1,248 matches
-
explicative" (1990: 105; subl. n.). Trebuie să reținem de aici că, rezumând studiul la analiza secvențelor explicative, el adoptă un punct de vedere secvențial, fondat pe recunoașterea faptului că textul este o unitate prea eterogenă pentru a putea fi supusă reducției tipologice. În opinia lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
experiență științifică, valorificând astfel conștiința și sensul 91. Criticând felul cum psihologia se apropie de fenomene, Husserl susține că important nu este să se vorbească despre felul cum are loc fenomenul sau despre cum poate fi acesta dedus, ci despre reducția la fenomen, în acest sens discutând despre fenomene reduse transcendental și valorificând esența. Husserl propune metoda fenomenologică 92 pentru a descifra problema reprezentării din perspectiva conștiinței, susținând că aceasta este întotdeauna intențională și eliminând distanța dintre subiectul reprezentării și obiectul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
efect simpatetic sau empatetic și inconștiința prin cod genetic"210. În acest sens, pentru Vulcănescu, gândirea mitică aparține într-o anumită măsură tuturor nivelurilor conștiinței, îndeplinind în cadrul fiecăruia o funcție și articulându-se în conformitate cu mecanismele care guvernează structura respectivă. Însă, reducția de la conștient la inconștient, fragmentarea imaginii și înlăturarea treptată a elementelor ei pentru a ajunge la fondul străvechi arhetipal sunt relevante în măsura în care are în vedere conștiința individuală și capacitatea individului de a folosi moștenirile inconștiente. În acest sens, procesul reprezentațional
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fost reprodusă și întărită de sistemul educațional din care comunitatea, ca structură naturală, a fost exclusă, locul ei fiind luat de o masă de interese și practici periferice care au perpetuat mitul școlii bune prin ea însăși și, în consecință, reducția educației la învățământ. Pe de altă parte, tentația "formelor de import fără asumarea fondului, și în consecință și a responsabilității, contribuie la perpetuarea patternurilor deficitare, la fragmentarea și blocarea reformelor educaționale pe termen lung. Așa cum au subliniat numeroși autori (Ball
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la transformarea în cauză, Negoițescu 174 identifica, pripit, semnul unui regres estetic, relevabil în "degradarea anecdotică" a poveștii sentimentale din O dragoste florentină. Dar, după cum am anticipat, recursul la anecdotă vizează nu atât "degradarea", cât simplificarea romanțioasei aventuri amoroase prin reducția la sâmburele său epic, la elementele de "intrigă", întotdeauna mai triviale în raport cu poezia inefabilă a iubirii și cu suferința obligatorie pusă în scenă printr-un ceremonial patetic, grandilocvent. Lovinescu a intuit foarte bine că, spre a putea fi integrată în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
frecventează pe primii, dar nu au luat parte la discuțiile precedente. Zvonurile, studiate de Allport și Postman, Bartlett, Kapferer, E. Morin, Renard sau Rouquette, sînt un bun exemplu al acestor transformări de imagini și idei colective într-o suită de reducții, evidențieri și asimilări. 2. De ce credem în zvonuri? Primul motiv pentru care se acordă încredere zvonurilor este legat de credibilitatea sursei care le transmite (prieten, leader, jurnalist cunoscut sau martor care l-a văzut pe primul observator al unui fapt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1.1. Proiectul behavioriștilor La începutul secolului [sec. XX], conduși de o credință fără limite în științe și progresul lor, anumiți cercetători în psihologie, dorind să se îndepărteze de procedurile de analiză introspectivă a conștiinței, considerate prea speculative, operează prin reducție epistemologică și ideologică. Domeniile mentalităților și psihismului primesc astfel un statut de "dimensiune imposibil de cunoscut", așezată într-o "cutie neagră" ce simbolizează tot ceea ce ar ține de metafizică și filosofie. Cercetările și grilele lor de analiză au fost catalogate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
