847 matches
-
Dumitru Stăniloae, Mircea Vulcănescu), jurnale (Sandu Tudor) sau studii biblice, patristice, dogmatice sau de istorie ecleziastică (Gala Galaction, Vasile Radu, Nicolae Neaga, Liviu Stan, Iustin Moisescu, Irineu Mihălcescu, Ioan Coman). Multe cărți care apăreau primăvara la Paris ori Berlin erau recenzate cel târziu în toamna aceluiași an la București. Traducerile din autorii patristici au fost, de asemenea, considerabile. Interbelicii redescopereau tradiția, construiau instituții, legau noduri de comunicare. Acest imperativ local traduce poate economia culturii religioase creștine, funcțională în spațiul românesc din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îngrijorător și reclamă măsuri urgente de protejare. Un punct fierbinte al biodiversității este definit ca o regiune cu un nivel ridicat de specii endemice (specii care trăiesc numai în anumite locuri). Anumite zone cu grad înalt de biodiversitate au fost recenzate pentru prima dată de naturalistul american Norman Myers în două articole din Environmentalist (8/1988 și 10/1990). Pădurea Atlantică din Brazilia este considerată un punct fierbinte al biodiversității fiindcă ea conține 20.000 de specii de plante, 1.350
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sub titlul Le Journal de Paltinis. Récit d’une formation spirituelle et philosophique, La Découverte, Paris, 1999. Apariția cărții a fost salutată de numeroase periodice franceze, inclusiv de La Croix (12 iunie 1999) și Télérama (26 mai 1999); cartea a fost recenzată, printre alții, de Frédéric Martel, fost funcționar cultural al Ambasadei Franței la București (Esprit, mai 1999), și de strălucitul intelectual, istoric și specialist în problemele Europei de Est Alain Besanșon (Commentaire, vol. 22, nr. 87, toamna 1999). Cronica pătrunzătoare a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
omucidere, de participare activă la Holocaust. Reproșul meu e justificat și de faptul că în discuția despre Ravelstein s-a ajuns la a menționa faptele de torționar și asasin ale lui Eliade ca adevăr istoric: Louis Menand, cel care a recenzat romanul pentru influenta The New York Review of Books („Bloom’s Gift”, 25 mai 2000, pp. 17-18), a scris negru pe alb despre „Grielescu”: „...un distins specialist în religie despre care se zvonea că ar fi fost membru al fascistei Gărzi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ajuns celebru pentru cartea sa despre poetul alcoolic Delmore Schwartz, ficționalizat de Bellow în Darul lui Humboldt. Richard Stern, Charles Simic („The Thinking Man’s Comedy”, The New York Review of Books, 31 mai 2001, pp. 23-24, 26) și alții au recenzat în general favorabil uriașa biografie, bazată pe cercetări de arhivă, interviuri și lungi relații cu Bellow și persoane din anturajul lui. Într-un fel, Atlas închide un cerc: face biografia unui autor care și-a construit romanele în jurul unor biografii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
irezistibila încheiere că balena nu poate scăpa de la o pieire grabnică. Dar se cuvine să privim această chestiune sub toate aspectele ei. Deși cu atît de puțin timp în urmă - nici cît o viață de om - numărul capetelor de bizoni recenzate în Illinois depășea numărul locuitorilor de astăzi ai Londrei și deși în acea regiune n-a mai rămas acum nici un corn și nici o copită de bizon; și deși cauza acestui uimitor prăpăd a fost lancea omului - însăși natura cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un militant al frontului ideologic, iar sarcinile trasate au fost abstracte, rupte de marile sarcini ce stau azi În fața poporului muncitor. (Ă). Principala lipsă a criticii literare este lipsa principialității, lipsa spiritului de partid. O bună parte din tovarășii care recenzează lucrările scriitorilor noștri, nu scriu ținând seama de sarcinile ce stau În fața literaturii, de procesul de creștere al acestei literaturi. Tov. Crohmălniceanu, care a fost În repetate rânduri criticat pentru poziția sa antirealistă În critica literară (vezi cazul volumului de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apariție ocazională Pentru pace și cultură. Luptăm! (martie 1949) și predecesoarea revistei Iașul literar (1954). De asemenea, la Timișoara, apărea tot În 1949, ce-i drept cam neregulat, Scrisul bănățean. Periodic, revistele de cultură din capitală, În special Viața românească, recenzează aceste publicații, informând asupra „părților pozitive”, a celor „mai puțin reușite” sau a altora „ de-a dreptul periculoase”. La fel ca În anul precedent sectorul liric Își vede, nestingherit, de treaba și misiunea lui; conflictul latent care se anunțase Încă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de clasăă Colaboratori de Încredere: Leonte Răutu, Traian Șelmaru, Ion Vitner, N. Moraru și cam atâția, punctează, din când În când, sumarul revistei și cu probleme literare. În numărul 6, din decembrie 1949, de pildă, la rubrica Revista revistelor este recenzată Viața românească, iar cu două numere Înainte fusese criticată Flacăra. O consecință a acestei critici a fost aceea că Viața românească Își schimbă nu numai fața (coperta) ci și conținutul și, probabil, conducerea; căci din ianuarie 1950, mențiunea „apare sub
