9,396 matches
-
lui George Baciu este proaspătă și originală. Un lucru însă lipsește și poetul constată cu tristețe aceasta. Lipsește organul receptor critic pentru a-i savura frumusețea. „În vestiarul inimii” sunt un fel de balade pentru mai târziu, pentru când organul receptor va fi pregătit să le perceapă. Privind poezia lui George Baciu prin prisma „artei cu tendință”, lucrurile vor fi mai greu de lămurit. Tema primordială a cărții rămâne, de-a lungul și de-a latul lecturii, dragostea care îmbracă atâtea
ASEMENEA UNEI FETE NEÎNCEPUTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357854_a_359183]
-
cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
a stins luminile și a dispărut la fel de subit, ca și cum a fugit, ca și cum a reacționat la rândul lui fiind descoperit. Tăios de cerebral fiind, enervant de obiectiv, feroce de logic și diabolic de realist, am exclus orice îndoială asupra propriilor mei receptori. Mă revolta doar condiția mea de unic observator dintr-un grup numeros de ochi și minți. dar nu fusese prima experiență de acest fel, îmi formam deja reflexele de a accepta și această realitate ... PUNCTUL CRITIC Venind un om fantomatic
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare și cea receptoare, pentru că opera, odată încheiată, depășește, într-un fel sau altul, intențiile inițiale ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
telefonista îmi spune aveți la telefon pe domnul director, eu care voiam să discut cu un funcționar de rang mai mărunt, mă pierd cu firea, în jurul meu liniște că puteai să auzi musca bâzâind, îi și vedeam pe colegi cu receptoarele pe mine, gata să-mi scaneze convorbirea silabă cu silabă și, mă pomenesc dând și eu drumul unei „capodopere” demne de Guiness Book: - Dumnevoastră nu mai produceți cioburi? De parcă ei aveau în plan să producă cioburi ca atare și nu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359592_a_360921]
-
putrezit / Renăscând în pământul / Pe care l-am regăsit. / Fratele îmi este cel / Care numele îmi înțelege / Îndrăgindu-l ca pe numele său.” În introducerea sa, Valentin Marica sugerează cum trebuie receptat Grigore Vieru: „Calea de urmat ar fi comuniunea receptorului cu sinele textului vierean, cu miezul său de divinitate. Poetul trăia și mărturisea accepțiunea comunicării aidoma cuminecării. A prefigurat silueta receptorului fuzionând, de-a pururi, cu mesajul operei, poetul rămânând, de-a pururi, în întâmpinarea - aproape liturgică - a receptorului”. Valentin
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
numele său.” În introducerea sa, Valentin Marica sugerează cum trebuie receptat Grigore Vieru: „Calea de urmat ar fi comuniunea receptorului cu sinele textului vierean, cu miezul său de divinitate. Poetul trăia și mărturisea accepțiunea comunicării aidoma cuminecării. A prefigurat silueta receptorului fuzionând, de-a pururi, cu mesajul operei, poetul rămânând, de-a pururi, în întâmpinarea - aproape liturgică - a receptorului”. Valentin Marica specifică și conținutul volumului: „Sunt exerciții de curată apreciere, admirație și înțelegere a fenomenului Grigore Vieru, conștiință sfințită prin botez
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
comuniunea receptorului cu sinele textului vierean, cu miezul său de divinitate. Poetul trăia și mărturisea accepțiunea comunicării aidoma cuminecării. A prefigurat silueta receptorului fuzionând, de-a pururi, cu mesajul operei, poetul rămânând, de-a pururi, în întâmpinarea - aproape liturgică - a receptorului”. Valentin Marica specifică și conținutul volumului: „Sunt exerciții de curată apreciere, admirație și înțelegere a fenomenului Grigore Vieru, conștiință sfințită prin botez, în argumentarea delicată și profundă a Înaltpreasfinției Sale Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei și Harghitei. Dacă poetului cu
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
consemnează în avizul tehnic de racordare și este luată în considerare la dimensionarea instalației de racordare a utilizatorului offshore respectiv; ... 26. putere instalată - putere activă (aparentă) nominală indicată în documentația tehnică a fabricii constructoare pentru o unitate generatoare sau un receptor sau un echipament component al stației de conversie HVDC și/sau al instalației de stocare, după caz, care este înscrisă pe plăcuța indicatoare sau care este indicată de fabricant; ... 27. putere instalată totală - suma puterilor instalate ale tuturor generatoarelor sau ale
REGULAMENT din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292939]
-
