6,596 matches
-
următorul popas pe care Charlotte îl face va fi Djakarta... R.B.: Stimate Domnule Thomas Prinz, sunteți din nou prezent pe piața germană de carte cu al doilea dvs. roman polițist, Sosirea la București, carte despre care se afirmă în unele recenzii deja publicate că ar fi primul "Diplomatenkrimi" în spațiul de limbă germană, adică primul roman polițist a cărui acțiune se petrece în saloanele diplomației, și nu oriunde, ci tocmai în cele ale Ambasadei Germane din București. V-a determinat experiența
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
după spusele aceluiași, doar un început. Vor urma, așadar, și alte țări central-europene. Numărul colaboratorilor, din Polonia și din România, dar nu numai, este impresionant. Editorii au profitat de programe și de contacte personale pentru a obține studii, articole, interviuri, recenzii, texte literare, pe care le-au grupat în mod inteligent. Lectura numărului dublu al revistei se dovedește instructivă și atrăgătoare. Nu ne vom opri (deși am fi dorit să nu-l omitem pe Vladimir Tismăneanu, nici pe Livius Ciocârlie, nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
patina vremii, la flacăra unei lumînări. Și acest pseudoistoric cu mari pretenții de autoritate științifică lua aceste "documente" drept autentice și le-a folosit pentru ilarianta sa carte. A fost nevoie de aprobări ca, în 1956, să se publice o recenzie critică, în Studii, despre un studiu din 1954 al acestui S. Știrbu. De abia în 1957 a apărut recenzia lui Andrei Oțetea la cartea lui S. Știrbu, în care se spunea: În concluzie, cartea lui S. Știrbu nu e decît
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
autentice și le-a folosit pentru ilarianta sa carte. A fost nevoie de aprobări ca, în 1956, să se publice o recenzie critică, în Studii, despre un studiu din 1954 al acestui S. Știrbu. De abia în 1957 a apărut recenzia lui Andrei Oțetea la cartea lui S. Știrbu, în care se spunea: În concluzie, cartea lui S. Știrbu nu e decît opera haotică a unui diletant lipsit de pregătire științifică, de cultură generală și de probitate intelectuală. O asemenea lucrare
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
de probitate intelectuală. O asemenea lucrare nu poate decît să creeze confuzie și să sugereze o idee falsă despre știința românească". Cazul nu s-a stins. În următorul număr al revistei Studii acel "lezat" S. Știrbu îi răspundea lui Oțetea ("Recenzia unei pretinse recenzii"). Roller și Știrbu au intervenit și s-au mai publicat două cronici, firește, în Studii pro și contra cărții acelui imemorabil Știrbu. Andrei Oțetea a cîștigat bătălia cu impostorul. Dar nu-i mai puțin adevărat că, în
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
O asemenea lucrare nu poate decît să creeze confuzie și să sugereze o idee falsă despre știința românească". Cazul nu s-a stins. În următorul număr al revistei Studii acel "lezat" S. Știrbu îi răspundea lui Oțetea ("Recenzia unei pretinse recenzii"). Roller și Știrbu au intervenit și s-au mai publicat două cronici, firește, în Studii pro și contra cărții acelui imemorabil Știrbu. Andrei Oțetea a cîștigat bătălia cu impostorul. Dar nu-i mai puțin adevărat că, în 1971, Andrei Oțetea
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
apropia de mitic sau poate de mistic, fără idolatrie, desigur, ci doar cu ceea ce apropie misticul de mitic și de femeie: poezia. La acea primă întâlnire, Lyggia a ținut să-mi spună, cu promptitudinea oamenilor formați în alte vremuri, că recenzia pe care o scrisesem la o carte a lui Gellu Naum îi plăcuse și lui, și îi plăcuse și ei. M-a invitat imediat să-i vizitez acasă la ei și am promis că o voi face. Dar, luată de
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
Scriu o carte despre mine și despre spațiile din mine și din afara mea, iar eu sunt evident un hățiș pentru că încerc să fiu o conștiință feminină în spațiu și să umplu sau să golesc câteva locuri comune. Deja îmi scriu recenzia la propria carte nescrisă. Dar nu, nu trebuie să fiu prea deșteaptă. Mai degrabă ar fi vorba de neîndemânare, de nestăpânirea instrumentelor narative. Eu sunt femeia care trebuie cărată în spate. Așa că și tiparul narativ mă va căra în spatele lui
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
interpuși, cum se întâmplă de obicei; ci operându-le ei înșiși, cu mâna lor proprie, despre ei înșiși, singurei, și iscălindu-le. Înfruntând oprobriul, mă voi face și eu de râs. Voi scrie și eu însumi, cu mâna mea, o recenzie, despre o carte proprie la revista unde sunt părtaș de atâta amar de vreme... Fie ce-o fi! Decât să-mi fie îngropată în uitare cartea, mai bine să mă arate lumea cu degetul, să ajung măcar astfel celebru pentru
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
în uitare cartea, mai bine să mă arate lumea cu degetul, să ajung măcar astfel celebru pentru urmași. Ceea ce și îndrăznesc, în rândurile următoare. Cum se procedează, recurg și eu mai întâi la citatele pe temeiul cărora se construiește orice recenzie demnă de acest nume. Voi cita, întâi și întâi, nu fără o anumită intențiune, pentru cititorul oarecum adormit, istoric, câte ceva din Mecanica lacrimilor, pagina 15, spre a-l trezi, desigur, captându-i atenția. Dacă ceva totuși nu trece, acesta... este
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
mai înainta, promit să revin într-un viitor confortabil, pe larg, cu obiecțiile cuvenite, pe care orișice critic, respectabil, le aduce. Nota redacției: Dlui C. T. îi convine a crede că dezordinea din redacția R.l. este de vină pentru întîrzierea publicării recenziei la cartea d-sale. Să nu fie, Doamne ferește!, altceva la mijloc...
