670 matches
-
Filialei Ligii Scriitorilor din Baia Mare a deschis stagiunea 2014-2015 Mai conștiincioși ca orice școlari, pe 13 septembrie, zi de glorie în istoria României, "Ziua Pompierilor", azi membrii Ligii Scriitorilor, Filiala Maramureș, au deschis sesiunea de cenaclu 2014- 2015. Bucuroși de reîntâlnire, cu greu stăpânindu-se să rupă poveștile de peste vară, doamna Carmena Băințan, președinta filialei Maramureș a Ligii Scriitorilor, după urarea de "Bun venit!", a dat cuvântul domnului Ioan Hada care ne-a prezentat poeziile domniei sale care vor fi incluse în
CENACLUL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR DIN BAIA MARE A DESCHIS STAGIUNEA 2014-2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362159_a_363488]
-
un legământ! Mă rog doar pentru sănătate și mult mai multă pentru voi, Pe Maricica de se poate, s-o am aici, pentru că-n doi Răzbim ușor când se adună mii de-așteptări și întâlniri, În fiecare zi sunt două, reîntâlniri și despărțiri. . . Din somn, când vine dimineața, în zori de zi ne întâlnim, Dar prea puțin, e aspră viața și repede ne despărțim! Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit, Reîntâlnirea-i tare scurtă
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
zi sunt două, reîntâlniri și despărțiri. . . Din somn, când vine dimineața, în zori de zi ne întâlnim, Dar prea puțin, e aspră viața și repede ne despărțim! Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit, Reîntâlnirea-i tare scurtă și somnul iar ne-a despărțit! Așa ca soarele și luna pe bolta vieții lunecăm, Și anii împletesc cununa iubirii, ce o căutăm. Citește mai mult S C R I S O A R EIubiții mei din
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
-mplinesc un legământ!Mă rog doar pentru sănătate și mult mai multă pentru voi,Pe Maricica de se poate, s-o am aici, pentru că-n doiRăzbim ușor când se adună mii de-așteptări și întâlniri,În fiecare zi sunt două, reîntâlniri și despărțiri. . .Din somn, când vine dimineața, în zori de zi ne întâlnim,Dar prea puțin, e aspră viața și repede ne despărțim!Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit,Reîntâlnirea-i tare scurtă
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
zi sunt două, reîntâlniri și despărțiri. . .Din somn, când vine dimineața, în zori de zi ne întâlnim,Dar prea puțin, e aspră viața și repede ne despărțim!Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit,Reîntâlnirea-i tare scurtă și somnul iar ne-a despărțit!Așa ca soarele și luna pe bolta vieții lunecăm, Și anii împletesc cununa iubirii, ce o căutăm.... VII. DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1669 din
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
reformiștii pe care îi decepționează. Generația care a fost chemată să construiască România nouă în 1950 și după aceea este o generație de învinși: democrații au pierdut în 1938-1944, partizanii unui regim pronazist au pierdut în 1944. Învingătorii erau minoritari. Reîntîlnirile cu națiunea au fost un fel de a se pune de acord asupra modalităților competiției. Această competiție are importanță în relațiile cu sovieticii și în raporturile cu Occidentul. Ea se alimentează dintr-un reflex antirus creat prin dezechilibrul de forțe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prosperul pictor ține morțiș (de ce?) să-mi destăinuie ultimul lui tun. Foarte bine. Să-i spun, la rîndu-mi, că ieri, chiar ieri, mi-a apărut un masiv album monografic? Ridicol. Îl felicit fără pic de rîcă și ne dorim amîndoi reîntîlnirea. E de plecat, de ce nu, de la particularul situației pentru a ajunge la... la ce? La generalul privind climatul de-acum, nu cu totul nou în lumea occidentală, oarecum nou la noi. De amînat, deocamdată, chestiunea oarecum încă remanentelor anomalii în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și unui premier atît de credibil ca Tăriceanu, mirat parcă de actele pe care o justiție, atît de dubioasă și controversată, le produce sub autoritatea sa mult prea civilizată. Cît de reconfortantă e în această atmosferă de generalizat vinovată confuzie reîntîlnirea cu limpede eminescianul Ipotești! (Nu fără se-nțelege sentimentul stînjenitor că, iată, deși numim, arătăm cu degetul spre forțele remanente ale dictaturii, evadăm noi înșine, comod, în clipe anesteziante. Realmente necesare firii noastre întru armonie, dar...) Ei bine, chiar și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aș mima cartea falsei modestii, clipa în care mi s-a oferit aici, în empireul poeziei o distincție pentru anii (mulți) de pictură a fost una realmente onorantă. Se aflau în somptuoasa incintă a Memorialului cîteva personaje de prim-plan, reîntîlnirea cu ele, în chiar clipa decernării, m-a emoționat aparte. Cum, tot așa, fără fariseism mimat, enorma