859 matches
-
Lahore, pasiunea pentru botanică, tehnica și reușita deghizării afgane, aversiunea pentru Dost Mahomed, nu Însă și prietenia lui Ventura (pe care Harlan a căutat să-l uzurpe). Ca și Honigberger În România, mutatis mutandis, Harlan a fost dat uitării până la redescoperirea memoriilor sale, publicate și comunicate de Ben Macintyre, The Man Who Would Be King. The First American in Afghanistan, Farrar, Straus and Giroux, 2004, cu comentariul excelent al unui specialist În Kipling, David Gilmour: „Eastward Ho!”, The New York Review of
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
este extrem de puțin cunoscută” (cf. „Trois documents religieux de Bactriane afghane”, Mélanges offerts à Raoul Curiel, StIr 11, 1982, p. 155). 170. Cum au circulat aceste tezaure arheologice, abia descoperite și adeseori foarte dificil de catalogat, poate rezulta și din redescoperirea fortuită a anumitor piese, la o distanță spațială și cronologică absolut surprinzătoare. O inscripție sanscrită din India descoperită În 1836 de doi colegi de generație ai arheologului Honigberger, Wilkinson și Hall, descompletată În 1867, a fost recuperată abia un secol
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Literatura, I (1967), 370-372; Botez, Memorii, II, 107-111; Piru, Ist. lit., 314; Ion Simuț, Proza galantă a lui Teodor Scorțescu, F, 1982, 4; Nicolae Manolescu, „Concina prădată”, RL, 1982, 31; Mircea Anghelescu, Un prozator uitat, T, 1983, 2; Teodor Vârgolici, Redescoperirea unui romancier - Teodor Scorțescu, ALA, 1997, 370; Popa, Ist. lit., I, 773; Dicț. scriit. rom., IV, 200-203. T. V., D. Mc.
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
rol ilustrativ poate constitui un punct de plecare în utilizarea superioară a acesteia în lecția de fizică, cu rol euristic, prin: a) prezentarea raționamentului analogic folosit în descoperirea științifică; b) transformarea efectivă a raționamentului analogic în procedeu didactic utilizat în redescoperirea fenomenelor, legilor, a demersurilor experimentale și chiar în rezolvarea problemelor. a) în descoperirea științifică, raționamentul analogic este folosit atât în formularea unor ipoteze și concluzii teoretice, cum a fost în cazul ipotezei lui de Broglie (1924) cu privire la caracterul ondulatoriu al
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
axată pe acțiune, pe metodele interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și creativității. „Activ” este elevul care depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care întreprinde o acțiune mentală de căutare, de cercetare și de redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe, este un elev „activ”. Se pune accentul pe formativ, pe dezvoltarea proceselor cognitive, important fiind cum elevul folosește ceea ce a învățat. Profesorul este cel care trebuie să găsească cele mai eficiente modalități prin
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă-mă orice!”, FLC, 1986, 51; Stănescu, Jurnal, III, 110-113; Nicolae Georgescu, „Roagă-mă orice!”, LCF, 1987, 4; Dan Silviu Boerescu, „Țărmul tandreței”, SLAST, 1989, 14; Nicolae Georgescu, „Țărmul tandreței”, LCF, 1989, 17; Ioan Adam, Redescoperirea iubirii, ALA, 1997, 392; Popa, Ist. lit., II, 1026; Dicț. scriit. rom., IV, 510-512. A. F.
