686 matches
-
scenă, fiecare trăire artistică. Înainte cu o oră de plecarea avionului spre Helsinki, colegul mă conducea spre avionul maghiar cu care îmi continuam drumul spre orașul pe care nu îl mai văzusem de peste 15 ani, dar care îmi producea emoțiile reîntâlnirii cu epoca romantică a "bătăliei pentru convenirea, prin consens, a unei proceduri democratice în procesul de edificare a Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa". În luna august, la Helsinki, în proximitatea Cercului polar, ziua era cu mult mai lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
să-mi găsească vină, spre deosebire de mătușa cea bună, care nu părea deloc interesată de pagubă, singură învinovățindu-se de a fi așezat clătitele unde nu trebuie și încercând să mă liniștească: ceea ce nu era ușor, căci eu muream de groaza reîntâlnirii cu părinții, încât la venirea ostașului am implorat-o să ne însoțească și să le explice că nu eu eram de vină. Severitatea părinților mei mă scotea din fire, așa cum pe dânșii îi scoteau din fire neastâmpărul meu, agitația permanentă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
unii să-i atrag în acțiuni comerciale și în organizarea unor acțiuni culturale. Am reușit să mi-i apropii și în perioada 1999-2005, când am activat ca ambasador în Uruguay, făcând în concedii vizite în Chile, am avut parte de reîntâlniri emoționante, cu unii dintre ei întreținând și astăzi relații cordiale prin scrisori, e-mail și convorbiri telefonice interminabile și "sentimentale", unora dintre aceștia fiindu-le "gazdă" la vizitele lor în România, după 1990. În 1981 aveam să fiu delegat să reprezint
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
enormele diferențe structurale între Est și Vest și de nepregătirea Comunității însăși, doream o formulă rapidă de parteneriat global, fiind șocată de acele târguieli diferențiate care accentuau eterogenitățile reliefate între țări chiar din 1990 și care nu prevesteau deloc o reîntâlnire armonioasă. Geografă și familiarizată cu rugozitățile materiale care constituie arhitectura spațiului și cu duratele lungi ale construcțiilor teritoriale, am scris între 1990 și 1992 mai multe articole referitoare la moștenirile comunismului și la reincorporarea lor în cadrul transformărilor ce aveau loc
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
veselă. E pentru a doua oară cînd văd așa ceva și pot să jur că efectul plastic este extraordinar! Prima dată a fost acum doi ani, în timp ce mă întorceam de la petrecerea dată de ultima serie de studenți deai mei, cu ocazia reîntîlnirii lor după un deceniu. Era dimineață, soarele abia se ridicase deasupra orizontului. Ca și de data asta, ne-a întîmpinat, întîi, un lan de maci cu floarea albă, apoi a apărut celălalt lan, de maci cu floarea roșie. Stăteam pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
văduvă, un negru și un orb, invalid de război. Dincolo de legătura lor în plan material, economic, se realizează o puternică solidaritate sufletească. Un film plin de umanitate, cu adevărat memorabil. *La intrarea în expoziția lui Gheorghe Velea, m-a șocat reîntîlnirea cu Gr.V. Coban. Stătea pe un scaun lîngă eterna vitrină cu pliante. Avea fața galben pămîntie. A mai pleșuvit, i s-au clăpăugit urechile, îi tremură pleoapele, lăcrimează. Umilit de boală, cerea cu privirea o vorbă de încurajare, obișnuita minciună
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și magazinele cu minuni purtând însemnul celor doua săbii albastre încrucișate. Am cumpărat câte ceva pentru noi, neamuri și prieteni, având în vedere prețurile piperate și realitatea "famelie mare, remunerație mică, după buget"! Ne-am întors la Berlin fericiți de această reîntâlnire cu trecutul , gândind ca astfel am închis de o manieră minunată cercul magic al carierei mele diplomatice, născut pe Spree în 1971 și rotit pe malurile Pacificului , Mediteranei și Atlanticului până în 2005.Venisem la Berlin ca tânăr atașat cultural , am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
N-au fost multe victime dar panică, peste poate! Aceeași nemți care zâmbeau dând dulciuri copiilor... Războiul. și tot ca o curiozitate, apariția armatei sovietice a însemnat, dincolo de experiențele mai mult sau mai puțin nefericite pentru locuitori a însemnat și reîntâlnirea cu unii dintre foștii noștri elevi de la Câșlița. Toți purtau haina soldățească a armatei sovietice. și vine aventura de la Povergina, o localitate nu prea depărtată de sat. Eram în curte când două femei aproape să rupă poarta: - Doamnă, e jale