plăcere de a fi acordat finalmente prioritate nu clipei... festive, ci, pur și simplu, revederii celor două repere veșnice: casa bătrînească și lacul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în soare, că n-aveți șapte piei pe spinare.” (Marin Sorescu, Marea - o apă folositoare) Belșugul din grădini, livezi, vii anunță apropierea cu pași repezi a anotimpului de toamnă. Copiii își amintesc că începe un nou an școlar, trăiesc bucuria reîntâlnirii cu dascălii și colegii lor. Răcirea vremii duce la schimbarea frunzișului copacilor, păsările pleacă și lasă codrii pustii, ploile mărunte și dese dau o nuanță de gri naturii, se așază tristețea spre sfârșit de toamnă. Poeziile propuse pentru clasa a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
În acele împrejurări avea să se consume, probabil, una din cele mai frumoase și mai tulburătoare secvențe din biografia omului Leonid Boicu, invocată memorialistic de același prieten și camarad de drumeție, martor ocular la eveniment, Vasile Cristian. Este vorba de reîntâlnirea - după ani și ani de despărțire fraternă - cu sora Silvia și cumnatul Benedict Sergent, veniți special din Elveția pentru a se revedea și a petrece, apoi împreună, câteva clipe de viață în neuitata și ospitaliera locație românească din Freiburg, avându
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și o idee a interlocutorului meu, conform căruia "teritoriile palestiniene ocupate nu vor fi redobândite de palestinieni nici după patruzeci de ani de la pierderea lor în războiul de șase zile din 1967!" Tot norocul mi-a surâs și la o reîntâlnire, întâmplătoare și neprogramată anterior, cu fostul prim ministru sirian Salah Bitar; întâmplarea a fost să ne regăsim, de data aceasta, în biroul consulului saudit la Cairo. Ambasadorul român m-a trimis pentru vizele saudite de intrare pentru primul grup român
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
inclusiv de mijloace financiare. Actuala conducere turkmenă este în favoarea cooperării cu țara noastră și trebuie folosită această oportunitate. Dialogul Uniunea Europeană-America Latină și Caraibe. România spectator sau jucător? VASILE MACOVEI AMBASADOR "Am convingerea că era globalizării va însemna și era reîntâlnirii definitive a Europei cu America Latină" Javier Solana Summary The paper analyses the evolution of relations between European Union and the States of Latin America and Caribbean, for the last 50 years There are emphasized the interregional dialogues between states chiefs
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
existența „Bandei pahucilor” de la Liceul „Gh. Lazăr”, formată din patru prieteni - Ciriviș (Urmuz, pe atunci Dem. Demetrescu-Buzău, evocat sub numele de Mitică și într-o secvență din Cutia cu maimuțe), Bălălău (Alexandru Bujoreanu), Pentagon (Costică Grigorescu), Macferlan (G. Ciprian însuși). Reîntâlnirea lor, la maturitate, îi adună într-o asociație ad-hoc, autointitulată „Capul de rățoi”, care își propune, prin farsă și logică absurdă, să se opună unei normalități obosite. Cei patru încearcă să racoleze adepți (și chiar o fac) printre privitorii întâi
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
la colindat. Stelarii încep colindatul în dimineața zilei de Crăciun. Cea mai cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor (Udatul Ionilor), al cărei renume a depășit de mult timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un prilej de reîntâlnire a fiilor satului. Pregătirile încep din a doua zi de Crăciun. Feciorii din ceată se pregătesc pentru a deveni călărași în ziua de 7 ianuarie. În dimineața acestei zile se împodobesc caii și carul (carele) cu "țoale și chindeie" și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția În poveștile lui Cocîrlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat În societatea românească. Deși toate respondentele au oferit detalii despre sosirea În gară, reîntîlnirea cu familia și prietenii, mîncarea din belșug, aceste detalii nu au fost Însoțite de lamentări excesive. Se pare că principala lor preocupare o dată ajunse acasă era să-și croiască propria viață. La 20 de ani, aceste femei aveau un viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Valentin F. Mihăescu, Talent analitic, LCF, 1977, 16; Valentin Tașcu, Dinamica personajului, TR, 1978, 52; Iorgulescu, Scriitori, 214-215; Stănescu, Jurnal, I, 145-148; Mircea Iorgulescu, Eșecul prin succes, RL, 1979, 38; Dana Dumitriu, Psihologie și tipologie, RL, 1981, 4; Teodor Vârgolici, Reîntâlnire tardivă, RL, 1987, 43; Cosma, Romanul, I, 194-196; Ulici, Lit. rom., I, 402-403; Mariana Ionescu, Trecere pentru cititori, „Universul cărții”, 2001, 1-2; Dicț. scriit. rom., III, 123-125; Popa, Ist. lit., II, 869-870; Firan, Profiluri, II, 869-870. M.Vs.
