541 matches
-
ca una dintre activitățile cognitive care se situează la cele mai elevate niveluri. Participarea activă la soluționarea problemelor pune la Încercare gândirea elevilor, Îndeamnă la observații, la reflecții adânci, la experimentare mintală, la extindere și transfer de cunoștințe și la recreare și originalitate În găsirea răspunsurilor. Actul și bucuria descoperirii prin rezolvări de probleme creează și Întrețin o trebuință lăuntrică de cunoaștere, de autodepășire, dezvoltă capacitatea de a sesiza existența unei probleme, deprinderea de reconstituire a vechilor cunoștințe, strategia elaborării ipotezelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
scoate in evidență faptul că sugestiile sunt facilitatori ai experienței creative mai degrabă decât un mijloc de programare, perspectivă congruentă cu punctul de vedere actual al neuroștiinței privitor la expresia genetică dependentă de activitate și neurogeneza implicată în crearea și recrearea minții, memoriei și conștienței. Acest punct de vedere contrastează puternic cu ideea că hipnoza este o stare pasivă. Prezumții despre hipnoză și hipnoterapie Următoarele prezumții sunt prezente pe parcursul cărții și sunt declarate formal în acest punct deoarece au o influență
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Reflexii pe paragrafe). Ideile despre „critica literaților” (în special a poeților), despre critica în viziune comparată (dincolo de „hotarele strict naționale”), reflecțiile despre portretistică din perspectivă critică, despre foiletonistică și eseu, toate învederează o consecventă luciditate: „Foiletonul trebuie să devie o recreare, după o muncă mai grea. În fiecare an e bine să scrii o carte unitară, cu densitate de substanță și de compoziție amplă. Creația criticului se vede și în 50 de rânduri, dar nu se reliefează decât în 200 de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Hesperus (1995) și Premiul Uniunii Scriitorilor (1998, 2002). A semnat și Tudora Șandru, Tudora Șandru Olteanu. Remarcându-se încă de la începutul activității sale de traducătoare cu basme hispanice și legende din America Latină pentru „păstrarea specificului narațiunii originale” (Dan Grigorescu) și recrearea lor „într-o limbă colorată, sugestiva, dinamica” (Mihai Cantuniari), S. a îmbogățit tezaurul tălmăcirilor din literaturile de limbă spaniolă îndeosebi cu opere contemporane. A transpus române și povestiri ale unor importanți scriitori, precum Adolfo Bioy Casares și Julio Cortázar (Șotron-Rayuela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
de a se bucura de imprimări cu imagini reale fără intermedierea unui artist nu putea încă să fie satisfăcută. Descompunerea imaginii fotografice în raster (punct sau linie) pentru a crea iluzia griului încă nu era posibilă. Singura soluție a fost recrearea laborioasă de mână a aparenței imaginii fotografice. După transferul imaginii pe suprafața blocului de lemn cu ajutorul emulsiei fotografice rezulta un negativ al acesteia. Acest proces a fost denumit fotoxilogravură. Gravorii vremii au încercat prin diferite tipuri de semne grafice să
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sunt neapărat inedite, dau acestei cărți o anume altitudine intelectuală. Referindu-se, în general, la masivul volum de proză scurtă "În curte la Dionis" (Editura Cartea românească, 1978), și în particular la subiectul amplei nuvele "Pe strada Mântuleasa", identifică tehnica recreării la nesfârșit a lumii mitului, a nașterii lui în timpul real al scrierii. Semne, esoterism, reîncarnări, dispariții misterioase. Conștient de propria izbăvire prin actul povestirii, evazionist în legenda originilor, se află în contrast flagrant cu tipul de investigație al anchetatorilor care
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nobile ale Bizanțului. Cu toate că aceste legături puteau fi rareori demonstrate fără înșelăciuni, unii dintre membrii acestor familii au adoptat imediat numele și titlurile presupușilor lor strămoși. Scopul lor final, o viziune care includea întreaga lume ortodoxă, nu era altceva decît recrearea unui Imperiu Bizantin triumfător, pe care ei îl concepeau ca pe un stat multinațional condus de nobilimea grecească, greaca fiind limba lui oficială. Biserica ortodoxă era deci puternic influențată de o clasă care avea pretenția să fie moștenitoarea Imperiului Otoman
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mare parte a peninsulei Bosnia, Herțegovina, Epir, Tesalia, Macedonia, Tracia și regiunile bulgară și albaneză. Așa cum menționam mai sus, oamenii de stat și scriitorii balcanici elaboraseră deja multe planuri de împărțire a acestor ținuturi. Marea Idee, de exemplu, care urmărea recrearea Imperiului Bizantin din culmea extinderii acestuia, prevedea anexarea de către greci a teritoriilor aflate la sud de o linie care traversa Munții Balcani, ajungînd pînă pe coasta Albaniei. Načertanija lui Garašanin avea drept scop principal anexarea Bosniei, a Herțegovinei și a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de părere că de-construcția postmodernă (nu ca principiu metodologic de abordare a lui Eliade, ci principiu inclus în chiar sistemul de gîndire al acestuia) se află, mai ales la Eliade, într-o mutuală conexiune cu ideea de reconstrucție, de recreare ab initio, urmînd principiile unor structuri paradigmatice, într-o multitudine variată de forme. De altfel, ideea că gînditorul român nu are, de fapt, nici un sistem, fie implicit sau explicit, devine leitmotivul și obsesia recenziei, în sprijinul căreia ecourile subiective ale
