1,713 matches
-
agenții de influențare. Acesta presupune solicitarea unui bun, dar ea, În mod rezonabil, nu va fi satisfăcută, ulterior acceptându-se o altă soluție În virtutea unei concesii, dar care are o valoare mult mai mică. Regula reciprocității poate fi contracarată prin redefinirea mentală a acțiunii, articolul primit de la un agent ar trebui să nu fie reprezentat ca un dar, ci ca o acțiune de vânzare, În cazul În care chiar se constată că este un asemenea demers. Conștientizarea procesului pe care autorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre sisteme și individualități. Ca atare, macrosociologia istorică sfârșește prin a deveni o microsociologie a individualizării centrată pe individ ca subiect istoric. Totuși, admit că, pentru a ajunge aici, sociologia actuală se confruntă intens cu eforturi de reconceptualizare și de redefinire a propriei metodologii de investigare și construcție teoretică. Pentru ilustrare, mă voi referi ceva mai pe larg la conceptul de societate, central în sociologie și intens folosit teoretic în perioada postiluministă a sociologiei. Problemele cu care se asociază astăzi acest
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
restrângere. Cum se adaptează universitățile la aceste presiuni contradictorii? Pentru a răspunde acestei întrebări, trebuie să ne întoarcem la modul de organizare a cercetării în universități și la tipurile de calificări conferite. Cercetarea academică se confruntă nu numai cu necesitatea redefinirii raportului dintre ponderile cercetării fundamentale și aplicative, ci și cu cea a productivității. Până nu demult, productivitatea cercetării academice s-a măsurat prin numărul de publicații în reviste și edituri de prestigiu. Mai recent, un nou indicator câștigă teren: numărul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un viraj decisiv în direcția metatextualului. Ca prozator, M. este autorul unui ciclu numit generic Intermezzo. Cărțile seriei pun în dispozitiv, din perspectiva unei conștiințe romanești bine articulate și armate teoretic, o provocare adresată tradiției literare intimiste și mimetice, țintind redefinirea unor concepte ca sinceritate, autenticitate sau experiență. Paralel cu ambiguizarea relației dintre viață și scris, romanele ciclului Intermezzo se remarcă prin ineditul tehnicii de dramatizare a scriiturii. Rezultatul e un text cu identitate incertă, greu de atribuit fără rezerve fie
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
o gazdă mai bună decât epistolarul. În scrisori se dezlănțuie cu ușurință și în abundență întrebări imprudente, neliniști sacre și dragostea îndrăzneață de adevăr. S-ar părea că pentru reabilitarea tradiției antice a „disputațiilor” publice am avea nevoie de o redefinire a categoriilor moderne de „public” și „privat”. Rândurile de mai jos fac parte dintr-un schimb de impresii cu un prieten român, fost profesor la o prestigioasă universitate franceză, actualmente reîntors în țară. Epistolarul nostru electronic discuta „peste mânecă” (adică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și rafinată a antropologiei culturale contemporane sau la ceea ce este valoros și inovator în paradigma studiilor culturale. Un candidat serios la Premiul Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic, bazat pe redefinirea drepturilor-libertăți (individuale ale) omului ca drepturi-creanțe (colective ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice” - cum numesc eu ceea ce unii suporteri ai globalizării desemnează prin formula „bunuri publice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic, bazat pe redefinirea drepturilor-libertăți (individuale ale) omului ca drepturi-creanțe (colective ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice” - cum numesc eu ceea ce unii suporteri ai globalizării desemnează prin formula „bunuri publice globale”: aer curat, apă potabilă, hrană etc. Corporațiile instrumentează dibaci aceste noi culturalisme, astfel încât popularitatea mediilor „etnice” nu le-a putut scăpa
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care spiritele se apropie tot mai mult la un nivel profund, printr-un proces de „unificare morală” (grație urbanizării, consumului, mediatizării etc.); în aceste condiții, credința este aleasă, nu moștenită cutumiar, ceea ce încurajează intransigența crescândă a credincioșilor, până la fundamentalism; această „redefinire identitară a religiilor”, echivalarea religiilor cu „culturile” sau „stilurile de viață” integrate apoi unei societăți „multiculturale”, este efectul pervers al pluralismului dus la extrem, care conduce la o „identificare intracomunitară”, cu atât mai viguroasă, cu cât consimte tacit la pluralitatea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Holocaustul), precum și după mult mai îndelungata și neterminata „despărțire” de marxismul stalinist, tot mai greu de susținut după 1956 (revoluția maghiară), 1968 (invazia sovietică în Cehoslovacia) și revelațiile lui Soljenițân despre Gulag. Deceniile postbelice trebuie văzute ca epocă de vaste redefiniri metafizico-epistemologice și de conflicte ideologico-politice, legate deopotrivă de implozia „marilor narațiuni”/„narațiunilor