2,602 matches
-
a cerințelor postului și în implicarea progresivă în „viața” formală și informală a instituției în care a fost angajat (Sosnak et al., 2003). În instituțiile de educație a adulților de dimensiuni mai mici și care oferă cursuri de formare, perfecționare, recalificare sau alte tipuri de cursuri, există foarte puțini angajați permanenți. Cea mai mare parte a personalului acestora este angajat pe baza unui contract de prestări servicii, cei mai mulți dintre membrii acestui tip de organizații fiind, de fapt, cadre didactice care au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autorizarea programelor de formare se referă la asigurarea calității acestora și presupun: - respectarea metodologiei-cadru pentru proiectarea programei de pregătire; - specificarea datelor de identificare ale furnizorului; - specificarea datelor de identificare ale programului de formare profesională:tipul programului (calificare, inițiere, perfecționare, specializare, recalificare), denumirea ocupației, codul ocupației, domeniul ocupațional; - precizarea condițiilor de acces în cazul în care acestea sunt necesare (de exemplu, pregătirea generală minimă pentru înscrierea la program, competențele, abilitățile specifice cerute etc.); - precizarea duratei programului de formare exprimată în ore de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
părinte, angajat, director, șomer, soț sau divorțat, recăsătorit, bunic, pensionar, văduv etc.), de multe ori provocând situații de criză în care adultul are nevoie de asistență, ne putem imagina diversitatea nevoilor educaționale (de perfecționare, pentru avansare în carieră sau de recalificare, de petrecere a timpului liber și dezvoltare personală etc.) ale adultului, respectiv complexitatea educațieisale. Cu toate aceste „nedreptăți” în evoluția istorică a științelor educației, deși un domeniu disciplinar relativ tânăr (cu preocupări mai sistematice abia din a doua jumătate a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
persoană adultă, în majoritatea cazurilor) se suprapun în mare măsură, diferențele fiind mai mult de nuanță, în sensul că educația continuă vizează mai mult continuitatea pregătirii de-a lungul carierei profesionale (pentru actualizarea cunoștințelor și a competențelor, pentru perfecționare, pentru recalificare, pentru reorientare și reintegrare profesională, mai ales dacă individul a fost într-o perioadă de șomaj sau este în situația de a risca să-și piardă locul de muncă). Educația adulților, în shimb, vizează aspecte mai generale, dimensiuni educaționale alternative
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disponibilizare. Asigurarea calificării la o vârstă adultă se intersectează cu asigurarea unei a doua șanse la educație și a educației de bază, mai ales pentru cei cu nivel de pregătire scăzut (vezi, mai jos, aceste domenii de acțiune), în timp ce asigurarea recalificării îi vizează pe cei care și-au pierdut locul de muncă, pe cei a căror profesie nu mai este căutată pe piața muncii sau pe cei decalificați profesional, din cauza unei perioade lungi în care nu au mai beneficiat de o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de noi calificări, ca și a șomajului a determinat Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue, un număr tot mai mare de furnizori de formare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și alte inițiative civice, apoi activitatea de cercetare. Formarea profesională a adulților se organizează fie pentru inițiere, fie pentru calificare (mai ales în formarea inițială, dar și în cea continuă, dacă a părăsit școlaritatea fără o calificare), specializare, perfecționare sau recalificare (în formarea continuă). Pentru formarea profesională a adulților, responsabilitatea aparține Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (MMSSF) și Ministerului Educației și Cercetării (MEC), mai ales în ceea ce privește certificarea formală a formării, dar asistăm la o accentuare a descentralizării și creșterii inițiativelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Mai concret, ANOFM răspunde de: elaborarea planului național de formare profesională; coordonarea la nivel național a activităților de formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și punerea în aplicare a politicilor și strategiilor privind calificarea și recalificarea șomerilor, respectiv (re)integrarea pe piața muncii a persoanelor cu risc de marginalizare (tineri, mame singure sau care revin după creșterea copiilor, adulți peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, romi etc.); organizarea programelor de formare profesională pentru șomeri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