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
contracarând o suferință ce ar fi devenit mult prea mare, dar și America unde Helen va deveni bunică. Ce surprinde la Un viitor strălucit (adică dorința supremă a Elenei pentru fiul ei Alex) este acuratețea detaliilor despre România comunistă și recrearea atmosferei de dinainte dar și de după 1989. E ca și cum Cusset ar fi locuit în București în vremurile acelea și scrie din experiență, ceea ce nu este cazul. Mai surprinde și caracterul internațional, cosmopolit al romanului care, în mod neașteptat se axează
În căutarea fericirii by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5066_a_6391]
-
dramă. Pe tot parcursul baletului se citează cuvinte, se spun jumătăți de fraze, se pun întrebări, se folosesc elemente scenografice și de recuzită gen: aerul modelat de ventilator sau apa, ce țin de teatru- dans bauschian, având o funcționalitate în recrearea legăturii dintre natură și cultură. Spectacolul este după cum au remarcat și alții: „o terapie de deziluziei și a incapacității de a depăși tristețea lumii, dar cu un gram de speranță și o luminiță care strălucește prin furtună”. Sunt două balete
Festivalul...?n pa?i de dans by Doina MOGA [Corola-journal/Journalistic/83849_a_85174]
-
interpreteze ce am spus" nu mai era urmată de explicitarea "în bine" sau "în rău", pentru că însăși acțiunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ." Autorul cărții prezintă, pe bună dreptate, cenzura comunistă ca pe "un întreg sistem bazat pe recrearea realității și pe pervertirea conștiințelor". Ceea ce ne înfățișează el nu este numai un fenomen al vieții sociale ca oricare altul, analizabil și clasificabil, ci și o dramă. Marian Petcu, Puterea și cultura, o istorie a cenzurii, cuvânt înainte de Mihai Coman
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
cele mai rumene. Dar, în majoritatea împrejurărilor, mai cu seamă cînd e vorba de propriile suferințe fizice ori de experiențe dureroase în relațiile cu oameni apropiați, naratorul nostru manifestă o impresionantă discreție, o delicatețe, ce par incompatibile cu mijloacele de recreare a faptului de viață destinat adevărului literar. Cred însă că nu greșesc socotind că în cartea sa aceste finețuri îi stau bine, deoarece sînt bine dozate, contrabalansate de severități și durități justificate, controlate de ironie și autoironie, acestea din urmă
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
pătrunderea în absolut și în dezvăluirea tainei, în sfîrșit, în plăsmuirea, alături de lumea reală, a unei alte lumi Ťcare adaugă ceva, care prelungește creațiuneať, nu poți să nu-ți amintești de teoria dostoievskiană a Ťrealismului autenticť, construită pe intuirea și recrearea de către scriitor a unei alte lumi, Ťcu totul necunoscuteť, cu ajutorul fantasticului care este Ťmai real decît realitatea însășiť". Dincolo de aceste apropieri, fără a exagera nimic, dimpotrivă, amendînd sever pe cei care descopereau influențe masive în romanele Pădurea spînzuraților, Ion și
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și documentul primează, în primul contează interpretarea și recrearea unui sens al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
în mod repetat, sume de bani reprezentând circa 20% din valoarea fiecărei situații de lucrări decontate, pentru a atribui firmei lui Scrieciu SC Electronics SRL un contract de execuție lucrări având ca obiect executarea obiectivului "Centrul de educație, perfecționare și recreare - Snagov", prețul negociat al contractului fiind de 9.234.570 lei, fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 lei, fără TVA. Contractul de execuție lucrări a fost încheiat sub nr. 931/22.05.2009, fiind semnat de
Petcu a primit mită de la Scrieciu timp de 17 luni, până la momentul flagrantului - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/26867_a_28192]
-
ceea ce s-a văzut în romanele sale esențiale, caracteristice pentru proustianismul și gidismul scrierilor sale. Parada dascălilor, cartea din 1932, parcă se abate de la formula sa romanescă, apropiindu-se mai mult de Romanul lui Mirel, dar infinit mai izbutit în recrearea portretului moral decît în romanul de debut. N-avem de-a face cu o construcție epică în Parada dascălilor, ci cu o suită de portrete morale surprinse în experiența sa de profesor în liceul din Galați. Fără, poate, să știe
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
de amîndouă totalitarismele acestui secol și se bucură că educația să catolică religioasă l-a ferit de această năpasta. "Fascismul și comunismul departe de a constitui un apogeu al modernului, cum credeau și mai cred poate unii, sînt tentative de recreare a Evului Mediu". Îi judeca aspru pe legionari, în care nu vede o sectă mistica religioasă ci o grupare politică teroristă. Aceleași negative aprecieri nutrea, în 1955, față de Nae Ionescu și elevii săi deveniți legionari. "Generația discipolilor lui Nae Ionescu
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Biea Patricia Proiectul Irinei Werning, o fotografă argentiniană, se bazează pe o interesantă și simplă premisă: recrearea fotografiilor vechi, cu subiectul în timpul prezent. Antenția la detalii și sentimentele puternice de melancolie, de realizare a faptului că timpul trece atât de repede, fac din aceste fotografii adevărate opere de artă.
