, și Tată SfântCe s-a-nălțat la cer de sub pământ .Luceafăr blând al devenirii noastreRevino pe pământ din depărtate astreși luminează calea alor tăiSă nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
fie conduși de nătărăi.... XXX. LA PORȚILE CERULUI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. La porțile cerului La porțile cerului de unde cad și gânduri și stele Deodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterne Razele trasează-n neștire potecile spre castele Naiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverne Se rotesc universuri în neștiută imensitate Avide înghit găurile negre explozii solare O altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispare Ascult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
să oprești lectura pentru a medita la vicisitudinile vieții care au făcut-o inertă la mediul înconjurător, la zbaterile într-o viață sufocantă care nu permite deschiderea vreunei ferestre prin care să pătrundă speranța. Fiul ei, David, ar putea fi raza ei de lumină, dar copilăria lui trăită în bătăi și umilințe, mai mult îi întunecă viața. În partea a doua a romanului, „David - în furtuna vieții" a ajuns în anii marilor împliniri. Coplilăria dureroasă este lăsată în urmă, se bucură
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
îmbrățișez, copac al vieții, o ușă deschisă spre a descoperi imensa iubire divină! CUVÂNTUL LUMINII Pe drumul spre lumină mergi, mergi mereu, înaintezi, chiar dacă, uneori, ești nevoit să te mai întorci, dar mergi, continui să mergi prin emanațiile umbrelor, prin raza de lumină izvorâtă din En sof, prin triada celorlalte nouă raze, dincolo de metafora gândului, dincolo de cerul cuvântului, dincolo de punțile literelor, dincolo de orice măsură a omului, în adânc, tot mai adânc, departe, tot mai departe, treci de vămile atâtor lumi, cu
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
iubire divină! CUVÂNTUL LUMINII Pe drumul spre lumină mergi, mergi mereu, înaintezi, chiar dacă, uneori, ești nevoit să te mai întorci, dar mergi, continui să mergi prin emanațiile umbrelor, prin raza de lumină izvorâtă din En sof, prin triada celorlalte nouă raze, dincolo de metafora gândului, dincolo de cerul cuvântului, dincolo de punțile literelor, dincolo de orice măsură a omului, în adânc, tot mai adânc, departe, tot mai departe, treci de vămile atâtor lumi, cu erorile, slăbiciunile, durerile și primejdiile lor, treci prin fiecare cer izvorât
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
una și bună, că nemoartea nu există și își vede de treaba ei nestingherită, fără pauză pentru vreo scurtă răsuflare. În nopțile de veghe, în liniștea deplină a camerei mele, când ascult, ca Lucian Blaga, cum "se izbesc de geamuri razele de lună", îmi pare că aud de la o vreme cum se furișează clipele rostogolindu-se, trosnind în vârtejul luat de neîndurătoarea Moară. Se scurg pe la fereastra mea clipe mai bune, altele mai luminoase, unele cutremurate de câte o dureroasă întâmplare
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
la ceea ce, surprins, vedeam! (...) Forma bizară a acelor locuințe, printre care se înalță o mulțime de cumpene de fântâni, ca niște gâturi de cocoare uriașe; urletul câinilor ce alergau pe sub garduri; ciocănitul berzelor care-și dau capul pe spate la razele lunii și, într-un cuvânt, amestecul acela de umbră și de lumină, care dă lucrurilor o privire fantastică, mă făcură să mă cred în altă lume. Când mă trezii însă din acea uimire plăcută, mă văzui singur în mijlocul unei piețe
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
se manifestă printr-o concordanță totală între ceea ce simte și ceea ce declară că a simțit. La polul opus se află fățarnicul, ipocritul, cel care încearcă să prezinte raportul dintre gust și valorizarea intrinsecă într-o lumină falsă, artificială, bântuită de raze ce fie că dispersează, fie că orbesc. Muzica e pretutindeni. O asculți dacă vrei au ba. Industria de sunete a escaladat întreaga planetă. Te duci la munte: puzderia de wați se revarsă printre arbori și stânci. Te duci la mare
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
îi opunea "Marea Evoluție", profețind că așa-zisa Mare Revoluție din Octombrie va provoca o prăpastie între Rusia și Europa Occidentală. Și observația de perfect bun simț că "în U.R.S.S. orice scriitor satiric lezează regimul sovietic", întrucât, lărgindu-se raza ei, "e îndoielnic să poți găsi pe lume fie și un singur model de satiră îngăduită din punctul de vedere al autorității statale". Fără a părăsi gândul unei expatrieri, scriitorul prigonit se adresează, totuși, lui Stalin, cerându-i protecția. Nu
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
Liviu Dănceanu Omul, se știe, este la origine o vietate marină. De aceea, poate, rămân sclavul croazierelor pe apă. Iar o plimbare pe Sena, înfășurat în razele toride ale soarelui, nu poate isca decât o dublă promisiune: 1) aceea de temut, fără îndoială, de a contracta o insolație; 2) de a descoperi o lume. E vorba de lumea ce recunoaște Sena drept personajul ei axial. Fluviul care
