638 matches
-
autoimună în care sunt afectate vasa nervorum, sau în patologia discală ce generează pareze) și dureri psihogene (nu este distribuită pe anumite teritorii, este lipsită de ritmicitate și este însoțită de semne psihocomportamentale). Durerile de tip inflamator se însoțesc de redoare matinală (înțepenirea articulațiilor, dimineața la trezire, cu o durată de cel puțin 30 de minute). În patologia degenerativă articulară și vertebrală survine și durerea de tip mecanic, cu durată scurtă (15 minute) care se intensifica odată cu solicitarea articulațiilor afectate și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
mobilității articulare, dar cu timpul, pe măsură ce afecțiunea se agravează, apar și modificări morfofuncționale reprezentate de excrescențe osoase ce prin fuziune ajung să rigidizeze și să deformeze coloana vertebrală și articulațiile costovertebrale, limitând astfel volumele și debitele respiratorii. Deoarece redoarea articulară matinală, simptom caracteristic bolii, se remite pe măsură ce pacientul desfășoară o activitate fizică, reiese importanța terapiei prin mișcare pentru ameliorarea tulburărilor funcționale induse de spondilita anchilozantă, kinetoterapia fiind eficientă și pentru menținerea posturii și aliniamentului corporal, precum și pentru ameliorarea volumelor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
psoriazică, și grupul artritelor juvenile idiopatice. Artrita reumatoidă este localizată la sinovialele articulațiilor (la acest nivel sunt eliberate proteine ce declanșează o reacție inflamatorie prin mecanism autoimun), caracteristici fiind nodulii reumatoizi. Evoluează cu dureri, tumefieri și deformări articulare, precum și cu redoare articulară ce apare dimineața și durează cel puțin 30 de minute. Inflamația poate cuprinde și alte țesuturi (cartilaj, os, tendoane și ligamentele periarticulare) boala putând evolua cu febră, oboseală și scădere în greutate. La nivel articular inflamația cronică duce la
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
pe fond vasculitic, edem vasogenic și citotoxic. 11.5 Meningitele Tablou clinic Sindromul meningean clinic este constituit din triada: a. Sindrom de hipertensiune intracraniană: asociază cefalee intensă, vărsături (în jet), fotofobie (inconstant) b. Febră c. Semne clinice de iritație meningeană: redoarea de ceafă, Kernig și Brudzinski. Evidențierea sindromului meningean poate fi dificilă la vârstnici, sugari, pacienți critici, în cazul asocierii convulsiilor, agitației, tulburărilor de conștiență, comă, șoc, postoperator, sau în formele fruste care mimează migrena, sinuzitele sau bolile psihice. Sindromul meningean
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningism discret. Stadiul 2 de infecție acută diseminată este consecința diseminării hematogene, evidențiat după câteva zile sau săptămâni, prin leziuni cutanate secundare inelare asemănătoare celor inițiale. Manifestările generale nespecifice sunt mai intense decât în prima fază, însoțite de cefalee intensă, redoare moderată de ceafă, febră, frisoane, mialgii și artralgii migratorii, astenie intensă. Mai rar se pot constata limfadenopatie generalizată, splenomegalie, hepatită, disfagie, tuse uscată, conjunctivită, irirtă sau sensibilitate testiculară. Manifestările generale nespecifice sunt inconstante, cu caracter intermitent, dar pot să reprezintă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Incubația la om este de 20-90 zile. Manifestările clinice au două forme: furioasă (frecventă) și paralitică (20%). Forma furioasă prezintă o fază de invazie cu astenie, fatigabilitate, febră. În perioada de stare apar hiperactivitate cu bizarerii și agresivitate, dezorientare, halucinații, redoare a cefei, paralizii. Elementele clinice caracteristice ale rabiei furioase sunt hidrofobia și aerofobia. Bolnavul este orientat și cooperant între accese. În evoluție, se constată febră, fasciculații musculare, hiperventilație, hipersalivație, hipersudorație, midriază, hiperreflexie, convulsii. Decesul se produce în maxim 1-2 săptămâni
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
aeriene, impunând intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE 117 Infecțiile retrofaringiene și mediastinale sunt consecința propagării infecțiilor molare extinse, ajunse în fanta bucofaringiană, delimitată de mușchii stiloglos, constrictor mijlociu și superior al faringelui. Infecția spațiului retrofaringian se manifestă cu febră, redoarea cefei, disfagie, voce stinsă, stridor. Pe măsură ce infecția cuprinde țesuturile profunde ale gâtului apar semnele de leziune vagală, sindromul Horner și semnele de paralizie a nervilor cranieni inferiori. Aceste infecții sunt mai frecvente la copii sub vârsta de 4 ani, în urma
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și adulți tineri. Sindromul debutează ca o angină cu abces amigdalian sau periamigdalian, care poate drena în loja faringiană laterală, unde sunt situate artera carotidă și vena jugulară internă. Tromboflebita venei jugulare interne se însoțește de durere, disfagie, tumefiere și redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile de la debut, odată cu metastazele septice ale plămânului sau altor localizări. Rareori, infecția se extinde de-a lungul carotidei în mediastinul posterior sau erodează artera carotid, complicație inducată de mici sângerări la nivelul cavității