hegemonice” și de geopolitica polară a Războiului Rece, tradusă metonimic în toate ungherele vieții intelectuale. În aceste condiții, s-a configurat modulul postmodernist (în termenii extensiilor posibile ale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dogmatic și intolerant, ridicându-se vehement împotriva tuturor canoanelor, dar promovându-și-l agresiv pe al său. E vorba de un „anticanon” (adică tot un canon, așa cum „antimateria” e tot materie) care își ascunde ipocrit propria canonicitate, legitimându-și noua redefinire a normelor (absolut normală, practic inevitabilă și în principiu bine-venită) printr-o pledoarie pro domo, întemeiată pe o autoatribuită superioritate etico-morală. Această imaginară superioritate provine, în opinia celor care o reclamă, din noua formă a „luptei de clasă”, un „război
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a fost aceea că abordarea restructurărilor la nivelul celor trei niveluri de studii, licență, masterat și doctorat, nu se poate trata separat, ci doar într-o manieră integrată, sintetică și concomitentă, asigurându-se astfel o monitorizare a întregului proces de redefinire curriculară printr-o fundamentare specifică. Instrumentul practic pentru realizarea obiectivelor propuse anterior îl constituie fișele curriculare pentru analiza domeniilor/specializărilor și a principalelor discipline din programele de studiu. „Fișa domeniului/specializării” se va completa pentru fiecare nivel de studiu - licență
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Strategiile aflate la baza dezvoltării unor programe și servicii centrate pe problematica violenței domestice sunt determinate de tendințele actuale în politicile sociale interne și internaționale. Modelele de abordare a violenței domestice urmează două tendințe: 1. promovarea modelului drepturilor omului. 2. redefinirea violenței domestice ca problemă de sănătate publică. În baza primului model, serviciile și programele vor fi centrate pe intervenția imediată, în vederea tratării traumelor individuale și sociale create de violența domestică. Serviciile dezvoltate în acest context vor fi: a) Servicii de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
literatura de specialitate sunt recunoscute cinci funcții ale managementului<footnote Henry Fayol, Administration industriale et generale, Editura Dunod, Paris, 1925, p. 55. footnote>, ca fiind știința/arta conducerii, și anume: previziune/programare, organizare, coordonare, comandă/antrenare și control. În condițiile redefinirii conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție mult mai largă și este privit ca o funcție a procesului
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
managementului general, capabile să gestioneze riscurile cu care se confruntă entitățile. Totodată, impune implementarea auditului intern în cadrul organizațiilor și separarea clară a activităților acestuia de cele de control intern. România continuă îmbunătățirea cadrului normativ, ceea ce a condus la o nouă redefinire a conceptului de control intern și separat a conceptului de audit intern, astfel: - controlul intern <footnote OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
români, 223 • Euro și discursul demnității naționale, 223 • Prăbușirea băncilor, carnavalescul corupției, 225 • Re-logodna palatelor, 226 • Războiul presei: „În această meserie se mai și moare”, 229 • Democrații iliberale: dictatura soft, 231-232 • Interese colective, dar parțiale!, 233 • Oficializarea statutului „mafiotic”, 242 • Redefinirea priorităților internaționale, 242 • Cumetriile invizibile, 243 • Întâlniri de seară la Snagov, 243 • Zona-tampon strategică, 243 • Nu există America, există Americi, 244 • Europa cu mai multe viteze, 245 • America e aproape un substantiv comun În România, 246 • Teoria urilor ancestrale, 247
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a opta" Confuzie și tensiune • Vești bune pentru români • Euro și discursul demnității naționale • Prăbușirea băncilor, carnavalescul corupției • Re-logodna palatelor • Războiul presei: „În această meserie se mai și moare” • Democrații iliberale: dictatura soft • Interese colective, dar parțiale! • Oficializarea statutului „mafiotic” • Redefinirea priorităților internaționale • Cumetriile invizibile • Întâlniri de seară la Snagov • Zona-tampon strategică • Nu există America, există Americi • Europa cu mai multe viteze • America e aproape un substantiv comun În România • Teoria urilor ancestrale • Mesaje mixte: aberație și mister • Oroarea de alteritatetc
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
alteritatetc " Confuzie și tensiune • Vești bune pentru români • Euro și discursul demnitĂȚii naționale • Prăbușirea băncilor, carnavalescul corupției • Re‑logodna palatelor • RĂzboiul presei \: „În această meserie se mai și moare” • Democrații iliberale \: dictatura soft • Interese colective, dar parțiale ! • Oficializarea statutului „mafiotic” • Redefinirea prioritĂȚilor internaționale • Cumetriile invizibile • Întâlniri de seară la Snagov • Zona‑tampon strategică • Nu există America, există Americi • Europa cu mai multe viteze • America e aproape un substantiv comun În România • Teoria urilor ancestrale • Mesaje mixte \: aberație și mister • Oroarea de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
