1,185 matches
-
indiferent cât de nobile ar fi intențiile ei, atrage contramăsuri și răspunsuri punitive. Președintele francez Jacques Chirac a exprimat preocuparea multor altor lideri mondiali atunci când a avertizat că „orice comunitate cu o singură putere dominantă este Întotdeauna periculoasă și provoacă reacțiune”78. Asumându-și responsabilitatea pentru propria apărare Uniunea Europeană a Început să-și dea seama că trebuie să realizeze operațiuni militare credibile, pentru a asigura securitatea și siguranța cetățenilor săi. Există o Înțelegere a faptului că America va fi probabil mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noiembrie 1915 până în iulie 1916, sub conducerea unui comitet redacțional. Redactor este Al. Busuioceanu. Fără un program propriu-zis, L. n. se deschide cu rubrică „Dintre tomuri brăcuite...”, în care sunt publicate fragmente din manuscrise eminesciene, conținând referiri la noțiuni că reacțiune, egoism, adevăr și durere, învățătură și talent, istorie, morală și drept, legi, geniu. Apar, de asemenea, alte texte inedite și cugetări din opera lui Mihai Eminescu. Se publică note, recenzii, cronici, însemnări etc. În numărul 4-5/1916 este inclusă poezia
LUMINA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]
-
pseudonimul Claude Jaillet, Journal d’un hérétique (1976), versiunea franceză a jurnalului lui Miron Radu Paraschivescu. În nume propriu, se asociază cu Eugen Ionescu pentru a transpune în franțuzește piesele lui I.L. Caragiale O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută (Théâtre, 1994). L. revine pentru prima oară în țară în 1990. Cu acest prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate. După 1989 e prezentă cu
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
cerebral, pentru care conflictele se desfășoară mai degrabă între ideile întâmpinate de personajele sale decât între oameni urmăriți în împrejurările concrete ale vieții lor. [...] Simbolismul generalizator al personajelor, înfățișate printr-una singură din trăsăturile lor de caracter, prezentarea lor în reacțiunea tipică față de același eveniment înrudesc [...] drama lui Horia Lovinescu cu moralitățile medievale sau ale epocii următoare. TUDOR VIANU SCRIERI: Lumina de la Ulmi, București, 1954; Citadela sfărâmată, București, 1955; Oaspetele din faptul serii, București, 1955; Elena, București, 1956; Hanul de la răscruce
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
că am trăit cu ochii deschiși și că spectatorul din mine, ce mai sunt cu prisosință, nu a dus lipsă de material”. 30 octombrie, 1984: „Dragul meu, din inimă Îți mulțumesc pentru urări și mai cu seamă, pentru afectuoasele tale reacțiuni și sfaturi privitoare la marea plecare. Sunt foarte mișcat de motivele care te-au Împins să-mi scrii. Tare Îmi este Însă teamă că nu voi mai schimba nimic din hotărârea mea, luată deja de mai mulți ani. Într-un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Totul va fi timbrat, Împachetat și dăruit Înainte de sfârșit. Pilulele obișnuite Își vor face datoria, Într-o oră, două. Îmi voi explica gestul În trei scrisori, scrise În trei limbi diferite. Nu am nici o teamă”. 9 mai, 1985: „Mulțumesc pentru reacțiunile tale atât de afectuoase cu privire la planurile mele de viitor. Acum nu mai doresc decât ca totul să fie bine pregătit, pentru a nu plictisi pe nimeni. Soluțiunea mea este cea mai realistă. Vei primi un răvaș la momentul oportun. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Reacția este un termen apărut tardiv, care desemnează conceptul de acțiune reciprocă, atunci când individul acționează la rândul său asupra agentului cauzal. În cazul reacției, avem de-a face cu un cuplu sau cu o „pereche compensată”, formată din acțiune și reacțiune, în care cel de-al doilea termen nu face decât să-l dubleze pe primul, desemnând în felul acesta reciprocitatea sau mișcarea inversă. Reacția este întotdeauna secundară acțiunii. Ea este „o altă acțiune”, egală cu cea care a produs-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să-l dubleze pe primul, desemnând în felul acesta reciprocitatea sau mișcarea inversă. Reacția este întotdeauna secundară acțiunii. Ea este „o altă acțiune”, egală cu cea care a produs-o. În acest sens, Buffon spunea că „acțiunea este cauza și reacțiunea este efectul”. Reacția e direct legată de dinamica proceselor vitale, atât somatice, cât și psihice, ale individului. Ea este un act de „rezistență” și de „răspuns” la acțiunile exercitate asupra individului, în asemenea măsură încât se poate spune că însăși