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mizeria și glodul. Așa e Dorina. Un diamant viu care înlătură zgura și face loc luminii, iubirii și încrederii astfel încât oamenii să aibă curajul să mai și trăiască, nu numai să vegeteze. Livada de vișini - Cehov - Mama 31 august 2000 Reîntâlnirea cu sine. Personajele sunt universale. Umilință în fața lui Cehov. Spectacol pentru secolul XXI. Piesă de vedete. Avantaj? Dezavantaj? - pentru faptul că toată lumea știe textul... Trebuie uitat tot ceea ce am știut până acum. Totul vine prin descoperirea, inventivitatea individuală (comică). Adevărul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
în amintire”. În alți termeni, o poezie în care contrariile se substituie unul altuia: spațiul (materia) devine stare de spirit, nonmateria, timpul se spațializează. Meleagurile copilăriei se confundă cu leagănul lumii, „dealul albăstrit de lună” al Floricăi dobândește caractere edenice. Reîntâlnirea Argeșului, a Râului Doamnei, în care „arde sclipind” trecutul, este pentru poet o regăsire de sine. Florica e Olimpul lui. În cercul de vrajă al satului străbunilor, evadând din timpul profan, se intră într-un timp, s-ar putea zice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
eternă și indivizibilă a statului Israel..." Nu se sconta, în 1950, ca Eternul să-și facă într-o zi apariția, pe neașteptate, în dreptul internațional din secolul următor. Între generația kibbutz și generația kippa, crearea omului de către om a cedat întâietatea reîntâlnirii cu Iahve. La urma urmei, dacă dintre toate colinele acestei planete, Dumnezeu a ales Sionul, a vrea să te întorci la Sion fără ca Dumnezeu să se întoarcă și el aici ar fi un lucru lipsit de logică. Faptul cel mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
doamna Florica Todicescu mi-a fost ca o adevărată mamă și profesoară de psihologie. Îi păstrez în memorie o recunoștință pe măsura tactului ei pedagogic și mai ales a bunătății fără egal. În această atmosferă, încercăm să programăm o viitoare reîntâlnire peste cinci - doar se lucra atunci pe cincinale. Propunerea aparținea colegului Dobre. Nu prea s-a înțeles, momentan fiind multă animație, însă pe loc prof. Todicescu ne atenționează cu voce sonoră spre a fi auzit de cei prezenți. Parcă-l
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că are un cancer care l-a doborât așa falnic și majestuos cum era el ca făptură umană! Și... cât și-ar fi dorit să fie în mijlocul nostru, al foștilor lui discipoli! Colegul Gheorghe Dobre, cel care făcuse propunerea de reîntâlnire se luptase și el cu un cancer. Până în ultima lui clipă de viață n a uitat de adunarea noastră și mi-a transmis prin colegul Grigore Negură scuzele și regretul că nu poate participa. Am asistat la înmormântarea lui și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sa. Sunt încântat și mulțumit de felul cum tu înțelegi lucrurile. Asta face să se cimenteze și mai mult fundamentul edificiului nostru. A trecut o săptămână. Mai avem trei. Număr săptămânile, zilele și clipele până în clipa când Dumnezeu va încuviința reîntâlnirea noastră. Eu sunt bine cu sănătatea, dar extrem de obosit și ocupat, însă nu atât încât să nu mă mai gândesc la tine. Tu ești toată speranța și recrearea mea. Am așteptat să scot fotografiile pentru a-ți trimite și ție
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
masă. Aș vrea să știu dacă ai primit de la ceilalți colegi, Mohonea, Negură etc. Află că m-am întâlnit cu cumnatul tău Creangă și i-am spus când vorbește la telefon să-ți comunice că ader cu toată plăcerea pentru reîntâlnirea din 5 septembrie. Ce vă face nepoțelul și fetița? Fetița mea este în anul III la Franceză, sper ca la anul să termine cu bine. E mai rău că am soția bolnavă. Ce mai face Ionescu? Am auzit că Puiu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
doamna Florica Todicescu mi-a fost ca o adevărată mamă și profesoară de psihologie. Îi păstrez în memorie o recunoștință pe măsura tactului ei pedagogic și mai ales a bunătății fără egal. În această atmosferă, încercăm să programăm o viitoare reîntâlnire peste cinci ani - doar se lucra atunci pe cincinale. Propunerea aparținea colegului Dobre. Nu s-a prea înțeles, ce vroia colegul, momentan în sală fiind multă animație, însă pe loc a intervenit profesorul Todicescu, care, cu vocea lui sonoră, spre
