14,693 matches
-
singur este insuficient într-o lume în care timpul lecturii s-a cam scurtat. Nu că poezia ar fi murit sau că poetul ar fi "copleșit de capitalism" - însă poezia nu mai poate exista singură, nu mai poate rezista fără reclamă, fără performance, fără ca poetul (sau, de ce nu?, managerul său) să-și bată capul cum să iasă în față. Să ne amintim doar că, în anii '80, un poet visa să-și editeze poemele pe o bandă magnetică. Trebuie cumva recuperată
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
de imagini, pe ecranul televizorului, m-a încercat vertijul lucrului cunoscut și cu obstinație repetat: se desfășura fie una din nenumăratele producții, tipic hollywoodiene, de catastrofe, copios servite cu întregul arsenal de explozii și incendii, fie doar una din sâcâitoarele reclame la ele - comparativ, timpul rulării de filme la televizor iese înfrânt din competiția cu acela al reclamelor pentru ele. Din vocea crainicei, profesional precipitată, părea să fie vorba de o reclamă, cu scena, oferită demonstrativ, a ciocnirii de avioane de
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
fie una din nenumăratele producții, tipic hollywoodiene, de catastrofe, copios servite cu întregul arsenal de explozii și incendii, fie doar una din sâcâitoarele reclame la ele - comparativ, timpul rulării de filme la televizor iese înfrânt din competiția cu acela al reclamelor pentru ele. Din vocea crainicei, profesional precipitată, părea să fie vorba de o reclamă, cu scena, oferită demonstrativ, a ciocnirii de avioane de două uriașe turnuri: atunci, sau către sfârșitul săptămânii, aveam să urmărim cea de a n peliculă cu
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
de explozii și incendii, fie doar una din sâcâitoarele reclame la ele - comparativ, timpul rulării de filme la televizor iese înfrânt din competiția cu acela al reclamelor pentru ele. Din vocea crainicei, profesional precipitată, părea să fie vorba de o reclamă, cu scena, oferită demonstrativ, a ciocnirii de avioane de două uriașe turnuri: atunci, sau către sfârșitul săptămânii, aveam să urmărim cea de a n peliculă cu un savant, genial, desigur, dar omenește slab de îngeri și care, de voie, de
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
și alte necunoscute. De ce la Gramar? O editură care, după știința mea, nu prea susține debutanții; pînă acum politica constat în scoaterea de noi ediții ale unor capodopere din literatura română. O altă surpriză, plăcută de data aceasta, a fost reclama la televiziune. Într-o ediție de știri, la oră de maximă audiență, autoarea a fost prezentată într-un reportaj. Astfel de susținere a unui debutant este foarte importantă. Rămîne de văzut dacă și merită un astfel de tratament mediatic. Prima
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
se complică (ficțional?), autorul îl întîlnește pe neurolog în acea cofetărie și are un fel de ieșire isteroidă față de acesta din urmă, care își savura liniștit propria prăjitură alături de o doamnă vîrstnică. "Păreau că pozează amîndoi unui fotograf invizibil [...] drept reclamă pentru calmul și buna înțelegere care domnesc în această cofetărie, pierdută undeva prin Europa." Ca atare, naratorul îi dă neurologului un ghiont "de i-a sărit lingurița din mînă" și îl salută "ca militarii, duminica, în centrul Clujului". Toate astea
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
distincție între teorii literare (poetici le numește el) esențialiste și teorii constitutive. Prima categorie pornește de la premisa că există o calitate intrinsecă a textelor - așa-numita "literaturitate", adevărată Fata Morgana a structuralismului - în virtutea căreia un text este poezie, iar altul reclamă publicitară. A doua categorie oferă criterii mai laxe, asociate condițiilor de producere și receptare a textului, mai curînd decît textului în sine. Oarecum în termenii acestei distincții, Lansdown susține că autonomia literaturii nu trebuie înțeleasă în mod esențialist, prin urmare
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea formulei ca și cînd ar fi un cuvînt compus, sugerîndu-se astfel tocmai unitatea ei și absența pauzelor: "E simplu: inventezi un mare-meci-mare, faci ceva reclamă pe televizor" (Gazeta Sporturilor, arhiva Internet; majoritatea citatelor următoare provin din același tip de surse, lipsind de aceea indicațiile de număr și pagină). în comparație cu formula pe care o discutăm, una care ilustrează un tip mai "normal" de repetiție se găsește