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
găsesc acolo: microorganisme și celule de tip inflamator (meningite), hematii (hemoragia subarahnoidiana din rupturile anevrismale sau după traumatisme cranio-cerebrale severe), substanțe chimice (introduse pentru investigația mielografica) etc. Cele mai frecvente simptome de iritație meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral, având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor care inervează musculatura limbii. Afectarea acestui nerv este rară, fiind produsă de tumori localizate în vecinătatea găurii occipitale sau în bulb. Din punct de vedere clinic se produce o pareza a musculaturii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
atraumatice. Funcționalitatea mâinii are la bază mișcarea, asigurată de glisarea unor structuri extrem de fine și de sensibile la orice traumatism, inclusiv la cel iatrogen. Manipularea brutală a țesuturilor va duce la o reacție cicatriceală exagerată care va determina aderențe tendinoase, redori articulare și retracții ce vor afecta grav biomecanica mâinii. Pentru aceasta instrumentarul chirurgical este adaptat dimensiunilor și fineței structurilor manipulate. Îndepărtarea marginilor plăgii se face cu mici croșete sau cu depărtătoare cu dinți fini. La nevoie se pot utiliza depărtătoare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
mai ales dacă AIF (articulația interfalangiană) este flectată. Dacă lamboul este suturat distal la unghie, este preferabilă fixarea sa suplimentară cu un ac transfixiant la falanga distală pentru a preveni deformarea patului ungheal. 5. Lamboul O’Brien În scopul evitării redorilor în flexie ale AIF pe care le poate determina tehnica Moberg-Snow, O’Brien propune ridicarea de pe fața volară a policelui a unui lambou bipediculat „în insulă”, ce poate fi avansat suplimentar față de lamboul Moberg prin efectuarea unei neuro-vasculolize proximale, astfel încât
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
extensive; timp de ischemie caldă excesiv de cresut: amputațiiții proximale > 6-8 ore, mână și degete > 10-12 ore. b. Contraindicații relative: ulcer peptic (contraindică heparinizarea); infarct miocardic recent; probleme respiratorii; intervenții chirurgicale suportate la aceeași mână sau traumatisme anterioare care au determinat redori articulare, tulburări de sensibilitate; un singur deget amputat - dacă nu este vorba de police sau dacă nu este o situație specială (alte degete amputate anterior, aspect estetic obligatoriu, instrumentist, chirurg); extremitate plegică sau paretică. Se va ține cont de necesitățile
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
anevrismală se manifestă clinic prin: - debut brusc cu durere violentă sub formă de junghi la nivel cranian, uneori cu oarecare localizare corespunzătoare sediului rupturii, uneori urmată de o pierdere de conștiență de scurtă durată; - cefalee intensă; - grețuri, vărsături; - semne meningeene (redoare de ceafă, semnul Kernig, semnul Brudzinski); - fotofobie. Pătrunderea sângelui sub presiune în spațiul subarahnoidian cu fenomene iritative asupra structurilor învecinate, sporirea presiunii intracraniene (de obicei tranzitorie), fenomenele subsecvente (edem cerebral, vasospasm cerebral, ischemie cerebrală) sunt mecanismele care explică această simptomatologie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
poate fi mai mult sau mai puțin gravă în funcție de rapiditatea hemostazei naturale și de cantitatea de sânge extravazată, fenomenele vasculare și tisulare secundare induse etc. Gravitatea hemoragiei subarahnoidiene poate varia din punct de vedere clinic de la cefalee asociată cu discretă redoare de ceafă până la alterarea stării de conștiență, stare de comă, alterare severă a funcțiilor vegetative. Scala Scara Hunt și Hess de evaluare a gravității hemoragiei subarahnoidiene a fost publicată în 1968 [11]. Această scală, prin genialitatea sa, rămâne și astăzi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
necesitatea cooperării pacientului, predispoziției pentru artefacte de mișcare, limitarea disponibilității de rutină a aparatului, costului mai mare [9]. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Judecata medicală în fața unui caz tipic de HSA este aparent simplă: la un pacient cu cefalee brusc instalată, dacă are redoarea cefei, se solicită urgent CT cerebral, dacă are HSA se solicită urgent Angiografie CT cerebrală, dacă se depistează anevrismul se practică ocluzionarea acestuia. În afară de faptul că HSA are grade clinice diferite (cazurile grave necesitând terapie intensivă imediată și susținută) în afară de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