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
fi supusă actualmente unui proces benign de reintegrare teoretică și practică odată cu evoluția teoriei curriculumului. Aceasta recucerește rapid toate „teritoriile” diverselor științe și discipline educaționale și chiar descoperă „teritorii” educaționale noi sau uitate. Este o tendință care va duce la redescoperirea paideia eline sau a pansophia comeniene 2. Este un proces agatosic, dar însoțit de multe efecte maligne. În România, le resimt mai întâi educatorii practicieni care sunt surprinși de modificarea rapidă a conceptelor pedagogice, de multitudinea teoriilor și de aspectele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care depășește istoria pedagogiei moderne și pe care unii au botezat-o deja „etapa ultramodernă a curriculumului”. (În ceea ce ne privește, preferăm denumirea etapa antropologică a curriculumului.) Ultramodernismul pedagogic nu este „ultima modă” efemeră a gândirii și practicii educaționale, ci redescoperirea târzie a vocației fundamentale a omului - animal nedesăvârșit biologic, condamnat „să se nască pentru a doua oară” prin maieutică socratică, să-și adauge o „a doua natură” prin travaliu physiopoietic, să interiorizeze, de-a lungul întregii vieți, mari „zei axiologici
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dimpotrivă, fie au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând acest măreț principiu al „cunoașterii de sine”. Theaitetos cel genial, mort prea devreme, s-a salvat prin cunoaștere de sine. Căci despre Gnoti seauton 21
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
benigne, smulse cu dificultate de martirii cunoașterii omenești. Cel mai important pare să fi fost realizat de scolastică și de marii ei maeștri. Lor li se datorează reinserția gândirii platonice și aristotelice în circuitul culturii europene. Este drept că datorăm redescoperirea celor mai mari gânditori ai elinilor contribuției migăloase și oneste a arabilor. Au existat cel puțin două puncte de contact între creștini și musulmani: Bizanțul, cu Academia din Constantinopol; și Peninsula Iberică, cu Școala din Córdoba. Acolo s-a aflat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și educație. 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicitetc " 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fenomenul proletcultist în literatura română, Timișoara, 2000; Alexandru Ștefan, Politici culturale în câmpul literar românesc între 1944-1948, „Sfera politicii”, 2001, 89; Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității / modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001, 45-72, 113-120; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen Negrici
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
București, 1995; Nițescu, Proletcultismul, passim; Marin Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, București, 1998; Michel Aucouturier, Realismul socialist, tr. Lucia Flonta, Cluj-Napoca, 2001; Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, Pitești, 2001; Vasile Pistolea, Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, Reșița, 2001, 73-108; Popa, Ist. lit., I-II, passim; Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, passim; Eugen Negrici, Literatura sub comunism. Proza, București, 2002; Eugen
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
dar reflectă deschiderea criticului, ale cărui analize merg în căutarea „orizonturilor spiritului creator”, de la literatura populară (Desăvârșirea ființei. Miorița) la proza contemporană (Repere pentru o poetică/ poietică a prozei). Adevărata măsură și-o dă P. în lucrarea Generația ’60 și redescoperirea modernității/ modernismului (2001), versiune augmentată a tezei de doctorat. În istoria literaturii române postbelice, după o lungă și furtunoasă perioadă dogmatică, anii ’60 marchează începutul unui scurt interval de deschidere, când, în domeniul prozei, se afirmă o serie de scriitori
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
se poate face fără revoluționarea scriiturii. Bine scris și documentat, studiul îl situează pe P. în rândul comentatorilor avizați ai romanului românesc postbelic. SCRIERI: Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă, Timișoara, 1993; Fragmentarium, Timișoara, 1995; Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001. Repere bibliografice: Ionel Bota, Prima monografie despre proza lui Augustin Buzura, „Timpul” (Reșița), 1994, 39; Adrian Dinu Rachieru, Cruciada pentru adevăr, „Orient latin”, 1994, 3; Horea Poenar, „Augustin Buzura. De la
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
noastră dacă nu ar Încerca un management al imaginii sociologiei românești la Înălțimea tradițiilor incontestabile pe care le avem. Zoltan Rostas: Se Înmulțesc semnele - mai ales În publicistica culturală bucureșteană - care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90 au adus redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi mereu revizitate și reinterpretate, prin opoziție sau prin continuitate, ca într-o reîntoarcere la izvoare sau printr-o tentativă de schimbare a cursului. Modernitatea ne apare astfel nu doar ca o perpetuă invenție a noului, ci și ca o redescoperire a acelui nou care fusese transformat în tradiție contestabilă și care trebuia reînviată. Cultura modernității sau despre postiluminism A considera proiectul iluminist al modernității inițiatoare doar cu referire la economie și politică, fără referiri la cultură și la structura socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lui Paul Miron, RL, 1999, 50; Ungureanu, La vest, II, 45-55; Florin Faifer, În căutarea Iașului pierdut, JL, 2001, 11; Dicț. scriit. rom., III, 249-251; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 123-124; Cornel Ungureanu, Paul Miron și comedia redescoperirilor, RL, 2003, 3; Manolescu, Enciclopedia, 501-504. Ș.A.
