852 matches
-
cu dracul ca să treacă puntea”. „Veșnica nemulțumire, dorința de schimbări și prefaceri, iubirea de noutăți împletite cu trăirea stereotipă, sub semnul eternității, a istoriei creionează o imagine contradictorie a lumii umane.” Aș numi această imagine contradictorie coerența clipei care asigură reașezarea lucrurilor în matca lor. 2.5. Ambivalența Ambivalența îmbracă la români diverse forme, mai mult sau mai puțin vinovate. Dualitatea îi vine din faptul că e nehotărât, nu poate alege: „ba e lae, ba-i bălae”, vrea să fie „și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai are în vedere rambursarea datoriei, ci amânarea sau stingerea ei, fortuită sau forțată. Sunt cunoscute în acest sens următoarele formule: arieratele financiare - amânarea în sine a rambursării din cauza unor împrejurări excepționale: conflict armat, criză economică prelungită, catastrofe naturale; reeșalonarea - reașezarea termenelor de plată și a cuantumului rambursărilor, uneori inclusiv a dobânzilor, ca rezultat al consecințelor unor împrejurări excepționale; stingerea prin inflație - diminuarea relativă a plăților angajate anterior unui proces inflaționist puternic și de durată sau unei hiperinflații; diminuarea ar putea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Studii Politice a Consiliului Europei): Misiunea fundamentală a Școlii Europene „Ovidiu Șincai” este să contribuie la internalizarea deplină a valorilor și principiilor democrației, susținând procesul de modernizare doctrinară din România, profesionalizarea și eficientizarea clasei politice. După ani de frământări și reașezări pe scena noastră politică, de existență a unui mare număr de formațiuni, societatea românească a intrat într-un stadiu în care nevoia cristalizării și fundamentării unor orientări politice ferme, bine ancorate în realitățile naționale și internaționale, se resimte acut. Din
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
pe care o produce Descartes În filosofie. De aceea se și numește modernă filosofia care Îi continuă. Renunțarea la considerarea și tratarea ego-ului doar ca suflet, deci ca obiect pasiv, trecerea lui În ipostaza de principiu, de substanță, a Însemnat reașezarea principiul autoreflecției În centrul filosofiei și a deschis, mai târziu, calea filosofiei transcendentale și a celei fenomenologice. Acceptarea În mod deschis și franc a stării firești a spiritului omenesc, Îndoiala, ca principiu al gândirii, dar și ca expresie a libertății
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
filosoful și pedagogul Gaston Berger, trebuie să cedeze locul educației care înarmează omul cu entuziasm, luciditate și curaj. Educația permanentă înseamnă deci un continuum care străbate ca un fir roșu întreaga viață personală a omului contemporan și propune o nouă reașezare a diferitelor componente ale educației într-o structură complexă și flexibilă totodată - școala, instituțiile de cultură, mass-media, familia, organizațiile educative - concurând, toate, la asistența complexă a omului, întreaga viață. Important: educația permanentă leagă într-un tot educația școlară și educația
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
condițiile apariției ei sunt "noi", respectiv condițiile oferite de un Zeitgeist care, pe fondul amintit, începe să devină tot mai dubitativ și mai critic. Ne oprim aici, întrucât ceea ce urmează în expunerea făcută de Dilthey nu este altceva decât o reașezare de accente pe coordonatele deja stabilite, precum și o serie de redefiniri ale conceptului de "filozofie" în raport cu domeniile limitrofe: religia și arta. Putem trece deci așa cum am anunțat la considerațiile lui Dilthey asupra conceptului hegelian de "filozofie". ) Alături de Schelling, Schleiermacher și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
momentul acordului de voință al părților, făcând sensibil anevoioasă prestația uneia dintre ele, principiul forței obligatorii a contractului nu mai acționează, organul de jurisdicție având dreptul, independent de existența în contract a unei clauze în acest sens, să procedeze la reașezarea contractului, în funcție de noile împrejurări sau, în subsidiar, la desființarea contractului și la înlăturarea corespunzătoare a responsabilităților debitorului 170. Impreviziunea fațetă ascunsă și contradictorie a principiului forței obligatorii contractului este generată de o realitate socio-economică apărută în urma unor schimbări drastice și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Comunității Economice Europene*, precum și a Comunității Europene a Energiei Atomice** . Acest demers va duce la semnarea Tratatelor, în 25 martie 1957, la Roma, care vor institui cele două organisme. El relansează în mod vizibil construcția europeană și va antrena noi reașezări în rîndurile socialiștilor europeni 17; agravînd diferențele, el este susținut acum de către SPD, în special datorită acțiunii vicepreședintelui său, F. Erler. Conform cu acest nou curs al SPD, CEE nu datorează cu nimic viitorul Germaniei și nu constituie neapărat un obstacol