depistează anevrismul se practică ocluzionarea acestuia. În afară de faptul că HSA are grade clinice diferite (cazurile grave necesitând terapie intensivă imediată și susținută) în afară de faptul că există un procent ridicat de cazuri cu simptomatologie atipică (de exemplu fără cefalee sau fără redoare de ceafă), chiar și în cazurile tipice întâlnim următoarele probleme de diagnostic diferențial: 1. Nu toate cazurile în care CT arată prezența sângelui în spațiul subarahnoidian sunt HSA propriu-zise (primare și spontane). Diagnosticul diferențial se face cu tcc, tumora hemoragică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pentru HTA - encefalopatie hipertensivă (HTA apare frecvent la acești pacienți și este un mecanism natural de apărare față de ischemia cerebrală secundară spasmului vascular cerebral sau hipertensiunii intracraniene); - în secția balneologie pacientul este adesea tratat pentru spondiloza cervicală (cefaleea occipital și redoarea cefei pot fi eronat considerate discopatie cervicală); - în secția psihiatrie pacientul este adesea tratat ca sindrom nevrotic pentru cefaleea cu senzație de gheară occipitală sau difuză interpretată eronat ca cefalee nevrotică de contractură musculară sau în cască iar neliniștea pacientului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pentru pacientul respectiv implică o bună educație medicală în rețeaua primară și chiar în populația generală. În fața unui simptom aparent comun (cefaleea), dacă aceasta este neobișnuită pacientul trebuie să se prezinte imediat la medic, medicul trebuie să recunoască imediat prezența redorii de ceafă sau caracterul neobișnuit al cefaleei, să pună bolnavul în repaus preferabil pe targă și să îl liniștească, să-l îndrume cu ambulanța în cel mai apropiat centru de neurochirurgie vasculară, sau măcar în cel mai apropiat centru de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu o creștere a deplasării liniei mediane pe CT. Acest lucru a determinat o tendință de înrăutățire a prognosticului acestor pacienți. Creșterea TA la valori foarte mari apare la debutul a 90% din hemoragii. Alte semne de debut pot fi: redoarea cefei, subfebrilități, tulburări de ritm cardiac. Alterarea tardivă a stării neurologice se datorează resângerării, crizelor, edemului, hidrocefaliei. Extensia intraventriculară apare la aproximativ 40% dintre hematoamele intraparenchimatoase și se asociază cu o mortalitate între 45 până la 80% [7,8]. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intervenție chirurgicală reparatorie. În întinderile de ligamente se aplică imediat imobilizarea piciorului afectat într-un aparat ghipsat. Șoldul și degetele piciorului rămân în afara imobilizării astfel devin accesibile mobilizării pasive și active, care se efectuează cu scopul de a evita dezvoltarea redorii articulare la acest nivel. Musculatura coapsei se va menține tonică prin exercițiile izometrice care favorizează și ciculația de întoarcere veno-limfatică. Obiectivele în programele de recuperare ale genunchiului posttraumatic sunt: I. Combaterea durerii (indoloritatea); II.Obținerea stabilității; III.Obținerea mobilității; Coordonarea
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Viorela Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_797]
-
mai lungi, în funcție de caracterul cronic al leziunii. Poziția cea mai bună este cu genunchiul flectat ușor, susținut de o pernă, poziție în care scade presiunea intraarticulară. Această postură poate deveni periculoasă în procesele inflamatorii ale genunchiului, inducând formarea edemului inflamator, redoare, contractură, fiind necesară intervenția chirurgicală. Pentru reducerea edemelor se folosesc precoce bandaje succesive. Acupunctura poate fi utilă, de asemenea, în controlul durerilor, pe parcursul procesului de recuperare. Controlul durerilor este necesar nu numai în faza acută, ci și în continuare, întrucât
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Viorela Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_797]
-
dar în timpul rotației contrate de kinetoterapeut se execută flexia în trepte: 0 - 30 ; 30 - 60 ; 60 - 90 și invers extensia gambei. III. Obținerea mobilității Atât traumatismele directe, cât și imobilizarea articulară după o fractură sau alte cauze determină de regulă redoarea și limitarea mobilității genunchiului. a) Reducerea flexumului Se aplică intermitent saci de nisip pe genunchi (1/3 inferioară a gambei fiind sprijinită pe o pernă sau pacientul stând pe scaun întinde piciorul pe un alt scaun). Procedeul poate fi dureros
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Viorela Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_797]
-
algoconductoare C care au același traseu, dar nu sunt de aceeași natură cu fibrele vegetative. Durerea referită, așa cum s-a mai menționat reprezintă o durere proiectată pe un teritoriu dermatomic necorespunzător (heterotipic În raport cu sediul leziunii algogene) și fenomene asociate ei (redoare musculară și disfuncții vegetative). Este un fapt stabilit că localizarea durerii referite are un caracter relativ constant ceea ce presupune existența unor căi algoconductoare. Wolf și Hardy admit existența unor neuroni intercalari (neuroni interunciali) interpuși Între căile mediatoare ale impulsurilor de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și necrotice, neoplazice sau posttraumatice; de aceea, durerea nu trebuie privită ca un simplu element de semiologie, ci ca pe o enciclopedie care trebuie cunoscută și Înțeleasă. Patologia reumatismală cuprinde boli ale aparatului locomotor ce se caracterizează clinic prin durere, redoare articulară și tumefacție Însoțite În majoritatea cazurilor de o importantă limitare a funcției mio-artro kinetice. Toate structurile aparatului locomotor os, cartilaj, sinoviala, capsulă articulară, mușchi, ligamente sunt generatoare de suferințe de tip reumatismal. Patologia reumatismală cuprinde următoarele entități desemnate de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]