1,317 matches
-
ale grupului de apartenență; c) sancționarea de către profesori a atitudinilor naturale de interogare și de explorare întreprinse de elevi; d) tendința de a se complace strict în limitele sexului căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților contra cronometru; g) falsa disjuncție între muncă și joacă; h) supraestimarea aparențelor; i) tendința de aborda
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o are reproducerea în minte a criteriilor de evaluare a unui produs creativ: [35] Rata creativității într-un domeniu depinde de fondurile alocate, de modul cum reușește să recompenseze creatorii (financiar sau prin poziție socială), dar și de gradul de receptivitate al judecătorilor la inovație. De exemplu, unele companii mari (Motorola, Philips, Nokia, Samsung, Sony, etc.), pentru care invențiile tehnologice sunt esențiale, cheltuiesc un volum mare de fonduri pentru a i face pe ingineri să gândească creativ. Aceasta este o strategie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
observație și intuiția persoanei. Spiritul de observație va favoriza intuiția, iar intuiția - la rândul ei va scoate la lumină soluția creativă. Spiritul de observație este corelat cu un complex de aptitudini și atitudini creative: * senzitivitate perceptivă (acuitatea simțurilor, bogăția senzațiilor); * receptivitate la stimuli diverși (vizuali, auditivi, tactili, etc.); * fluiditate asociativă (rapiditatea și bogația asociațiilor gândirii); * flexibilitate spontană (utilizarea de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea de dependențe, implicații neobișnuite, lacune în realizările
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
competiție a grupurilor pentru putere și resurse. Acesta ar fi compromisul rezonabil, compromisul fără compromitere. Este evident că tot ce s-a spus despre rezonabilitate pare a fi inspirat dintr-un posibil praxis politic. Dacă rezonabilitatea politică înseamnă atenție și receptivitate în identificarea temelor și problemelor, raționalitate în urmărirea scopurilor, flexibilitate și adecvare în alegerea mijloacelor, intuiție și inteligență în tratarea aliaților și adversarilor etc. să vedem, în continuare, cum ar putea fi testate toate acestea prin ideologicul "bine temperat". Plec
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bună să nu mai poată fi apreciată. Acest fapt generează o reacție destul de brutală din partea autorului care își mărturisește răspicat aversiunea față de romantism: "Mă opun chiar și celor mai buni dintre romantici. Mă opun încă și mai mult tipului de receptivitate romantic. Mă opun neglijenței care consideră că un poem nu e poem dacă nu e un vaiet sau un scâncet." Rândurile citate reflectă pregnant dimensiunea accentuat polemică pe care a căpătat-o neoclasicismul secolului al XX-lea. Este momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Carioca, Pentru o alteță japoneză), Eugen Jebeleanu (Fulgere, Revenire spre ziuă, Jertfă îndoită), apoi Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru, și chiar includerea în sumar a versurilor unor avangardiști ca Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Sașa Pană, ceea ce arată o salutară receptivitate față de modernism, vizibilă și în ancheta Poezia modernistă (10-11/1934). De foarte bună calitate și destul de diversă este și proza, printre semnatari numărându-se, de asemenea, autori de valoare. În primul rând, Hortensia Papadat-Bengescu, căreia i se publică fragmente din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
critic păstrându-și o funcție permanentă, însă cu ipostaze adecvate fiecărei epoci. S. polemizează cu aceia care l-au calificat pe Titu Maiorescu doar critic cultural, ignorându-i bunul gust și obiectivitatea (învederate când se referă la Eminescu și Caragiale), receptivitatea pentru idealul clasic, dar și pentru poezia romantică, întrezărirea chiar a unor concepte moderne. Se demonstrează că Maiorescu era adeptul unei estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
din România, elaborată din perspectiva „conștiinței estetice”, impune o situare a valorii în relație cu etica receptării ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau de simpli exilați”. Criteriul receptivității estetice se interferează esențial cu cel moral, oferind cheia pentru înțelegerea și structurarea operelor. În Întoarcerea proscrișilor sunt înfățișate, din aceste perspective convergente, scrierile și personalitatea lui Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
din analiza operei, ceea ce a dat autoritate afirmațiilor, contribuind la constituirea criticii literare românești într-un domeniu axiologic autonom. Din acest punct de vedere, M. poate fi considerat cel dintâi reprezentant al criticii literare românești moderne. Cerând criticului o largă receptivitate, el a impus respectul față de operă și judecarea ei obiectivă. A pus totdeauna pe primul plan realitatea operei și nu speculația teoretică, ceea ce i-a permis să exprime aprecieri durabile. Este cel dintâi care a reliefat valoarea poeziilor lui Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