avea loc schimburi între membrii lui. Ea caracterizează unul din aspectele construcției reprezentării și se desfășoară în mai multe faze: selecția formarea unei scheme figurative naturalizarea * Selecția implică o filtrare a informației disponibile despre obiectul reprezentării, făcînd loc distorsiunilor, inversiunilor, reducțiilor, adăugirilor de date și/sau evaluărilor, eliminărilor, stratificărilor și suprimărilor de atribute. Aceste alterări sau distorsiuni cognitive rezultă din intervenția modului de gîndire, a ideologiei, cadrului cultural și sistemelor de valori a acelora (grupuri și/sau individzi) care primesc un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj nonverbal paraverbal verbal; atenuare a distincțiilor semn semnificație sens semnificant. (C4') Perpetratorii semiotici devin și purtători de semnificație, deci
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
incertă a interdiscursivității literare, Cornel Munteanu consideră manifestul "o altă formă a pamfletului, născut în zona polemicii", alături de eseu, critica literară și scrisoarea deschisă. Totuși, o astfel de situare devine vulnerabilă în momentul în care, apelând la un "raționament prin reducție", același autor stabilește că "nu orice polemică sfârșește într-un pamflet", în timp ce "aspectul polemic (...) este implicat în orice pamflet"167, pentru că manifestul este un discurs polemic explicit prin însăși natura și funcțiile lui, nefiind obligatoriu să îmbrace forma pamfletului. Așadar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
model de text polemic, antologic pentru violența limbajului, este "Pârțotina boșoroagă", semnat cu pseudonimul Danfil Fleicaru, pe care, de data aceasta îl vom re-invoca pentru a-i evidenția dimensiunea comică. Aici, ilaritatea dublează violența, mai întâi, prin denominarea descalificantă, o reducție a victimei la biologicul degradant. Numai titlul este purtător al unei triple semnificații devalorizante (demasculinizarea, vidul și senilitatea), care transformă victima într-un adversar insignifiant, într-un învins, încă dinaintea luptei. Apoi, acumularea de performative ale agresiunii fizice extreme (să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la o imagine caricaturală, concentrată într-un paragraf, sau la un portret de dimensiunile unui text întreg, caricatura argheziană are aspectul unei parade a negativului, care suscită deopotrivă ilaritatea și dezgustul. Prin tehnicile compoziționale (deformarea anatomică, combinații sau accesorii absurde, reducția la funcția de bază, animalizare, hiperbolizare grotescă etc.), pamfletarul comunică, în planul emoțional, ideea unei dominații totale și, implicit, a unei poziții ireconciliabile, în raport cu victima sa. Iar râsul nu survine neapărat în momentul prim al metamorfozei, ci, mai degrabă, atunci când
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cinema). Iar Godard, jurnalist în sufletul lui, ar fi putut foarte bine să înnobileze televiziunea fără s-o trădeze. Să precizăm așadar. Prin cinema, vom înțelege aici "filmul de autor", iar prin "televiziune", informația în direct sau emisiunea de platou. Reducție, fără îndoială, dar la miezul lucrurilor, la conceptul specific fiecărui gen, care este totodată punctul lui de excelență. Contrapunct mai degrabă al privirilor decât al produselor, străin de orice condamnare a unui "jos" în numele unui "înalt", a unei "culturi de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în mod intrinsec, sunt inseparabile de conceptul de ideologie. Cred că, din acest punct de vedere, este important să înțelegem necesitatea eliberării semantice a ideologiei de "balastul" terminologic care i-a fost atașat pe parcursul evoluției sale intelectuale. O astfel de reducție devine necesară în măsura în care, punând în dezbatere semnificațiile fundamentale ale conceptului, putem realiza că acestea sunt inextricabil conectate celor două dimensiuni ale gândirii ce au problematizat ideologia într-o manieră complexă, deși nu rămasă, în continuare, fără întrebări lipsite de răspunsuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale fenomenului. Tocmai de aceea, pe parcursul acestei părți a primului capitol voi încerca, mai întâi, să decriptez variatele "roluri" semantice care au fost atribuite concepttului, apelând la o analiză comparativă a multiplelor definiții ale ideologiei, după care voi opera o reducție semantică a termenului, pentru a identifica semnificațiile sale de bază. În subcapitolele următoare, mă voi orienta înspre cele două perspective fundamentale din care conceptul a fost studiat: aceea proprie teoriei politice și aceea epistemologică, pentru a delimita, în cadrul fiecăreia dintre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