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fantasticului și a fabulosului de inspirație „sudică”. Scrierea care urma, Crisalide (1977), roman de șantier sufocat de șabloane, reprezenta un pas înapoi față de debut, tema fiind, în rezumat, cam asta: un bibliotecar cu studii medii pe un șantier, față cu reacțiunea/ birocrația. Elementele de senzațional abundă, coroborate cu o oarecare intenție de satiră a birocrației. După Noaptea muzicanților (1978), culegere de proze care continuă linia mâlos-fantastică a narațiunilor de început, T. publică ceea ce critica va considera a fi cartea lui cea
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
românească a anilor ’90, București, 2000, 90-92; Eugen Negrici, Constantin Țoiu - proza de evocare, RL, 2001, 40; Manolescu, Lista, II, 56-63; Popa, Ist. lit., II, 737-740; Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu, RL, 2002, 46, 47; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002, 247-257; Negrici, Lit. rom., 250-252, 307-316; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 163-168; Marius Miheț, Constantin Țoiu sau Opțiunea pentru personaj, ALA, 2003, 679; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 161-163; Cornel
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
liberal îndrăzneț, cu opinii proprii, având de suferit de pe urma mai multor arestări și procese de presă. În 1859 V. publică Biografia oamenilor mari scrisă de un om mic, al cărei caracter, în subsidiar, era de pamflet politic îndreptat împotriva reprezentanților „reacțiunii”. Sunt portretizați însă favorabil militanții pentru democrație și Unire, printre care și scriitorii Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade-Rădulescu. Va scoate și mai târziu broșuri care se refereau la anumite evenimente, încercând să le grupeze într-o serie de „memorii
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
Secolul 20”, „Orizont”, „Limba română”, „Săptămâna” ș.a., precum și la radio, unde a fost titularul rubricii „Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, D-ale carnavalului ș.a., Mihail Sorbul, Ion, Tudor Mușatescu, Titanic Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
străluciți studenți ai săi și de alți specialiști în modurile receptării valorilor simbolice. Semnează articole Al. Balaci (Legăturile lui Nicolae Bălcescu cu Giuseppe Mazzini și Italia, Modernitatea poeziei lui Francesco Petrarca), Ion Brăescu, Ana Cartianu (Ben Jonson că exponent al reacțiunii clasicizante), I. C. Chițimia, N. N. Condeescu, Ovidiu Drimba, Nina Façon (Leopardi și ideologia Risorgimentului), Aram Frenkian ( Concepția despre zei a lui Euripide), Valentin Lipatti, Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov (exponent al tezelor oficiale de-a lungul întregii sale colaborări), Adelina Piatkowski (Spartă
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
după Unirea Basarabiei cu România. În perioada ce a urmat, țarismul și-a intensificat ofensiva Împotriva mișcărilor naționale din imperiu și, În mod implicit, și asupra celei din Basarabia. Manifestări de rezistență ale românilor basarabeni În cadrul politicii asimilatoare În perioada reacțiunii țariste În perioada de după iunie 1907, politica șovină reacționară țaristă a atins apogeul. Unul dintre principalii „teoreticieni” ai naționalismului velicorus, M. Menșikov, susținea că „statul rus este stat al rușilor”, iar celelalte naționalități sunt de mâna a doua <ref id
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Schipkowensky, A. Bräutigam, K. Leonhardt). Termenul de reacție vine din latinescul reagere, reactio care desemnează ideea de „acțiune reciprocă” sau de „răspuns”. Este, de fapt, vorba despre un cuplu, sau despre o „pereche compensată”, formată din două părți: acțiunea și reacțiunea. În cadrul acestui cuplu, cel de-al doilea termen îl redublează pe primul, desemnând în felul acesta reciprocitatea sau mișcarea inversă (J. Starobinski). Referindu-se la aceste situații, Buffon spunea că „acțiunea este cauza și reacțiunea este efectul”. Reacția este direct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din două părți: acțiunea și reacțiunea. În cadrul acestui cuplu, cel de-al doilea termen îl redublează pe primul, desemnând în felul acesta reciprocitatea sau mișcarea inversă (J. Starobinski). Referindu-se la aceste situații, Buffon spunea că „acțiunea este cauza și reacțiunea este efectul”. Reacția este direct legată de dinamica proceselor vitale, atât a celor somatice, cât și a celor psihice, ea putând fi întâlnită și în fiziologie (neuropsihofiziologie), și în psihologie. În viața psihică, alături de „reacții sufletești” (psihice) se întâlnesc și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
literari sunt Al. Pelimon și Al. Depărățeanu, primul cu versuri și proză, cel de-al doilea cu versuri. Dimitrie Bolintineanu dă articolul Chestiunea Unirii la Constantinopol, iar Cezar Bolliac publică o retrospectivă a evenimentelor premergătoare Unirii, intitulată Acțiunea română și reacțiunea boierimii antinaționale. R.Z.
PROGRESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289034_a_290363]
-
teoretice occidentale, care mutau accentul de pe factorul extern pe metabolizarea influenței și originalitate, evidențiind rolul personalității: „istoria literară va căuta să determine cu toată preciziunea posibilă materialul exterior: izvoare, influențe, dar ea va trebui să aibă permanent în vedere și reacțiunea artistului creator față de acest material, pentru că valoarea artistică a unei opere este determinată numai de unicitatea vibrației pe care materialul extern, general, comun, o împrumută de la sufletul creator”. Mai mult, istoria literară trebuie să înregistreze și „reacțiunea unei opere de
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
în vedere și reacțiunea artistului creator față de acest material, pentru că valoarea artistică a unei opere este determinată numai de unicitatea vibrației pe care materialul extern, general, comun, o împrumută de la sufletul creator”. Mai mult, istoria literară trebuie să înregistreze și „reacțiunea unei opere de artă asupra ei însăși”, prin care „fragmentul anterior influențează întotdeauna asupra aceluia în curs de realizare.” La fel de importantă este (cum se arătase în cursul despre iluminism) tratarea literaturii ca „fenomen de cultură”, „care se cere integrat timpului
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității / modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001, 45-72, 113-120; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Proza, București, 2002; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia, I, București, 2003. D.Mc.
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
REACȚIUNEA LITERARĂ, publicație apărută la București în 16 iulie 1933 și în 11-15 martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Revistă bilunară de literatură, artă, critică și informație culturală”. Director: Gabriel Drăgan. R.l. cuprinde poezie de Bazil Gruia, Gabriel Drăgan (ciclul Trofee
REACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
Flonta, Cluj-Napoca, 2001; Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, Reșița, 2001, 73-108; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen Negrici, Literatura sub comunism. Proza, București, 2002; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia, I, București, 2003; Aurel Buzincu, Literatura română și realismul socialist, Suceava, 2003
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
Cauza evenimentului constă deci în ideea din capul persoanei prin intermediul căreia a avut loc evenimentul (Collingwood, 1956). Într-un spirit mai pozitivist britanic, Collingwood mută însă accentul de la trăit la „idee”, la rațional. Pentru el, înțelegerea nu înseamnă „retrăirea”, ci „reacțiunea”, adică reconstituirea gândului actorului istoric. În mod explicit, el pornește de la ideea că starea de spirit, trăirea subiectivă, este dificil de reconstituit. Ea rămâne individuală și greu de comunicat, însăconținutul de idei este posibil de pătruns printr-un act intuitiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
foarte important, deși à la long el este neglijabil. Din cauza faptului că fragmente importante din viața oamenilor, dacă nu viața întregii generații, se desfășoară adesea în cadrul unei asemenea „bucle” a istoriei, în intervalul dintre acțiunea unui eveniment asupra structurii și reacțiunea structurii pentru anularea acestui efect, evenimentul este, din punct de vedere uman, chiar dacă nu structural, deosebit de important. Comunitatea este vital interesată în înțelegerea mecanismelor interne ale evenimentelor și ale impactului lor, tocmai pentru a le putea controla cât mai eficace
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Age of Biedermeier, Cambridge-Londra, 1984; ed. (Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier), tr. Alina Florea și Sanda Aronescu, București, 1998; A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction, Baltimore-Londra, 1989; ed. (O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune), tr. Livia Szász Câmpeanu, București, 1997; Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Timișoara, 1994; Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1994; Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu, îngr. Ioan I. Ică
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]