crearea unei baze solide pentru formarea profesională, schimbările prevăzute trebuind implementate înainte de 2007. • Legea nr. 145 din 9 iulie 1998 privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională este o agenție guvernamentală care gestionează fondurile naționale pentru recalificarea și reconversia șomerilor. Această lege a fost modificată și completată prin O.G. nr. 294/2000, noua denumire a instituției fiind Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. • Legea nr. 132 din 20 iulie 1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin acordarea de prime șomerilor ce doresc schimbarea domiciliului sau angajarea la distanțe mai mari de 50 de kilometri de domiciliu; organizarea de cursuri de formare profesională, prin cuprinderea unui număr sporit de șomeri în cursurile de specializare, calificare și recalificare, la absolvire urmărindu-se încadrarea în muncă a acestora în număr cât mai mare. Agenția va acorda o atenție deosebită calificării forței de muncă, organizând cursuri pentru calificare în meserii solicitate în mod constant pe piața muncii, oferind șomerilor posibilitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o diversificare și o multiplicare a surselor. Concret, educația adulților în România este susținută prin mai multe surse de finanțare, și anume (Sava, Matache, 2003, p. 29): - fondurile guvernamentale - sunt destinate formării profesionale a adulților, în special pentru reconversia și recalificarea șomerilor, fiind gestionate de MMSSF, prin Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă. Participarea guvernamentală se regăsește și în contribuția în parteneriatele cu instituțiile Comunității Europene sau mondiale, pentru derularea unor programe de anvergură. De asemenea, fondurile guvernamentale sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a cerințelor postului și în implicarea progresivă în „viața” formală și informală a instituției în care a fost angajat (Sosnak et al., 2003). În instituțiile de educație a adulților de dimensiuni mai mici și care oferă cursuri de formare, perfecționare, recalificare sau alte tipuri de cursuri, există foarte puțini angajați permanenți. Cea mai mare parte a personalului acestora este angajat pe baza unui contract de prestări servicii, cei mai mulți dintre membrii acestui tip de organizații fiind, de fapt, cadre didactice care au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autorizarea programelor de formare se referă la asigurarea calității acestora și presupun: - respectarea metodologiei-cadru pentru proiectarea programei de pregătire; - specificarea datelor de identificare ale furnizorului; - specificarea datelor de identificare ale programului de formare profesională:tipul programului (calificare, inițiere, perfecționare, specializare, recalificare), denumirea ocupației, codul ocupației, domeniul ocupațional; - precizarea condițiilor de acces în cazul în care acestea sunt necesare (de exemplu, pregătirea generală minimă pentru înscrierea la program, competențele, abilitățile specifice cerute etc.); - precizarea duratei programului de formare exprimată în ore de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de Urgență a Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulților, competența profesională reprezintă capacitatea de a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupațional. Competențele profesionale se dobândesc prin inițiere, calificare, perfecționare, specializare, recalificare, toate acestea definite astfel: a) inițierea reprezintă dobândirea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi minime necesare pentru desfășurarea activități; b) calificarea reprezintă ansamblul de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice unei ocupații sau profesii; c) perfecționarea constă
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sau profesii; c) perfecționarea constă în dezvoltarea competențelor profesionale în cadrul aceleiași calificări; d) specializarea este o formă specifică de formare profesională care urmărește obținerea de circumstanțe și desprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupații; e) recalificarea constă în obținerea competențelor specifice unei alte ocupații sau profesii, diferită de cele dobândite anterior. Prin urmare, competența profesională reprezintă capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințe și deprinderi în situații și medii de muncă diverse, . Competența profesională este
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
care societatea nu-și mai socializează sau Își integrează cu dificultate membrii. Excluderea trimite la paradoxul individualizării. În societatea salarială, parcursul individual era cumva Înscris În apartenența la o anumită clasă socială; astăzi, și tânărul șomer Înscris la cursuri de recalificare, și ocupantul unei funcții Înalte În cadrul unei Întreprinderi În curs de restructurare sunt obligați să participe În mod „reflexiv” la propria inserție În societatea muncii. Această situație este paradoxală, pentru că victoria individului autonom, autoreflexiv, care Își gestionează singur biografia, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot fi încadrate din lipsă de locuri disponibile corespunzătoare pregătirii lor, sunt considerate șomeri și beneficiază, în condițiile prezenței legi, de ajutor de șomaj și de alte forme de protecție socială, precum și de sprijinul în vederea reintegrării lor profesionale prin calificare, recalificare și perfecționare. Articolul 2 (1) Sunt îndreptățite să primească ajutorul de șomaj în condițiile prezenței legi: a) persoanele ai căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa unității pentru motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a) - f