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Stockholm vara - barca mea se zgâlțâie vikingii trăiesc Linia zidului se profilează În fața mea. Mă uit În sus. Astăzi În Berlin e liniște. Cerul pe care zburau avioanele, cerul din care se prăvăleau bombe este acum liniștit, tulburat doar de razele soarelui cald. Dacă nu ai ști ce s-a Întâmplat aici, calmul perfect al orașului ar putea să te păcălească. Nu ai crede că aceasta a fost scena atâtor grozăvii. Privesc spre imensitatea albastră care se cască deasupra mea, mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aude cum fiecare strigă: “ Mă coc!!!” Unii au spus că vara vine Chiar din petale de flori, Că se scaldă În frumusețe În spume de fiori. Îți dă cireșe mari și mici Pe care să le Înfigi În bețe din raze de soare Ca să se coacă mai tare . Cu miros de fân proaspăt cosit Îți intră În casă, la umbră să șadă Și aproape că nu-ți dai seama când legănat de-a greierilor baladă Ai ațipit. Unii nu știu ce să răspundă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și întărite și de un cunoscut publicist al vremii, părintele Vasile }epordei (1908-1997). Cam tot pe atunci, referindu-se la tineretul intelectual al vremii, care "întocmai luntrașului din largul mării habar n-are unde-i țărmul", el nota în ziarul Raza, din Chișinău, la 14 octombrie 1937: "Exact în aceeași situație se află tineretul nostru basarabean. Majoritatea bătrânilor s-a coborât în mocirla cluburilor, de unde n-au mai încercat să se ridice. Acolo se bălăcesc și acolo compromit numele Basarabiei. Iar
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
la 27 martie (stil vechi) 1938, se vor împlini "20 de ani de la unirea Basarabiei noastre cu patria mamă". Unirea Basarabiei, nota dascălul de la Chișinău, "a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi". Basarabia, continuă autorul, "s-a unit cu țara mamă atunci când n-avea nimic de câștigat, decât bucurie sufletească; de aceea, pentru noi, aceia care trăim la granița Nistrului și ne hrănim
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
o privim cu atenție și să mângâiem ușor suprafața lucrurilor, pielea albă a fetelor, foițele subțiri ale cărnii și sufletului, pentru ca totul să înflorească. Iată: "Erai atât de frumoasă!/ Frângeam pentru tine flori largi/ Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi// Spre-a merge cu ele-n amurgul/ Zărit printre casele-adânci./ Cu mâna mijlocu-ți strângându-l,/ Mereu îți șopteam să nu plângi.// Și sufletul moale, din pieptul/ Ascuns în fereli de mătasă,/ În rouă-l topeam pe încetul
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
înfățișați, îmbrățișați, în fața unui Dumnezeu trist și blând. Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii complotiști se evaporă, rămâne pe scenă numai perechea primordială, adamică, scăldată în raza înțelegătoare a ochiului divin. Sufletul "din carne scos" își găsește pacea pe un altar sui-generis, "de carne, uns cu-aromele luminii"... Într-unul din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e așteptată cu o mângâiere în
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
dată, asupra acestui expresiv album de familie intelectuală. Aci ne propunem a stărui pe, după cum ziceam, relația dintre trecut și prezent, astfel cum se revelă în paginile de restituție și interpretare migălite de doamna Cioculescu. Aura romanțioasă se destramă în raza constatării unor nervuri în care palpită un duh polemic. Să fie oare Eminescu reductibil la doctrina sa naționalistă, de "protolegionar", cum i s-a spus? Fără a nega preeminența crezului național în opera politică a poetului, cercetătoarea scoate în relief
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
corali o așteaptă-n zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 142, în Filocalia..., vol. V, p. 351. footnote>. Omul a căzut de la viețuirea duhovnicească și de la mintea unificată, de la contemplarea feței lui Dumnezeu, de la slăvirea și preschimbarea prin raza frumuseții dumnezeiești<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455, 456. footnote>. Dumnezeu, văzând nerușinarea omului, socotindu-l nevrednic de Sine, l-a lipsit de cele pe care le-a disprețuit, l-a scos
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sine, prin împărtășirea de Cel mai presus de sine și nu încetează de a crește”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 876A. footnote>. Participând la Dumnezeu, sufletul se umple tot mai mult de razele dumnezeirii, altfel spus, i se comunică în mod tot mai îmbelșugat energiile divine sfinte și sfințitoare, care fac ca natura umană să nu cunoască limite în creșterea sa: „Izvorul bunurilor țâșnind neîncetat, natura celui ce participă ... face din tot ceea ce
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Girodet aparține clasicismului dar prin îndrăzneli și tendințe excentrice locul său este în avangarda romantismului. În ,Somnul lui Endimion" (1791), de exemplu, pictorul tratează subiectul mitologic într-o manieră novatoare, onirică, plină de senzualitate. Prezența Dianei este sublimată într-o rază de lumină care scaldă trupul dezgolit al lui Endimion... Un alt tablou, ,Scenă de potop", are ceva de Goya... Pe lângă câteva vârfuri, în special din domeniul graficii, expoziția de la Metropolitan reliefează o creație foarte inegală, dominată de lucrări comune, lipsite
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]