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Crăciun și, bineînțeles, lui Paul Goma, "primul care reușește să dea expresie unei rezistențe în numele moralei laice, în numele libertății conștiinței". Nevoia de eroi fondatori, ca "genitori ai legii și ordinii", e cu atât mai imperioasă acum, după atâția ani de reașezare a eroismului diversiunii, dar și de întețire a profanării imaginii charismatice a Eroului. Pe de o parte vâna edulcorată a grupurilor intelectuale care au avut acces la autoritate în anii '60 și '70, pe de alta discursul "antieroic", cultura alternativă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
actorilor (pe o scenă făcută vizibilă, redevenită, potrivit naturii ei, publică) și a spectatorului pune în evidență un tip de personaj funcțional: "personajul trialogic". Doi "joacă" sub privirile celui de-al treilea. Relațiile dintre personaje suferă, pe această direcție, importante reașezări. O scenă se constituie ca atare, în conștiința protagoniștilor, sau a spectatorilor. Romanul desfășoară, secvențial, asemenea reprezentări complete, fiindcă opera aspiră la materializarea vie în mintea cititorului, singurul martor ...nevizual din ansamblu. FUNCȚIA REPREZENTĂRII ÎN ORIZONTUL ROMANULUI Accentul pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
departe decît reflexul citirii lui în cheie eminesciană (geniul privit condescendent) și, de aceea, oarecum în serie titulară cu Sărmanul Dionis, formula deschide în roman posibilitatea situării ironice în lume. O vocabulă stereotipă, sugerînd, amestecînd graba compasiunii cu o românească reașezare în temeiul lumii, cu ce i-a fost dat fiecăruia, o reacomodare la cursul vieții. Nu vom uita că autorul o "împrumută" de la personajul care-și exprimă compătimirea pentru pierderea suferită de Ioanide. În ordinea evenimentelor, aceasta trădează măcar o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
căci știința însăși e un factor tot mai acuzat colectiv. Modelele umane ce s-au impus de-a lungul timpului sunt multe, desigur, însă ele pot fi reduse la câteva esențiale în orice cultură. Pentru ultimele secole, marcate de ideea reașezării omului în drepturile sale de individ și cetățean, se recunoaște mai ales triada învățător (în sens larg), preot, judecător, ca fiind indispensabilă în orice comunitate. Despre cel dintâi spune Cantemir că e demn de stimă îndeosebi dacă știe a împodobi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
atât de brutal schimbate, e nevoie ca tineretul să preia sarcini care până acum reveneau generațiilor mai vârstine. Ca și atunci, o neliniște fecundă agită spiritele. Ține de noi ca această neliniște să fie transformată în program de creație, de reașezare a rosturilor noastre pe temei democratic și având în vedere perspectivele lumii de azi. 24 Ianuarie nu e de aceea numai o zi mare în calendarul sufletului românesc, una evocând împliniri epocale, ci deopotrivă o zi de necesară reflecție, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Iorga își începe lunga și prodigioasa carieră în ale scrisului, propunându-și să atragă atenția asupra sa, prin cel puțin două atitudini cu tentă polemică: întâi, abordarea zonelor plutind în incertitudine ale literaturii vremii, în care se simțea nevoia unor reașezări, a unor sistematizări, după severa revizuire junimistă, temperată între timp, iar Creangă reprezenta un asemenea subiect suspendat, amânat, ținut în rezervă, poate și pentru că opera sa, risipită în paginile "Convorbirilor literare", nu fusese adunată într-o carte; apoi, susținerea unor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
1.1.1. Desenul spațial al dezvoltării relațiilor politico-diplomatice A. Dinamica spațială a relațiilor politico diplomatice bilaterale La începutul secolului al XX-lea nu exista nici un stat arab ca subiect de drept internațional pe harta politică a lumii. Abia bulversările/reașezările impuse după prima conflagrație mondială au dus la constituirea primelor state arabe independente în perioada interbelică (cu independență mai mult formală datorită influenței și prezenței militare britanice), respectiv Egipt în 1922, Arabia Saudită în 1932 și Irak în cursul aceluiași an
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
stat și conflicte interne prelungite din anii ’80, ’90 și ’2000, în prezent mai puțin de 30% din statele lumii având relații politice oficiale cu guvernul provizoriu de la Mogadishu. Dinamica relațiilor politico-diplomatice ale statelor arabe pe parcursul perioadei postbelice ilustrează o reașezare/redimensionare progresivă a locului și potențialului de relații al fiecărui stat, funcție de orientarea politico-externă a statelor în contextul geopolitic al momentului și apariția de noi state independente în arealul spațiului arab (fig. 45): în 1950, în condițiile existenței a doar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de implementare a unormodele socio-culturale și politice de sorginte europeană, ce au cauzat multiple tensiuni interne și interstatale. De altfel, importanța moștenirilor istorice (din perioada franceză sau britanică) rezidă tocmai în faptul că oferă multiple strategii, în care alianțele și reașezările sunt întotdeauna posibile, dar și generatoare de