corpilor celulari. Diferențele scoarței cerebrale se fac de la profunzime spre suprafață, prin apariția unor zone mielinizate, de la care procesul se întinde în toate direcțiile” (Demeter, A., 1994, pag. 25). Plasticitatea accentuată a sistemului nervos central la această vârstă asigură o receptivitate deosebită, dar slaba dezvoltare a inhibiției de diferențiere îngreunează fixarea stabilă a noțiunilor noi. Procesele de excitație predomină față de cele de inhibiție, ceea ce determină comportamente contradictorii: pe de o parte, receptivitate și ușurință în învățarea motrică, iar pe de altă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
a sistemului nervos central la această vârstă asigură o receptivitate deosebită, dar slaba dezvoltare a inhibiției de diferențiere îngreunează fixarea stabilă a noțiunilor noi. Procesele de excitație predomină față de cele de inhibiție, ceea ce determină comportamente contradictorii: pe de o parte, receptivitate și ușurință în învățarea motrică, iar pe de altă parte o accentuată instabilitate. 2.2.4. Parametrii funcționali ai sistemului endocrin Procesele biochimice interne devin mai intense, modificări care preced procesele pubertare. Are loc determinarea funcționalității sistemului endocrin prin dozări
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
să facă schimb nu numai de sentimente, cunoștințe, ci și de experiență socială. Jocul dă posibilitatea formării unor relații corecte în cadrul societății infantile și pune bazele relațiilor caracteristice societății adulților spre care tinde întreaga activitate de educație. La vârsta unei receptivități deosebite, copilul preșcolar reflectă, oprindu-se la situațiile care l-au impresionat mai puternic. De aceea, educatoarea trebuie să sublinieze exemplele pozitive din mediul înconjurător copilului. Prin conținutul, forma și funcționalitatea pe care o are, jocul nu poate fi confundat
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
imagina Marguerite Long. Ineditul acestei viziuni conceptuale pare să-și fi găsit forma ideală în discontinuitatea compozițională la care se face apel. Paul Roberts atrăgea atenția asupra modalității de îmbinare a diferitelor fragmente muzicale, considerând-o ca mărturie elocventă a receptivității pe care Debussy o manifestase față de inovațiile epocii sale. Modernitatea acestei creații constă în stilul de asamblare a diferitelor elemente tematice, prezentând evidente afinități cu tehnica concepției de colaj vizual, întâlnită în pictura lui Picasso și Braque. În acest context
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
hipnoză). Potrivit definiției de dicționar, hipnoza reprezintă o "stare modificată de conștiință, trecătoare și artificială, provocată la sugestia altei persoane care se numește "hipnotizator" și caracterizată printr-o susceptibilitate crescută la influența acestuia din urmă și printr-o diminuare a receptivității la alte influențe" (Larousse, 1999/2006). Folosesc aici termenul "hipnoză" tocmai pentru a sublinia prin analogie caracterul cvasiinconștient al proceselor traversate de societatea contemporană și slăbirea controlului conștient asupra propriilor comportamente și a contactului cu realitatea socială obiectivă. Conexiunea dintre
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
uneori opinii opuse celor așezate pe chipul exterior și În scrisul lor. Interpretarea operei acestora e deci incompletă dacă o luăm așa cum o găsim În textele tipărite, aprobate de diriguitorii vremii. Trebuie să mărturisesc Însă că nu am Întâlnit o receptivitate deosebită, uneori nici măcar un interes simulat. Mai degrabă indiferență. Dacă nu dezaprobare explicită, nemascată. Parcă nimeni nu vrea să gândească trecutul nostru În toate datele sale, să-l analizeze și să-l prelucreze În toată complexitatea sa. O comoditate atotcuprinzătoare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și oamenii, sub genericul: „grupul care m-a schimbat”. Desigur, apelând la cunoștințele și experiența dobândite la cursul de dinamica grupului. Unele relatări au fost neașteptate, altele absolut obișnuite, din toate am desprins Însă o constantă: au Întâlnit adesea deschidere, receptivitate, respect pentru valori și pentru ceilalți, cultul muncii bine făcute În medii și grupuri umane absolut obscure, care-și desfășoară existența Într-o banalitate dezarmantă. Și cu cât au urcat mai sus, În medii mai „elevate”, aceste valori păleau. Unul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În medii și grupuri umane absolut obscure, care-și desfășoară existența Într-o banalitate dezarmantă. Și cu cât au urcat mai sus, În medii mai „elevate”, aceste valori păleau. Unul, copil timid și izolat, a găsit solidaritate și căldură, deschidere, receptivitate, respect pentru valori și pentru ceilalți, cultul muncii bine făcute În echipa de fotbal organizată de parohul bisericii dintr-un sat. Aici nimeni nu Înjura, nu se loveau și nu puteau juca decât dacă luau note bune. Echipa de fotbal
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