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
să ne gîndim la Sorin Gherguț, de pildă. Simona Tache nu are umorul nebun al acestuia, dar reușește colaje interesante. Toate poemele sînt impregnate de o acută realitate, o realitate imediată, prezentă prin aspectele ei derizorii, datată cu ajutorul frînturilor de reclamă, posturilor TV și evenimentelor internaționale și fixată spațial într-un București al traseelor de transport în comun, al piețelor, al bisericilor. Cea mai mare calitate a acestor versuri e solidaritatea pe care o induc cititorului, bucuria simplă de a recunoaște
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
editorialist un soi de Titanic de cartier. * În ziua în care a împlinit 45 de ani Televiziunea Română a dat un recital de bîlbe tehnice, chiar la ora Jurnalului. Ce nu se poate întîmpla pe banii contribuabilului?! * ANTENA 1 își face reclamă din plin anunțînd un serial, Misiune imposibilă. Același serial însă a fost difuzat la Tele 7 abc, pe vremea cînd acest post de televiziune începuse să intre în criză de bani. * TVR 2 ar fi din ce în ce mai interesant, dacă n-am descoperi că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
gol. Angst. Carnea tăiată și angoasele. Altminteri, democrația costiței, în floare. Se vinde Kaiser țărănesc. Mâncă și țăranul ce mâncă drăguțul de-mpărat. Pentru niște drepturi de autor mai grase, le-aș vinde alt nume, holbergian, pentru cârnați: Țăranul baron. Reclama ar mai trebui să precizeze că descoperitorul ghiudemului e Guy de Maupassant. în piață, noi evoluții culturale: mațele se numesc �intestine". Precum luptele intrapartinice. Globuri și globalizare Năvala amănuntelor. Pe fiecare tarabă, în fiecare magazin, pe birouri, în case, la
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
oameni a căror carieră a fost maculată de trecerea prin hiper-naționalismul antisemit. Da, aș aplica aceleași criterii și scriitorilor francezi și englezi. Céline ș6ț e o comparație bună (n-o să-l auziți pe Chirac invocându-l în chip de mare reclamă pentru cultura franceză...) Pound ș7ț a fost antisemit în poemele lui, însă din punct de vedere politic și jurnalistic a fost mai reticent. în plus, era și nebun. Nu văd însă de ce ar trebui să negăm valoarea poemelor sale (sau
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Național, coeditorul nostru în 2001. Le sîntem recunoscători tuturor (lui Ion Rațiu în veșnicie) și n-avem de ce le purta ranchiună că, la un moment dat, confruntați ei înșiși cu dificultăți, s-au retras din joc. Și să nu uit: reclamele. Din nefericire, mulți cred că tirajul mare este necondiționat prielnic reclamei. Ei se adresează, de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Rațiu în veșnicie) și n-avem de ce le purta ranchiună că, la un moment dat, confruntați ei înșiși cu dificultăți, s-au retras din joc. Și să nu uit: reclamele. Din nefericire, mulți cred că tirajul mare este necondiționat prielnic reclamei. Ei se adresează, de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau Humanitas, este
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
confruntați ei înșiși cu dificultăți, s-au retras din joc. Și să nu uit: reclamele. Din nefericire, mulți cred că tirajul mare este necondiționat prielnic reclamei. Ei se adresează, de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau Humanitas, este ,,văzută" de un procent infim din cititorii unui ziar de mare tiraj; acel procent se
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
joc. Și să nu uit: reclamele. Din nefericire, mulți cred că tirajul mare este necondiționat prielnic reclamei. Ei se adresează, de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau Humanitas, este ,,văzută" de un procent infim din cititorii unui ziar de mare tiraj; acel procent se află foarte aproape de numărul de cititori ai unui periodic
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
al nostru. R.l. reflectă opțiunile unui grup de cititori cultivați și care, de exemplu, lucrează pe computer, sau posedă carduri bancare, așa încît reclame precum cele din domeniul informatic ori bancar își găsesc în R.l. cititorii ideali. Eu cred că reclama are și o sferă calitativă, nu doar una cantitativă, de care cei interesați ar trebui să țină seama. R.: În aceste condiții, cît vă costă un număr? Și cît sînt de substanțiale lefurile și colaborările? N.M.: Un număr ne costă