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
scuză faptul că toate textele reproduse aici sunt, în sens literal, niște elucubrationes theologicae? Rezultat al unor insomnii netratate, născute din dialogul cu prietenii din vremea studenției, aceste schițe depășesc rareori limitele unor contingențe epistolare. Bufnița din dărâmături își propune redescoperirea tonului profetic în ambientul urban al teologiei. Pe acest drum, provocarea unor prejudecăți postbizantine și a unor reflexe pietiste s-a dovedit inevitabilă. Printr-un spontan efect retoric, multe dintre eseurile de față n-au scăpat de „capcanele” generalizării. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
oferind familiilor creștine șansa unei catehizări de tip liturgic, cu rigoare teologică, inteligență culturală și bun-simț artistic. O Biserică ce înțelege sensul euharistic al cunoașterii duhovnicești, precum și dimensiunea mistagogică a oricărei apartenențe individuale la Trupul lui Hristos, nu poate întârzia redescoperirea catehumenatului. În sfârșit, într-un context politic marcat de supremația liberalismului, Biserica Ortodoxă - prin cler și popor - nu mai poate cere asistența necondiționată a statului. Dilema educației secularetc "Dilema educației seculare" Să alegi între o Biserică ce se vrea, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
seamă în contact cu promisiunea „noului” oferită de orice erezie incipientă. Ca răspuns la teroarea plictisului - tradiția fiind adesea redusă la repetiția goală a unor propoziții sacrosancte -, s-a ivit luxurianța disciplinelor secundare. Abundența filologiilor renascentiste a introdus modelul adevărului-corectitudine. Redescoperirea grecilor păgâni, lipsiți multă vreme de avocați cu aplomb, era un demers mult mai fascinant decât ucenicia în marginea patrologiilor orientale. Reforma a acuzat distorsiunile speculative suferite de tradiția apostolică a Bisericii, validate de universalismul politic al centrului ecleziastic roman
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
naționalism narcisist, exhibat în mostre adesea penibile de obediență circumstanțială. Ce este și ce nu este BOR în raport cu statul român? - aceasta este întrebarea pusă frecvent de autor în partea centrală a cărții. Pentru distilarea unor răspunsuri, Teodor Baconsky invită la redescoperirea unei „culturi a contractului”, prefațată de „o artă a dialogului fără de care pretinsa noastră europenitate - ca și inflamatul nostru orgoliu confesional - se irosesc într-un vacarm steril”. Fructificându-și experiența diplomatică, dl Baconsky insistă asupra faptului că nu există soluții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de către fiecare credincios, și altceva se petrece atunci când anii de transformare lăuntrică sunt ratați în beneficiul prosperității lumești. Mirenii îmbunătățiți privesc cu durere aceste „pricini de sminteală”, ocrotite de slujbașii unei instituții care s-ar dori definită ca umanitate îndumnezeită. Redescoperirea sensului apartenenței la comunitatea luminată de Evanghelie este urgentă pentru cei confruntați doar cu frivolitatea goală a vameșilor îmbrăcați în haine de farisei. Arta orientală a mușamalizării nu va putea rezista asalturilor din afară. Da: gura păcătosului grăiește, adesea, un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pp. 73-93). Aceste tratate sunt, fiecare, însoțite de o consistentă prefață și câteva sumare note infrapaginale. În sfârșit, o integrală a scrierilor evagriene a fost anunțată la Editura Deisis. Toate aceste demersuri patristice locale au luat naștere prin conjuncție cu redescoperirea operei evagriene în Occident, la începutul secolului XX. Printre inițiatorii acestei revoluționare direcții de cercetare patristică se numără W. Frankenberg, savantul orientalist care, în 1912, edita pentru prima dată într-o limbă de circulație europeană câteva dintre operele monahului din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
19346, Sfântului Nil Sinaitul. Același iubitor al tradiției răsăritene, I. Hausherr, a încercat în nenumărate studii și cărți 1 să-l recupereze pe Evagrie Ponticul în toată splendoarea sa spirituală și teologică. După al doilea război mondial, marele artizan al redescoperirii călugărului din Pont a fost Antoine Guillaumont (1915-2000), cel care a publicat în Franța la Editions du Cerf (colecția Sources Chrétiennes) o primă ediție critică a unor importante opere evagriene. Aceasta apare ca rezultat al unei munci titanice în câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]