N0-N2 2 IIIC orice T N3 2 Stadiu patologic (postterapeutic) 0 T0/isN0 0 I T1N0, T0N1mi, T1N1mi 0 IIA T0N1; T1N1; T2N0 1 IIB T2N1; T3N0 1 IIIA T0-2 N2 1 IIIB T4 N0-N2 1 IIIC orice T N3 2 Receptorii hormonali ER pozitiv 0 ER negativ 1 Gradul nuclear 1 sau 2 0 3 1 ... ... B. Cancer mamar triplu negativ/TNBC 1. Pentru pacientele cu TNBC care au efectuat inițial intervenție chirurgicală și chimioterapie adjuvantă: ggl. axilari invadați (≥ pN1, orice T
ORDIN nr. 1.981/836/2025 () [Corola-llms4eu/Law/299406]
-
zona inundabilă M21 M21-RO3 Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă) Toate M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I. Național Îndepărtare sau relocare, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptori lor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și / sau cu un risc mai mic M22 M22-RO4 Analiza posibilităților tehnice si economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
spune ceva, dacă știm câteva lucruri fundamentale despre cum funcționează creierul: nu poți susține un nivel constant de fericire decât suplimentând permanent cantitatea de „hormoni ai fericirii” pentru a contrabalansa obișnuirea (adaptarea) receptorilor acestor substanțe cu cantitatea curentă. Când acei receptori din creier se obișnuiesc (se adaptează dacă vrei), cantitatea curentă nu doar că nu mai este suficientă pentru a obține rezultatul dorit, dar a nu suplimenta doza poate să însemne chiar nefericire (pentru că nu mai simți efectul la fel de puternic). Este
Consumul excesiv de fericire dăunează grav sănătății () [Corola-blog/BlogPost/338272_a_339601]
-
și mediile de propagare au evoluat. Însăși meseria de jurnalist este obligată să sufere schimbări mari. Pentru că misiunea canalelor nu va fi doar să difuzeze informațiile live, primele, ci să se îngrijească să fie corecte infromațiile sau să atragă atenția receptorilor că e posibil să fie false. Și cum totul în media planetară se întâmplă în direct, vom asista- probabil- la conturarea unui nou fenomen- jurnaliști care vor deveni fact-checkers în timp real. Imaginați-vă cum vor arăta conferințele de presă
O nouă specie de jurnalist () [Corola-blog/BlogPost/339216_a_340545]
-
s-a vorbit despre liberalizarea meseriei de jurnalist. Practic, orice cetățean cu un smartphone și cu acces la internet poate deveni fabricator de informație și emitent. Imaginile și textele ajung instantaneu pe platforme devenite difuzori, de unde pot fi accesate de către receptori, cei cu smartphone-ul în mână sau laptopul în față. Situația asaltului informației dubioase asupra jurnalismului este foarte bine surprinsă în acest desen publicat de Politico (întreaga serie de desene pe acest subiect, realizate de Matt Wuerker, o aveți aici, apăsați
2017, o chestiune de siguranță a umanității () [Corola-blog/BlogPost/339209_a_340538]
-
înlăturarea celui mai bun guvern al României ultimului secol. Este doar un exemplu despre cum o poveste imaginată este repetată de mai mulți emitenți, pe mai multe canale de difuzare, pentru a o face credibilă. Primul stadiu este acceptarea de către receptori a ideii că adevărul este undeva la mijloc sau că ceva s-a întâmplat acolo, sau că fără foc nu iese fum. Într-o astfel de situație, dacă pe internet nu există pârghii legale de luptă împotriva știrilor false, în ceea ce privește
2017, o chestiune de siguranță a umanității () [Corola-blog/BlogPost/339209_a_340538]
-
de comunicare” (cu expresii ale lui B. Miége - „Societatea cucerită de comunicare, Iași, Polirom, 2000). Interviul este definit ca „gen publicistic complex” al cărui ansamblu de semnificații se constituie în coacțiunea celor trei factori-reper ai „actului de comunicare: emitent, mesaj, receptor” (p. 15). Demersul generic al interviului este îndreptat spre un intervievat de la care se vizează obținerea de date utile în informarea lectorului. Jurnalistul care adresează întrebările are un rol activ, neblocându-se în a fi doar un simplu spectator al
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
de secvențe (2012), inițiativă concretizată la evenimentul despre care facem acum referire. Un dialog paralel care are un caracter evident secvențial, temporal, circumstanță în care ne interesează cum o voce se propagă printre replici și cum ea interacționează cu vocile receptoare. Nu pot să închei fără să atrag atenția asupra unor scăpări absolut supărătoare, pe care nu știu cui să le atribui. De pildă: regia Floriilor unui geambaș, realizată de Dan Alecsandrescu (scris greșit, ba Alexandrescu, ba Alecsandrescu) îi este atribuită lui Gheorghe
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