Irina Werning și proiectul fotografic "Back to the future" by Biea Patricia () [Corola-journal/Journalistic/66126_a_67451]
-
viziunii creatoare a prozatorului. Incontestabil, moralitatea, adesea excesivă, e specifică prozelor lui Slavici și pare bine deplasată cititorului de astăzi. Întrebarea e însă dacă eticismul tulbură planul artei. Să repet mai întîi că Slavici a creat o literatură realistă și recrearea mediului evocat nu putea fi artistic realizată prin ignorarea sau falsificarea uneia dintre dimensiuni. Iar în lumea rurală de ieri, închisă și conservativă - prin structură - moralitatea e un comandament respectat și supravegheat cu strictețe. Eticismul operei lui Slavici e o
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
în favoarea cronicii literare, la ora actuală încolțită de spiritul universitar, doct, riguros, "metodologic" ca și de pragmatismul "hrănit de precizie și eficiență" comercial. Se află în chestiune "o specie care, dincolo de verdicte, mai are și plăcerea analizei din interior, a recreării unor hărți obsesionale, a problematizării prin îndoială". E puțin probabil că lucrurile se vor schimba radical în următorii, să zicem, cincizeci de ani. Prin urmare nu e cazul să anunțăm printr-un anunț morturar dispariția cronicii, ci să ne preocupăm
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
lui Kubilai și a lui Marco Polo naște un discurs, mai mult sau mai puțin explicit, extrem de interesant, despre călătorie (scopul ei pare a fi pe de o parte ceea ce latinii numeau delectatio și pe de altă parte recuperarea și recrearea trecutului celui care povestește), despre comunicare - cea în cuvinte („nu există limbaj fără amăgire”, orașele pun întrebări și răspund la întrebări, dar orașul nu trebuie niciodată confundat cu discursul care îl descrie) și mai ales cea fără cuvinte, prin semne
Alte o mie și una de nopți by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5492_a_6817]
-
că modul în care Mureșan îi abordează nu este unul reverențios. Călugării înfățișați sunt prieteni artiști ai autorului. Cele mai multe dintre imaginile pe care le copiază provin dintr-un catalog al artistei americane conceptualiste Elaine Sturtevant, care s-a remarcat prin recrearea lucrărilor unor alți artiști. Mureșan prezintă toată această "grămadă de meta-artă" serios și cu finețe și, în cele din urmă, nu este departe de un omagiu autentic. Artistul a realizat de curând o serie de 120 de desene după instalația
Artistul român Ciprian Mureşan, apreciat într-o cronică din The New York Times () [Corola-journal/Journalistic/69380_a_70705]
-
soluție cea indicată de Mihai Pop în finalul prefeței volumului "Album de versuri" de Stéphane Mallarmé (Univers, 1998): "Ceea ce propune Șerban Foartă în acest volum este, de fapt, mai mult decît o simplă traducere: o triplă interpretare și apoi o recreare a textului, o lectură implicită și explicitare a sistemului, ne găsim aici în fața unei lucide și raționale, strălucite și elegante construcții românești a idealului palat mallarméean" (p.19)? - Babilonia nu e, numai, vacarmul nostru postbabelic, dar și acest "prizonierat", - la
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
omul modern" cade într-un asemenea butoi cu neștire. Iarăși, am citit undeva, bunăoară, că maneaua e "kitch". Cred că pe un blog. Nimic mai neadevărat. Kitsch-ul nu e cu totul nefertil în artă. Dimpotrivă. Dar el își propune recrearea frumosului. Are intenții. Calofilie, măcar, deși nu știu dacă asta e o intenție tocmai bună. Pe cînd maneaua e un bocet al simțului estetic. Un sughiț al frumosului. O pauză de intelect. Din tentativă de a face să supraviețuiască zicala
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]