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
și nivelului studiilor, situației personale și stării de sănătate, situat la o distanță de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau cărora li s-a recomandat de către oficiile forței de muncă, în scris, să urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională și au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea; ... d) persoanele care îndeplinesc condiții de înscriere la pensie;" ... (2) Situațiile prevăzute la lit. a) și b) de la alin. (1) se dovedesc cu acte
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
socială a municipiului București. Articolul 10 Ajutorul de șomaj și ajutorul de integrare profesională se plătesc pe o perioadă de cel mult 270 de zile calendaristice. Dacă în această perioadă direcțiile de muncă și protecție socială organizează cursuri de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, șomerii și beneficiarii ajutorului de integrare profesională sunt obligați să le urmeze. Articolul 11 (1) Persoanele care urmeaza cursurile de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
de muncă și protecție socială organizează cursuri de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, șomerii și beneficiarii ajutorului de integrare profesională sunt obligați să le urmeze. Articolul 11 (1) Persoanele care urmeaza cursurile de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate potrivit legii, au obligația la absolvire să se încadreze în unitățile la care sunt repartizate. ... (2) Absolvenții care refuză, fără motive temeinice, repartizarea în munca, conform prevederilor art. 20 alin
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
din 4 septembrie 1997. Articolul 13 (1) Alocația de sprijin este o sumă egală cu 60% din ajutorul de șomaj, respectiv din ajutorul de integrare profesională. ... (2) În perioada cît primesc alocație de sprijin, șomerii pot urma cursuri de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională care să nu depășească durată de primire a alocației de sprijin. ... (3) Pregătirea profesională a șomerilor începută în perioada ajutorului de șomaj, respectiv a ajutorului de integrare profesională poate fi continuată
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
unitate. Articolul 16 Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în perioada pentru care sunt îndreptățite să primească ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin și cît urmează un curs de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională beneficiază de drepturile de asigurări sociale prevăzute de lege pentru persoanele încadrate în munca, inclusiv de pensia de invaliditate. Articolul 17 (1) Beneficiarul ajutorului de șomaj al ajutorului de integrare profesională
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
Articolul 24 (1) Din fondul constituit potrivit art. 22 și 23 din prezenta lege se vor face plăti și pentru: ... a) acoperirea cheltuielilor legate de administrarea și gestionarea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj; ... b) acoperirea unor cheltuieli pentru calificarea, recalificarea și perfecționarea șomerilor, a celor care beneficiază de ajutorul de integrare profesională și de alocația de sprijin; ... c) utilizarea unei părți de până la 10% din dobinda constituită la fondul pentru plata ajutorului de șomaj, precum și din veniturile din prestații realizate
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
profesională și de alocația de sprijin; ... c) utilizarea unei părți de până la 10% din dobinda constituită la fondul pentru plata ajutorului de șomaj, precum și din veniturile din prestații realizate de oficiile forței de muncă și de centrele de calificare și recalificare a șomerilor, pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor oficii și centre de calificare și recalificare, pentru reparații la clădiri și alte mijloace fixe din dotarea acestora, precum și pentru cheltuieli de personal; ... d) acordarea unor credite în condiții avantajoase, cu o
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
constituită la fondul pentru plata ajutorului de șomaj, precum și din veniturile din prestații realizate de oficiile forței de muncă și de centrele de calificare și recalificare a șomerilor, pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor oficii și centre de calificare și recalificare, pentru reparații la clădiri și alte mijloace fixe din dotarea acestora, precum și pentru cheltuieli de personal; ... d) acordarea unor credite în condiții avantajoase, cu o dobinda de 50% din taxa oficială a scontului stabilită de Bancă Națională a României la
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]