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
arte, București, 1965; Teoria literaturii, București, 1965; Prelegeri de estetică, București, 1967; Literatura de frontieră, București, 1969; Construcție și lectură, București, 1970; Dimensiuni caragialiene, București, 1972; Configurații și rezonanțe, București, 1973; Proză și luciditate, București, 1974; Mobilitatea privirii, București, 1976; Reîntâlniri cu France și Shaw, București, 1978; Texte și întrebări, București, 1979; Reverberații, București, 1981; De-a lungul unui secol, București, 1983; Voltaire-1983, București, 1983; Descoperirea cunoscutului, București, 1986; Trepte, București, 1988. Antologii: Proză satirică franceză, pref. edit., București, 1963; Proză
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
valorizată etic negativ? Cornel Vâlcu: Inițial, da! La contactul cu alteritatea, toate speranțele tale că tu ești OK și celălalt greșește intră În joc. Nicolae Turcan: În măsura În care există posibilitatea unei Întâlniri viitoare cu o asemenea alteritate sau, eventual, a unei reîntâlniri, există un punct de legătură, un fir care, oricât ar fi de subțire, aruncă În aer radicalitatea acelei alterități. (Prin alteritate radicală Înțeleg, desigur, acea alteritate cu care nu poți comunica, sau dacă totuși comunicarea este posibilă, ea nu se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în victoria războiului din Răsărit, prevedeau dezastrul și afirmau că jertfele omenești erau zadarnice. Definitoriu pentru nota generală a volumului este poemul Sârmă ghimpată. Sunt versuri de protest, care condamnă omuciderea, privarea omului de libertate, sfidarea demnității acestuia. În volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București, 1985. Repere bibliografice: Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 295-300; Manu, Eseu, 142-144; Ioan Milea, „Vitrină secol XX”, ST,1983, 6; Emil Manu, „Vitrină secol XX”, CNT, 1983, 8; Simion, Scriitori, IV, 45-48; George, Sfârșitul, IV, 261-267
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
1964), Romanța (1967), Pe urmele lui Demetrian (1970), Creangă (1972), Esculap și mica lui prietenă (1973) etc. Ș. a mai compus „piese scurte” - Epilogul, Eu vreau un pisoi, Fapt divers, Semnul particular, Vocea sângelui, Istoria se repetă, Secătura mahalalei, Smărăndița, Reîntâlnire ș.a. -, a realizat adaptări și prelucrări (între altele, Papa Lebonnard după Jean Aicard, Zaza după Pierre Berton și Charles Simon, Călătoria domnului Perrichon după Labiche), adaptări radiofonice ori televizate ale propriilor piese, scenarii pentru teatru radiofonic sau televiziune (serialul Cosmin
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
O frugală indicație din final - „viața mea a fost și așa Îndestul de Încercată, În urma tainelor pe care dna Zerlendi m-a Îndemnat să le cercetez” (106) - trimite, Într-un fel, la telegrama lui Dasgupta de la Roma și la posibilitatea reîntâlnirii după atâția ani, căci o „viață Încercată”, În urma descoperirii secretului lui Zerlendi, trimite la un același orizont, imposibil de desfăcut chiar dacă a dispărut și casa, și memoria personajelor. Criticii literari din epocă nu observaseră - sau măcar prietenii săi - că modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ist. lit. (1982), 937; Sașa Pană, Restituiri, „Revista literară”, 1947, 35; Ion Bălu, Un poet prahovean, VR, 1969, 2; Marius Pop, Alexandru Tudor-Miu, „Flamura Prahovei”, 1970, 5 789; Geo Bogza, Mărturie despre Tudor-Miu, RL, 1973, 6; Constantin Țoiu, Reîntâlnire cu Tudor-Miu, RL, 1973, 25; Aurel Dragoș Munteanu, „Întâlnire cu pasărea Phoenix”, FLC, 1973, 33; Piru, Ist. lit., 429; Micu, Scurtă ist., II, 86; Ion Bălu, „Urmuz”, APF, 1998, 1-2; Dicț. scriit. rom., IV, 599-600. N. Br.
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Basil Munteanu (Patria românească văzută de Michelet), Dimitrie Găzdaru (Atitudinea unor voievozi români în chestiunea unirii Bisericilor) și din nou Aron Cotruș (Cântec lui Ramon Lull). În cel de-al treilea an de apariție al S.r. se disting eseul Reîntâlnirea cu Dumnezeu al lui Vintilă Horia, articolele Aron Cotruș, poet al epocii de Petru Iroaie și Lingvistica și critica literară de C. Caragață. În fine, numărul din ianuarie-martie 1952 conține contribuții ale lui Petre Ciureanu (Alecsandri, Hasdeu și De Gubernatis
SUFLETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290017_a_291346]