2010. Iată că, dintr-o dată, lucrurile se accelerau. Știm acum de ce „timpul părea să nu mai aibă răbdare”, ca să-l invocăm pe Marin Preda. Toate aceste lucruri Își au originea În tragedia de la 11 septembrie 2001, care a condus la redefinirea priorităților pe plan internațional, noi fiind beneficiarii acestui nou curs al evenimentelor. Vladimir Tismăneanu: Absolut. În primul rând, pentru că menționai așa-numitul scandal legat de rapoartele „Armaghedon”, persoana care a fost scurt timp arestată În urma unui abuz evident e Mugur
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fie ceea ce este, jurnalismul provoacă involuntar tentația unor reformulări teoretice. Dezvoltarea textelor informative și documentare (mai ales științifice) și, de altă parte, creșterea tot mai mare a volumului lecturii sau (în epoca noastră) inserția scrisului în rețele media ridică problema redefinirii operei literare. (R. Escarpit, 1973, p. 60) Vinovat de acest lucru pare a fi nu numai dinamismul social (schimbările de tehnologie, de ritm existențial), ci, mai ales, graba și superficialitatea cititorului. Într-o carte mai puțin cunoscută la noi (The
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vizualul, bidimensionalitatea, tridimensionalitatea sau chiar n-dimensionalitatea. Noile tehnologiile informaționale și de comunicație au o influență evidentă asupra demersurilor globale de formare și asupra politicilor educaționale. Iată câteva accente evolutive (vezi Michel, 1999): structurarea unor conținuturi de formare specifice (cursuri electronice, redefinirea unor materii de predare, modularitate crescândă a secvențelor de învățare etc.); stimularea interacțiunilor dintre persoane, studenți, profesori, tutori, administratori de rețele etc. (prin tutorial electronic, comunități virtuale de învățare, forumuri etc.); inovația de ordin structural și instituțional, prin punerea în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Poveștile bunicilor de altădată, în fața focului din vatră, nu-și vor găsi echivalentul în nici o interpelare intempestivă prin intermediul noii variante a programului de chat achiziționat. Și aceasta din urmă e binevenităă dar este altceva. Cu alte cuvinte, se impune o redefinire a copilăriei pe noi coordonate, mult mai active, mai responsabile, mai personalizate. Cei ce trebuie să-și schimbe viziunile sunt profesorii și părinții. Aceștia trebuie să învețe și ei de la cei tineri, nu doar să-i învețe unilateral pe copiii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este formată din indivizi; doar schimburile sunt „eterate”, parvin și se întrețin din locuri distante, întrucât valorile vor circula de la unii la alții prin intermediul unei rețele informatice (internet, intranet, extranet etc.). Structurarea unei comunități asistate de computer implică și o redefinire a inteligenței colective, devenită mult mai dinamică și racordată la exigențele interactivității democratice. Avem o realitate mult mai suplă, ce se distribuie peste tot, rămânând deschisă către noi incitări, continuu activată și intrată sinergic în timp real. Un sociolog contemporan
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al dispozitivelor de formare propriu-zise. Spargerea determinărilor topografice, punerea la distanță a elevului față de educator, delocalizarea și desincronizarea medierii pedagogice atrag după sine o schimbare a funcționalității metodelor, o altă combinatorică a derulării acestora, o altă „față” a conținuturilor, o redefinire și o recompunere a elementelor de ordin tehnic ce prezidează activitatea de încorporare a unor valori. Pe de altă parte, noul dispozitiv formativ îl predispune pe educat (dar și pe educator) la o poziționare aparte față de situația de învățare (prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
presupune o anume intervenție asupra conținuturilor cunoașterii. Acestea se cer a fi compatibilizate pentru a fi transpuse pe un monitor, la distanță, pentru a cuceri sau satisface pe cât mai mulți. Conținutul care se livrează prin noile tehnologii trebuie să suporte redefiniri și redimensionări de ordin selectiv. Cunoașterea savantă, ce a inundat milenii conținuturile școlare, trebuie să se retragă în fața cunoștințelor procedurale, de ordin metodologic și cu caracter oarecum metacognitiv. Nu numai ce să știe va fi important pentru elev, ci cum
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
circulație, deschiderea granițelor, dar și polarizarea și inegalitățile existente la nivel mondial au condus la mișcări ample și frecvente ale populației. Integrarea pe care o descriam ca o dominantă a economiei, geopoliticii și tehnologiilor se manifestă în plan cultural prin redefinirea noțiunii de cultură, mai puțin legată de spațiu sau grupuri de apartenență și mai aproape de împrumut și schimbul de valori. Diversitatea și complexitatea lumii contemporane se manifestă puternic și în plan relațional și valoric interuman. „Satul global” (cum numește Delors
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]