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Bineînțeles, copiii n-aveau decît s-o poarte, dar ori de cîte ori o vedea pe capul unui adult i se părea că simbolizează tot ceea ce detesta mai intens în legătură cu America, mai mult chiar decît mutra lui Mickey Mouse, ultimele reclame la Coca-Cola sau hoardele de uriașe "M"-uri galbene care tocmai în această perioadă începuseră să se împrăștie prin Anglia ca un virus scăpat de sub control. Colac peste pupăză, Kingsley își pusese șepcuța cu cozorocul la spate. Abia acesta era
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
lectura jocului de-a publicistica. Gheorghe Ene, Aromanul trandafirului (proză scurtă), Editura Paralela 45, Colecția '80, Seria "Proză", 216 p., f.p. "Orice zi are evenimente" Superlivrescul, extraordinarul Șerban Foarță utilizează extraesteticul într-un mod cu totul neașteptat: preia articole și reclame din ziare și le aglutinează în diverse formule poetice. Ideea plutește în mai toate întruchipările postmoderne ale artei: Șerban Foarță dedică un întreg volum recuperării unor dimensiuni importante ale culturii populare. " Primesc o fată în gazdă, ofer condiții de bloc
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
Florentin, de 22 de ani, - gagiul/ recidivist fiind și hoț de lănțișoare,/ l-a smuls, vineri, 2 iunie, pe-al unei domnișoare,/ pe bulevardul Lascăr Catargiu." Cultura populară este surprinsă și în alte ipostaze. Găsim comentarii poetizate la videoclipuri, la reclame televizate și nu scapă nici "băetzii" de cartier: "Tre ste spargi în figuri/ca băiat dă băiat/ care ești îmbălat/ în scuipații-a șpe guri" etc. Este destul de greu să identifici punctul de vedere din care notează poetul această realitate
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
ale veleitarilor care au găsit posibilitatea să se "reverse" în revistele și editurile pe care și le-au înființat. Ziarele mai au uneori și rubrici culturale, dar la prea puține există oameni competenți, informați și, în cele mai multe cazuri, se face reclamă nu critică literară. Cu trei ani în urmă am tipărit niște texte necunoscute ale lui Inochentie Micu Klein și, înainte de lansare, am fost întrebat dacă participă și autorul! Cîțiva dintre "arbitrii" literari de altădată se ocupă de altceva, iar cei
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
noroioasă, dar și, în mod sarcastic-complementar, cazone, pe care a înregistrat-o, inițial, Ion Caraion: "Soldații vor lăsa dîre mari de noroi/ Și miros de cartofi rîncezi, de macaroane/ În mica ta bucătărie albastră/ Cu elefanți roșcați pe pereți, cu reclame/ De șuncă presată și vinuri de Rhin./ Mozaicul va scînci ca un cățel./ Scaunele, îmbufnate, vor cere să li se facă/ Dreptate la suprema instanță./ Tu însă îți vei pieptăna părul de salamandră-amăruie/ Și ai să-ți spui că frunzele
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
primi doar 30% din bani// Henry Kissinger a devenit consilier personal al președintelui Indoneziei/ C-tin Ștefan s-a înecat în cadă/ Vreme frumoasă și caldă" (Sumar Național). Șerban Foarță face intertexte (Andante contabile, Les diammerdes etc.), parodiază filmele TV, reclamele, știrile sau limbajul de cartier. Virtuozitățile cu care ne-a obișnuit mucalitul poet nu lipsesc nici ele, dar efectul este spulberat de finalul întotdeauna crud: "Marmura și hexametru'/ într-un confuz perimetru/ înfumegat de salpetru/ și sângerări, - domnul Petru/ Creția
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
noi, ca la el acasă. La fel cum e violența pentru americanul care merge să vadă Othello. a acaparat totul: de la limbaj și comportament la televiziune, de la muzica pe care o difuzează F.M.-urile sau care face săli pline la reclame, postere, publicitate în general, de la aspectul străzii la acela al locuințelor, de la paradele de modă la paradele militare. E de prost gust, în politică, să-ți insulți predecesorii acuzîndu-i că au făcut totul rău, să devii parlamentar fără să ai
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
mama te-a spînzurat în dulap iar eu sînt foarte trist... de Arthur Kopit (traducerea Livia Deac), în regia actriței Iarina Demian. Nu înțeleg de ce spectacolul nu beneficiază de o minimă promoționare, de ce nu i se face nici un fel de reclamă. Pe un mic afiș de la intrare scria: Fundația "Orizonturi tinere" cu sprijinul Teatrului de Comedie. Mă întreb care este sprijinul real și dacă nu cumva cuvîntul corect ar fi tolerat. Nu cunosc detalii și mă feresc de speculații în necunoștință
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]