tensiuni. Dar toate aceste probleme sensibile ce constituie cauze/premise reale pentru stările conflictuale active, latente, înghețate, cronicizate sau gestionate din lumea arabă, prezintă particularități specifice și nu se aseamănă deloc cu cele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arab și cu consecințe dramatice în planul relațiilor conflictuale regionale ce au avut loc în deceniile ce au urmat. Tot din categoria megaevenimentelor face parte semnarea acordului de pace egipteano-israelian din 1979, ca prim tratat araboisraelian, ce a deschis perspectiva reașezării raporturilor dintre Israelși lumea arabă pe coordonate nonconflictuale. Fenomenele care prin natura lor, deși induc consecințe geopolitice la nivel regional, nu trasează dimensiuni proiective cu valoare de prag pentru configurarea unor veritabile epoci cu trăsături distincte, pot fi încadrate în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lumii arabofone. intervalul 1991-2000 a fost perioada de maximă frecvență a stărilor conflictuale/tensionale interne din lumea arabă, fiind epoca marilor bulversări la nivel mondial ce au urmat prăbușirii sistemului sovietic și lumii bipolare. Au fost ani de căutări și reașezări geopolitice, de redimesionări și reevaluări geostrategice, de care lumea arabă, ca scenă a numeroaselor acte de confruntare indirectă Est-Vest, nu avea cum să scape. În acest interval s-au înregistrat în medie cca. 13 conflicte/an, cu recordul maxim absolut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fi o lecție de repetare a unor noțiuni învățate de elevi în perioada premergătoare. Din contra, lecția de recapitulare presupune o reluare a ideilor esențiale din cuprinsul unui conținut de învățare bine precizat și asimilat de elevi anterior și o reașezare / o resistematizare a acestor idei după un plan nou de gândire, după o logică nouă, dată fie de o tehnologie nouă, fie de un echipament etc. În acest fel se realizează, de fapt, un rezumat bazat pe sinteza conținutului în jurul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
o veche instituție locală, transformată cu vremea și care, sub influență slavă, a căpătat o denumire slavă 706. Instituția voievodatului, odată înființată, s-a menținut sau a fost preferată celei a principatului? Interpretarea istoriei oferă și permite de multe ori reașezarea valorilor în ordinea considerată firească la momentul dat. S-a scris mult despre voievod și despre principele Transilvaniei, considerând că la 1176, restabilirea demnității de voievod a însemnat o victorie a principiilor de guvernare românești asupra celor străine. În ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la momentul dat. S-a scris mult despre voievod și despre principele Transilvaniei, considerând că la 1176, restabilirea demnității de voievod a însemnat o victorie a principiilor de guvernare românești asupra celor străine. În ce context însă se produceau aceste "reașezări" ? Au însemnat ele chiar o victorie sau nu cumva a fost o înfrângere, în încercarea de a menține sub ascultare și la rangul de înalt funcționar al regatului maghiar, conducătorul unui spațiu ce dorea să fie independent, să se manifeste
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fost consecința propriilor încercări de suveranitate. Ce se întâmpla în "lumea germană", la care se face referire? Dorea regalitatea maghiară modelul german al perioadei, sau nu? Sau modelul principatului le era defavorabil, eforturile regalității meghiare fiind de aceea îndreptate sprea reașezarea instituției voievodului ca demnitate administrativă în regat? Invocarea modelului german ar avea acoperire?709. de la sfârșitul secolului al X-lea centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre Est și spre celelalte margini ale Imperiului, în special după ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
între dilemele afirmării canonului occidental și modul în care canonul literar a funcționat în România comunistă. 37 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 25. 38Gabriela Glăvan, op. cit., p. 45. 39Carmen Mușat, op. cit., p. 58 apud. Gabriela Glăvan, op. cit., p. 25. "Această reașezare valorică presupunea plasarea unor autori precum Eugen Barbu și Zaharia Stancu, într-o sferă a literaturii de tranziție, în timp ce era un fapt evident că, prin intermediul literaturii lor, discursul oficial comunist își propaga ideologia, anulând, prin instrumentalizarea discursului literar, valoarea estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și spirit atotcuprinzător incursiuni de mare valoare în teritorii rezervate celor cu adevărat inițiați. Într-o cronologie editorială coerentă, acestea reflectă preocuparea de fond și supremația de specialist ale Elvirei Sorohan, pentru care fiecare subiect este explicit un motiv de reașezare și regândire a discursului istoriografic, cu argumente durabile, cu logică, în empatie "auctorială" și examen al contextului, cu spirit de geometrie și finețe. Categoria va fi, așadar, reprezentată de volumele consistente și perene în judecata lor critică: Iluminismul transilvan, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]