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-au ridicat, Îndeobște, la nivelul studiului concentrat, menținându-se Încă În tipare «calme». Ele se mărginesc la prezentarea temei și la unele observații, fără a avea o ascuțime critică În stare să ajute atât autorului a cărui carte se recenzează, cât și cititorului pe care ar trebui să-l orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
etapă a căutărilor, când cercetătorul nu știe Încă În ce direcție vor evolua cercetările sale. În această fază, trebuie să stabilim tema, să alcătuim bibliografia inițială și să fixăm un titlu, fie și provizoriu. În urmă cu mai mulți ani, recenzând o antologie de proză scurtă despre Războiul de Independență din 1877, mi-a venit ideea să scriu un studiu despre memorialistica războiului de reîntregire din 1916-1918. După finalizarea studiului, mi-am dat seama că aș putea extinde cercetarea la memorialistica
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
tragică în România, 13-14/1933), căruia îi răspund, într-un articol ponderat, Grigore Popa (Tragism autohton), Mihai Beniuc ș.a. La rubrica intitulată „Cărți”, Silviu Bardeș se ocupă de Răscoala lui Liviu Rebreanu și de Adela lui G. Ibrăileanu. Grigore Popa recenzează Mitul utilului de D. D. Roșca, Mihai Beniuc analizează lirica barbiană, în timp ce Romul Demetrescu face cronica romanului Golia de Ionel Teodoreanu, oferind și portretul unui „scriitor fecund” - Damian Stănoiu. Sub aceeași semnătură este publicată și cronica la recent apăruta Condiția
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
Sunt publicate poezii de Lucian Blaga, Ion Pillat, N. Crevedia, Paul Sterian, George Lesnea și proză de Gib I. Mihăescu, Adrian Hurmuz și V. Voiculescu, care semnează și câteva articole pe teme medicale. Cronica literară este susținută de Ovidiu Papadima (recenzează, printre altele, romane de Camil Petrescu și Mircea Eliade), Dragoș Protopopescu, Const. D. Ionescu, Ion Diaconu și George Mihail Zamfirescu, care publică și un interviu cu Octavian Goga (29/1932). Ideologia ziarului nu este însușită de toți colaboratorii, printre ei
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
imperialiștilor americano-englezi, trăiești alături de Mark Twain (în schița Dialog pe temă politică), revolta omului cinstit american împotriva congresmenilor, te mândrești alături de rencenzent cu opera maestrului Sadoveanu și vrei să devii un comunist adevărat ca Levinson din Înfrângerea, romanul lui Fadeev, recenzat de Ștefan Luca (...). Flacăra - se spune în cuvântul înainte - își propune să oglindească în paginile sale viața nouă a poporului nostru muncitor, faptele sale vitejești în lupta pașnică de construire a socialismului - lupta sa neobosită pentru însușirea culturii socialiste. Flacăra
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tismăneanu: Europa s-a reclădit și reinventat, este o Europă de după al doilea război mondial și Holocaust, care nu suportă șovinismele și agresiunile xenofobe. Am dat deja exemplul Austriei și al lui Heider, mai pot fi pomenite și altele. Am recenzat pentru Times Literary Supplement o carte a ziaristului grec Takis Michas, Unholy Alliance. Greece and Milosevici’s Serbia in the Nineties. O menționez pentru că tot am vorbit de Milošević și de reacția În raport cu ce s-a petrecut În Kosovo, cartea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În cartea Stalinism for All Seasons Îi mulțumesc lui Petre Roman pentru că mi-a pus la dispoziție o serie de documente legate de tatăl său, Valter Roman, care au dus la o mai nuanțată privire asupra acestuia. Ai citit și recenzat cartea: nu apare tratat cu duritate, pentru că am văzut Într-adevăr multe lucruri legate de Valter Roman, un discurs al acestuia din 1968 pe care mi l-a dat Petre etc. S-a pornit Împotriva lui Petre Roman o campanie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
reprezentat este sectorul de critică și istorie literară, alimentat de Aug. Z. N. Pop, C. Loghin, Aurel Vasiliu, Melania Livadă, Teodor Bălan, Vasile Netea. Importante pentru istoria literară sunt interviurile cu Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu sau Ion Vlasiu. D. Isac recenzează mai ales cărți de filosofie, iar Pimen Constantinescu traduce din Horațiu, Sully Prudhomme, Fr. Coppée, Otto Ludwig. De menționat și serialul semnat de prof. dr. S. Reli, Momente din viața românească în Cernăuții de altădată. I.R.-N.
BUCOVINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285896_a_287225]
-
mai recente. Spirit universitar, educat la școala filologică clujeană, B. are calități certe de critic și cercetător literar. „Marginaliile” sunt studii profunde, bazate pe o serioasă muncă de informație. Capitolul Prospecțiuni în critica poeziei urmărește, de pildă, cum au fost recenzate versurile lui O. Goga, Emil Isac, Adrian Maniu. Observații fine și precizări prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui I. M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Vladimir Streinu. B. răsfoiește publicații transilvănene uitate, are unele preferințe regionale exprimate într-o serie de „profiluri
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
de memorialistică, scrisori inedite, recenzii, fotografii. Atitudinea critică a revistei este ilustrată, în primul rând, prin paginile semnate de directorul ei. În De disparitione angelorum, G. Călinescu abordează orientarea revistei „Gândirea” condusă de Nichifor Crainic, iar la rubrica „Bibliografie critică” recenzează cărți de Ion Călugăru, E. Lovinescu (Memorii), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), Urmuz (postumele). Problematica unor polemici se află în atenția lui I. M. Rașcu (Între Barbey D’Aurevilly și Gregory Ganesco. O polemică din
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
000 de locuitori menționați în Dobrogea, câte o treime (40 000) erau români și bulgari 700. Rezultatele recensământului din 1880 erau asemănătoare cu datele oferite de către ofițerii ruși în timpul războiului din anii 1877-1878. Astfel, din cei 165 000 de locuitori recenzați în septembrie 1877 în cazalele: Tulcea, Babadag, Hârșova, Constanța și Medgidia, 51 400 (31,1%) erau ruși și bulgari, 43 300 tătari (26,2%), 28 500 români (17, 2%), 22 500 turci (13,8%) și 6 720 cerchezi (4,1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
români (17, 2%), 22 500 turci (13,8%) și 6 720 cerchezi (4,1%)701. În concluzie, procentul de 31,1% menționat pentru populația rusă și bulgară din Dobrogea era comparabil cu cei 32% cât reprezentau locuitorii ruși și bulgari recenzați în timpul recensământului românesc din anul 1880. Recensământul realizat de către autoritățile române în Dobrogea în anul 1880 menționa un număr de 21 402 bulgari ce locuiau în județul Tulcea și 8 038 bulgari în județul Constanța 702. În anul 1885 în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prezentate și analizate de către Leonida Colescu, șeful Serviciului Statisticii Generale a Statului 2314. Conform rezultatelor recensământului populației din 1899, România avea un număr de 5 956 690 de locuitori 2315, în creștere față de cei 4 115 000 de locuitori 2316 recenzați în 1866 și de cei 4 479 813 de locuitori 2317 ai țării recenzați în anul 1877. În 1899 România era statul sud-est european cu cea mai numeroasă populație. Astfel, în anul 1896, Grecia avea o populație de 2 430
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rezultatelor recensământului populației din 1899, România avea un număr de 5 956 690 de locuitori 2315, în creștere față de cei 4 115 000 de locuitori 2316 recenzați în 1866 și de cei 4 479 813 de locuitori 2317 ai țării recenzați în anul 1877. În 1899 România era statul sud-est european cu cea mai numeroasă populație. Astfel, în anul 1896, Grecia avea o populație de 2 430 807 locuitori 2318, în timp ce, în anul 1900, populația Bulgariei era de 3 733 189
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plasa Mangalia avea 12 017 locuitori 2582. Totodată, în anul 1880, populația plășii Medgidia era de 9 158 de locuitori, iar cea a plășii Silistra Nouă de 19 305 locuitori 2583. Din cei 61 561 de locuitori ai județului Constanța recenzați în anul 1880, un număr de 23 498 de locuitori erau tătari, 15 251 erau români, 11 126 turci, 8 038 bulgari, 2 121 greci, 513 lipoveni, 285 evrei, 215 armeni, 75 germani, 20 italieni, 12 locuitori proveniți din Austro-Ungaria
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de lifestyle din WSJ, oamenii din cartier au Început să se ducă acolo de la Început și adesea, așa că Sammy a reușit să-și țină localul deschis În timp ce-și perfecționa meniul. Când Frank Bruni l-a vizitat ca să-l recenzeze pentru The New York Times, Sammy era deja pe val. Bruni i-a dat trei stele, ceea ce era practic o premieră pentru un bucătar necunoscut și primul său local. Celelalte ziare și reviste l-au urmat imediat cu propriile cronici extaziate. New York Magazine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]