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
editura Aula, o "continuare" (deși "etichetele" critice își păstrează "independența"), numită, cum nu se poate mai firesc, Al doilea top. E vorba, practic, de o "reasumare", în forma închegată a unui volum, a părerilor exprimate, în ultimii cinci ani, în recenziile din Cuvîntul. Și de jumătatea cealaltă a unei "luări de poziție" față de un deceniu literar în care moartea Euterpei a fost dată ca sigură de mai multe ori. Al. Cistelecan își "justifică" insistența în a infirma asemenea sumbre "profeții" trecîndu-le
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
vii, asortate, ieșite din "dialogul", irepetabil întocmai, al unui singur poet cu un singur critic. Fără stereotipii, fără "expedieri" în masă. E, așadar, un cronicar care-și ia osteneala să caute titluri, să judece nuanțat, să potrivească lucrurile, scriind niște recenzii de pasionat: J'irais ŕ Rome ŕ pied pour un sonnet de lui sună, de altfel, "mărturisirea" (livrescă) din articolul despre sonetele lui Mircea Cărtărescu. "Galeșă și cu ochi alunecători", ca poezia "sonetistului" postmodern, e și critica lui Al. Cistelecan
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
poemelor”, în Acasă, nr. 4, octombrie-noiembrie-decembrie 2008; Sultana Craia, Umbra lui Don Quijote. „Toamna poemelor”, în „Acasă” nr. 1 și 2, ianuarie-iunie 2009; Marcela Ciortea, Avântă-te în lume, Don Quijote! „Toamna poemelor”, Covali, în Blajul, nr. 4, octombrie-decembrie 2008; Marcela Ciortea, Recenzii despre volumele de poezii, în Astra blăjeană, nr. 3(48), septembrie 2008; George Toma Veseliu, Cu „cărțile” pe masă. Stanțele destinului - poem al durerii și speranței, în Litere, nr. 2(107), februarie 2009; Monica Grosu, Cântecele păsării de foc, în
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
tare/ Dar îl zărește pe Domnul Falkenflug care scrutează fiecare rid al pielii/ oceanului/ ca să descopere dezordinea/ Prietenia lor este rodul unor pulsiuni complementare/ De obligații împlinite în pragul nopții/ Și de dorința repetată a unui țărm necunoscut." Nu o recenzie a cărții lui Sebastian Reichmann vor să fie rîndurile de față. Cu siguranță, poetul va avea parte de comentarii la obiect. Cu condiția, firește, ca recenzenții noștri să ia în considerare un volum de poezie în altă limbă decît româna
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
aplicînd un model deja verificat, ci tinzînd să umple un gol existent în ansamblul cercetării) Mariana Neț, prin cartea O poetică a atmosferei. Rochia de moar (Univers, 1989); în România literară nr. 15, 1990 a fost de altfel publicată o recenzie la acest volum, semnată de Cristian Moraru. A apărut recent (confirmînd interesul mai larg pentru un fenomen difuz și dificil) versiunea engleză a cărții - Literature, Atmosphere and Society. A Semiotic Approach (Wien, ÖGS/Institut für Sozio-Semiotische Studien ISSS, 2000); cu
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
scrieri din anii de început, ca Romanul lui Mirel, debutul scriitorului (1929) nuvelele (printre care, de amintit, foarte bunele proze O moartă și Bunica se pregătește să moară), Parada dascălilor din 1932, ale sale însemnări de călătorie (cronicile, eseurile și recenziile sale, cu care, de fapt, prozatorul a început a se face cunoscut, sînt evitate în această ediție, consacrată, cum se vede, mai ales, creației sale prozaistice). Să adaug că scriitorul, fire bolnăvicioasă, care a avut parte de o copilărie și
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
Cu destui ani în urmă (2006), îi reproșam, cu jumătate de glas, eminentului Poet româno hunedoreano-european, Eugen Evu, în recenzia la volumul său, „Purpura iarnă” (Eubeea, 2006), excesul gongoric de neologisme. Maestrul a tăcut, a acceptat... și, peste trei ani, numai, când citeam și recenzam „Vânătoarea de curcubee” (Hestia, 2009), constatam, cu bucurie umilă: „(...) acest nou și splendid volum de
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