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fiind vorba de zeci de milioane de lei. Să nu crezi dragul meu că ar fi fost vorbă de ceva nemulțumiri, tocmai că prietenul meu aviatorul a rămas și el extraordinar de impresionat și mulțumit și așteaptă cu multă nerăbdare reîntâlnirea din 1977, dacă mai trăim, să o savureze cu mai multă dragoste, căci el se pensionează după 2 ani fiind aviator - și la ei limita este la 56 de ani. Cred că intru în concediu și vreau să plec undeva
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ar fi trebuit să fie mai altfel, dar antecedentele trecutului le-au cam împiedicat. Dar nu-i nimic. Trăiesc totuși binișor, cu excepția Iuliei, care nu are o căsnicie tocmai fericită. În răspuns aș vrea să-mi scrii pe când va fi reîntâlnirea noastră jubiliară. Eu mă pregătesc începând de pe acum, cu ceea ce îmi închipui eu că ar cam trebui. Te îmbrățișez frățește, scumpul meu coleg, sărutându-te și dorindu-ți toate bucuriile vieții. Sărbători fericite, Iov I. Gheorghe, Călimănești-Mărășești, Vrancea. 28 aprilie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
câteva ori calendarul și ziua de 5 septembrie cade lunea. Doresc ca anul acesta să ne revedem - fără doar și poate - deci răspunde-mi dacă ai primit banii trimiși pe data de 17 iulie, și în care zi va fi reîntâlnirea noastră. Am pus și plic pentru răspuns, gândindu-mă că poate ai ceva ocupații urgente în momentul când sosește scrisoarea mea, te rog să mă ierți. Cu drag, Iov I. Gheorghe. Galați, 28 iulie 1972 Dragă Alecule, Cu deosebită plăcere
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
părut și încă îmi pare rău că nu l-am revăzut pe Ilucă și Mitică Vârgolici - le voi scrie și lor și bineînțeles îi voi critica nițel mai dulce dar oricum în așa fel ca autocritica lor să folosească pentru reîntâlnirea din 1977 - bineînțeles să sperăm că vom ajunge și vom depăși și pe 1987. Ce zici ? Aș fi dorit, de asemenea, să-l revăd pe Mitică Obreja, el era cel mai mare dintre noi, făcuse armata la jandarmi și era
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Cât privește referirile la adunarea colegială aflată în pregătire esențiale sunt veștile că Gheorghe Dobre, colegul lor, nu mai putea fi prezent la evenimentul pe care și-l dorise atât de mult. „Colegul Gheorghe Dobre, cel care făcuse propunerea de reîntâlnire se luptase și el cu un cancer. Până în ultima lui clipă de viață n-a uitat de adunarea noastră și mi-a transmis prin colegul Grigore Negură scuzele și regretul că nu poate participa”, scria Alexandru Mânăstireanu în volumul la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
face mintal prezența celor veniți. Surpriză dureroasă!... Deși suntem cam în același număr prin noii veniți, acum constatăm lipsa a încă trei din cei care promiseseră solemn că vor fi prezenți”. Lipseau profesorul Petru Todicescu, cel care întărise hotărârea de reîntâlnire, colegul lor Gheorghe Dobre și uriașul care își sufocase prin îmbrățișare șeful de clasă la întâlnirea precedentă, colegul lor Nicolae Pîrcov. Despre profesorul Todicescu s-a aflat, la cei peste optzeci de ani ai săi arăta sănătos tun, dar la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și nerăbdare. Șuletea, Șuletea, la Costică Trifești 5 mai 1978 Dragă Alexandre, De la întâlnirea noastră și până acum am așteptat fotografiile făcute de Mohonea și nu le-am primit. Mă pregăteam să-ți scriu și să te întreb dacă hotărârea reîntâlnirii nu s-a abrogat. Am primit de la tine vestea mare care va avea repercusiuni adânci în bugetul bietului Costică Rășcanu. Ce să-i facem, dacă și-a luat un astfel de angajament? Cred într-o participare de sută la sută
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la întâlnire. Tu știi prea bine, și viața a confirmat, că în toate acțiunile este nevoie de un conducător isteț (asta e expresia lui tovarășul Cucu). Consoarta mea mai are o lună și intră și ea în tagma pensionarilor. Pentru reîntâlnirea din mai am s-o învoiesc de la școală. Nu mi ai comunicat dacă este vreo autogară și pe unde este. Cred că de acolo se va lua cursa spre Șuletea. Am să fiu prezent la timpul fixat. Despre venire...vom
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
19 aprilie 1982, familia Apostoleanu răspundea felicitării primite: ”Adevărat a înviat!” Vă dorim sănătate, reconfortare sufletească și multe bucurii în viață. Vă îmbrățișăm cu toată dragostea”. Obilești, 11 mai 1978 Dragă Alecule, M-a bucurat mult de tot vestea de reîntâlnire a colegilor la colegul C. Rășcanu. M-a mișcat sufletește semnătura ambelor familii pe invitație, lucru pentru care vă mulțumesc. Eu voi face eforturi și numai singur mă prezint în mijlocul colectivității pentru revederea colegilor și a tovarășilor profesori. Soția nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]