respectiv ca să-i înțeleagă mobilurile manifestărilor. Asupra acestui aspect vom reveni la momentul potrivit. Așa cum au demonstrat diverse studii din ultimele decenii, profesorul nu va trebui să se mai situeze undeva pe un soclu, să-și comunice mesajele ex-cathaedra unor receptori presupus pasivi și conformiști. Societatea de astăzi ne demonstrează altceva. Elevul bine informat în școală, dar care în practică e ineficient, s-a conformat în zadar cerințelor autoritariste ale profesorului. Profesorul este dator să joace rolul de lider al grupului
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
Miza principală a ontologiei comunicării este de a stabili un lexicon standard al universului comunicării științifice, ce se referă la: paradigme, modele, cogitații de bază (legi, principii, axiome, postulate, teoreme, paradoxuri, etc.), componente ontologice esențiale (procese, structuri, elemente precum emitent, receptor, actant, actor, agent, comunicator, mesaj, canal, context, etc.), categorii, concepte și teorii. Ontologia comunicării umane este imaginea existenței comunicării, este certificatul existenței unui univers ce dorește: setarea unei limbi; stabilirea anumitor protocoale ale organizării cognitiv-cogitative și diacronice a universului; acreditarea
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
și simpatizanții acestora pentru promovarea mesajelor ideologice proprii, în scopul câștigării de noi adepți sau pentru influențarea opiniei publice. Dezvoltarea tehnologiei informației/comunicațiilor și caracterul global al Internetului oferă oricui capacitatea de difuzare a mesajului dorit unei mase largi de receptori, astfel că privit prin prisma raportului avantaje/dezavantaje principalul risc asociat „new media” constă în imposibilitatea exercitării controlului asupra informațiilor diseminate. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
canalele mai multor simțuri. Înainte de McLuhan, mijlocul de comunicare intra neutru în componență canalului, reputatul profesor canadian îl impune ca element cardinal al procesului de comunicare. El arată că mijlocul folosit predetermina mesajul și că exercita o influență importantă asupra receptorului atât prin însăși prezenta să ce impune un tip de decodificare, cât și prin faptul că îi modifică deprinderile perceptuale și, în timp, structura spirituală, indiferent de conținutul comunicat. Nu trebuie uitat că mijlocul asigura nu numai transferul semnificațiilor, ci
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
nonverbal behavior”. Când devin receivers, participants ”interpret messages that have been transmitted to them” (Verderber R. F., Verderber K. S., Sellnow D. D., 2010, p. 3). Daniela Cotoară observă că „noile modele ale comunicării” iau în seamă „interșanjabilitatea emițătorului și receptorului, continuitatea comunicării în ciuda tuturor diferențierilor, deosebirile individuale în stăpânirea codurilor comunicaționale, rolul opiniilor și al atitudinilor în procesul comunicării, importanța contextului social și cultural al schimbului (Cotoară D., 2003, p. 120). C. W. Morris și J. L. Austin, în anii
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
3 (Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm) există conștiința unei transformări esențiale a comunicatorului generic. El nu mai este considerat sender sau receiver, nici actor. Omul comunicant se constată a deveni activ, interesat, implicat: ,,man, arată Dean C. Barnlund, is not a passive receptor, but an active agent” (Barnlund D. C., 1976, p. 9). Jesse G. Delia ia în seamă tot un „active agent”: „an active agent who reconstructs his environment and who is a source of acts” (Delia J. G., 1977, p. 69
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
cu două etaje. Mai întâi, Rică Venturiano se profilează ca un emițător ce prin intermediul unui articol de ziar adresează un mesaj. Ca și receptorii săi se instalează Jupân Dumitrache și Ipingescu. Apoi, în raport cu interpretarea mesajului primar (al articolului), cei doi receptori se dedublează alternativ în emițător-receptor, receptor-emițător. Prin specificul său, discursul politic consiliază, orientează strict, indică. Astfel, el se profilează ca un „discurs de incitare la acțiune”. Cel care a observat și conceptualizat acest tip de discurs este profesorul Jean-Michel Adam
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație precisă, fixă, dedicată, cât și pentru orice alt receptor interesat de informația emisă. Jurnalismul negativ iși construiește realitatea proiectului său de influență pe propagarea unor opinii de nuanță persuasivă. “Ceea ce se numește în general opinie publică reprezintă în
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]