culturală britanică, The Times Literary Supplement, nu a apărut timp de un an. Având drept model mărturisit The New York Review of Books (probabil cea mai influentă revistă culturală din lume), bilunarul londonez nu face niciun rabat cititorului leneș: eseurile și recenziile sunt, de regulă, lungi, dense și solicitante din punct de vedere intelectual, reprezentând o adevărată sfidare la adresa minților anchilozate. Sigur că pentru a te bucura de conținutul - nu arareori extraordinar - al revistei trebuie să fii o persoană educată. Dacă n-
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
12). Propoziția trebuie să spună foarte mult mai ales neteologului: o asemenea hermeneutică a surprizei, una care face din obținerea înțelegerii suspendarea metodelor înțelegerii beneficiază de garanția adevărului care îl întâmpină. Dacă e așa, întrebarea cu care am deschis această recenzie se prelungește într-un raționament: dacă metoda are succes, ea rediscută limitele teologiei și îl redefinește pe autorul ei într-un spațiu reordonat. Cel mai serios argument care îi susține metoda este citirea Fericirilor în această cheie. Determinația fundamentală a
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
în aer liber subliniază, dincolo de toate, destinul unei scriitoare care-și trăiește ideile cu frenezie. Exact ceea ce esențializează un autor. Așa încât, oricâtă nefericire ar expulza discursul ei, rezultatul e întotdeauna unul superlativ artistic. Citim portrete și amintiri literare, articole publicistice, recenzii și frânturi de gânduri dintr-un jurnal de idei. În final, o Addenda reproduce discursul parodic adresat oponenților literari de care aminteam în debutul cronicii. Ori de câte ori asamblează un portret, Marta Petreu nu dă greș. Ea știe să agațe elementul semnificativ
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
Franyo Zoltan, Franz Liebhard, Rose Auslaender, Wolf (von) Aichelburg, Hans Kehrer, Arnold Hauser, Hedi Hauser, Joachim Wittstock, Christian Maurer, Ilse Hehn, Richard Wagner, dar și cu Guenther Grass sau cu Marin Sorescu. A scris cronică dramatică ( Fizicienii, Don Carlos ș.a.), recenzii la numeroase cărți ale autorilor germani din România (de la Franz Liebhard la Nikolaus Berwanger), s-a ocupat, alături de Walter Daugsch, Ruth Fabritius, Renata Schumann, Josef Wolf de pictorul Franz Ferch, alături de Annemarie Podlipny, de plasticiana Hildegard Kremper-Fakner. Muncile de jos
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
practicat atâta vreme: „Am încetat, acum câțiva ani, să scriu cronică literară. Mi s-a părut însă fastidios și oarecum redundant să anunț acest lucru explicit. La urma urmelor, orice om care citește literatură și, măcar din motive practice, vreo recenzie știe că cronica literară are reguli stricte (descrierea cărții, decupaj semnificativ, verdict clar) și ea nu trebuie confundată nici cu articolele de opinie, nici cu editorialele și nici cu aceste «biograffiti» săptămânale reunite acum, selectiv, în volum. Au încăput, așadar
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
Marta Petreu în „Le Monde“ În LE MONDE DES LIVRES din 2 mai, Florence Noiville recenzează versiunea franceză a romanului Martei Petreu Acasă, pe câmpia Armaghedonului („Notre maison, la plainte de l’Armageddon”), datorată Floricăi Courriol. Spre deosebire de multe astfel de recenzii extrem de superficiale și denotând necitirea cărților, despre care am scris în această pagină, de exemplu, după Salon du Livre-2013, recenzia de față nu e doar foarte favorabilă, dar îndeajuns de atentă și de clară. Autoarea i-a citit Martei și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2569_a_3894]
-
Martei Petreu Acasă, pe câmpia Armaghedonului („Notre maison, la plainte de l’Armageddon”), datorată Floricăi Courriol. Spre deosebire de multe astfel de recenzii extrem de superficiale și denotând necitirea cărților, despre care am scris în această pagină, de exemplu, după Salon du Livre-2013, recenzia de față nu e doar foarte favorabilă, dar îndeajuns de atentă și de clară. Autoarea i-a citit Martei și volumul de versuri tradus anul trecut, dar abia romanul o determină s-o remarce pe scriitoare. „De aici încolo, cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2569_a_3894]