instalat climatul de învățare participativă prin stilul democrat. Succesul activității educative este determinat în cea mai mare măsură de natura și calitatea relațiilor profesorului cu elevii clasei. Trebuie eliminată rigiditatea, „distanța” care ne separă de elevi, exigența sporită, fiind necesară receptivitatea pentru nou.Un contact pozitiv cu elevii favorizează procesul instructiv-educativ, având drept rezultat oameni formați pentru o integrare eficientă în viața socială. Școala are un rol primordial în educația copiilor. Colaborarea dintre toți factorii educaționali și în primul rând școală-familie
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
tipul „aici și acum” - care par mai la îndemână decât un viitor nesigur. La 18 ani, un tânăr a petrecut mai mult timp la TV decât cu prietenii sau cu părinții. Deficiențele în cunoașterea adevăratelor valori și norme comunitare accentuează receptivitatea față de modele intens idealizate de la TV, iar oferta de alcool și droguri cultivă un fals hedonism. Nu mai există nici substituenții părinților atât de ocupați (bunici, mătuși, frați mai mariă, iar dragostea a pierdut mult teren, pentru că familiile se modernizează
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
bunici, mătuși, frați mai mariă, iar dragostea a pierdut mult teren, pentru că familiile se modernizează și se izolează în ritmurile accelerate ale cotidianului. Rolul corectiv al Bisericii a scăzut mult. Se conturează manifestări repetate de serie borderline și devine evidentă receptivitatea marcată față de modelele comportamentale deviante din jur sau față de cele oferite prin mijloacele mass-media. Neînțelegerile părinților îi obligă pe copii să internalizeze în mod repetat atitudini și emoții contradictorii, care le adâncesc vulnerabilitatea. Pe de altă parte, mass-media oferă eșantioane
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interesul arătat, considerat pe drept cuvânt “motorul” memoriei. Emoția și interesul suscită atenția monopolizând atenția asupra unui singur obiectiv: concentrarea. Se memorează bine ceea ce, în prealabil, a fost priceput. Se memorează bine atunci când spiritul și corpul se află într-o receptivitate maximă. Memoria este cu atât mai bună cu cât creierul este mai solicitat, respectiv cu cât acesta se afla într-o activitate mai intensă. Secretul memoriei constă în excitabilitate. Trebuie să fim preocupați, framântați cu o tensiune interioară. Se memorează
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
este susceptibilă de îmbunătățiri absolut necesare atât în ceea ce privește aprofundarea problemelor din fiecare capitol cât și extinderea cercetării, pe baza unei anchete sociologice adecvate, în spiritul exigențelor actuale. Avem certitudinea această prestație publicistică a autorului se va bucura de interesul de receptivitate nu numai al sociologilor, juriștilor și al publicului larg, îndeosebi al autorităților statale care acționează în acest domeniu al ocrotirii copiilor. Iași, 01.03.2014 Prof.univ.DR. Doc Acad (Rep.Mold) Const. Marinescu INTRODUCERE În cadrul legislației noastre, atât în Codul penal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
naturală„. Același lucru îl spune mai explicit Joseph Marechal, după care ființa misticului își păstrează psiho fizionomia individuală chiar în cele mai înalte stări supranaturale ale contemplației. „Nici temperamentul, nici infirmitățile fizice, nici nervii, nici cultura intelectuală sau morală, nici receptivitatea față de mediul ambiant” nu dispar. Natura psihofiziologică a subiectului mistic, prinsă în focul unei viziuni divine, își păstrează întreaga configurație firească. Puterile omenești, pătrunse de această lumină, nu sunt nici anulate, nici înlocuite, ci dilatate și transfigurate ca fierul în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
titlu principal de autenticitate a unei culturi, în această privință. Lucian Blaga e adept convins al direcției, ce pune accentul hotărâtor pe inconștient în formarea culturii. În sistemul său, stilul e un produs al inconștientului. Cu propriile-i cuvinte: „Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. Categoriile acestea pot fi produsul unor funcții inconștiente, dar numai în sens liminar „inconștiente”. Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale. Aspectul stilistic al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Formarea în asistență socială implică totodată și dezvoltarea unei culturi profesionale de specialitate, al cărei orizont se întregește permanent pe parcursul vieții prin învățare continuă de tip calificare/specializare și preluarea cunoștințelor noi, prin modernizarea cadrului de exercitare a profesiei, prin receptivitatea crescută la dinamica practicii profesionale. Cultura profesională odată dobândită face deschiderea necesară către absorbția/interiorizarea acelor instrumente teoretice și practice care influențează schimbări majore în îmbunătățirea performanțelor acțiunii. Aceasta semnifică de fapt opțiunile valorice ale asistentului social pentru perfecționarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]