noi ideologii 20. Evoluția ulterioară a conceptului a presupus conturarea unei înțelegeri multidisciplinare a studiului ideologiei, atât pe dimensiunea normativă, cât și pe cea empirică, încât încercările de sistematizare a definițiilor expuse în cadrul teoriei sociale propuneau identificarea caracteristicilor ideologiei prin reducția variatelor sensuri ale termenului la câteva dintre cele mai importante. La nivelul anilor '60 ai secolului trecut, definițiile sugerau înțelegerea duală a conceptului de ideologie, în pofida numeroaselor semnificații asociate acestuia. Astfel, pentru teoreticieni ca Lewis Feuer, Daniel Bell, C. Wright-Mills
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau justifică o stare de lucruri dată; ideologia ca fiind ceva care servește ca un instrument de control social ori pentru a manipula masele"22. Asupra multiplicității sensurilor ideologiei oferite de acest "set" de definiții poate fi operată însă o reducție, astfel încât, finalmente, este evidențiată o înțelegere duală a conceptului, în funcție de doi factori: rolul social și falsitatea 23. O astfel de înțelegere demonstrează că, după "turnura semantică" ce a intervenit odată cu Marx, conceptul pare să nu se fi putut elibera de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sensurilor poate fi redusă, la rândul său, la cele două elemente considerate a fi esențiale pentru caracterizarea ideologiei (falsitatea și rolul social), astfel încât avem de-a face, din nou, cu un concept bidimensional 29. Revenind, ca urmare a operării acestor reducții, la moștenirea semantică a conceptului de ideologie și prezervând astfel sensurile ce pot fi regăsite în tradiția marxistă, teoreticienii din epocă au constatat că la cei doi factori determinanți mai poate fi adăugat cel puțin unul. Astfel, George Lichtheim insistă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială și politică. Această operațiune nu face decât să descrie ceea ce există deja, dar cu pretenția că explică faptele. În realitate însă susține Marcuse operaționalizarea conceptelor, care presupune o traducere a universalului în particular, nu reprezintă decât un act de reducție a realității sociale de ansamblu la un fapt. "Conceptele operaționale nu sunt însă idei măcar suficiente pentru descrierea faptelor. Ele cuprind doar anumite aspecte și segmente ale faptelor, care, dacă sunt confundate cu întregul, răpesc descrierii caracterul ei obiectiv și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
modelul pecuniar 209. Din punctul meu de vedere, o asemenea perspectivă este în mod evident restrictivă, întrucât imaginarul social are o arie mult mai largă de cuprindere, nefiind cantonat doar în zona percepțiilor de natură politică sau economică. În plus, reducția elementelor ce se regăsesc la nivelul imaginarului social la percepțiile clasei muncitoare este una care situează investigația asupra cunoașterii sociale într-un unghi relativ închis. Imaginarul social, în ansamblul său, implică, în mod clar, și reprezentări proprii diferențelor existente între
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu elemente ale coerciției legitime, reușind astfel armonizarea intereselor sectoriale ale diferitelor grupuri este perfect chestionabilă. Tezele lui Giddens referitoare la conceptul de ideologie par să lase puțin spațiu de mișcare încercării de pozitivare a semnificației sale. Cu toate acestea, reducția marxizantă a ideologiei la interesul de clasă, ce are drept corolar menținerea ideii dominației de clasă, nu reușește, din punctul meu de vedere, să ofere o imagine concordantă cu realitatea socio-politică din societatea occidentală contemporană. În mod evident, dominația, ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
intereselor individuale cu cele colective, precum și în cazul altor forme de cooperare socială 417. Limitându-mă la problema relației dintre ideologie/ideologii și interese fie acestea individuale sau colective -, trebuie să observ că, și în acest cadru, este necesară depășirea reducției marxiste a problemei interesului la cel asociat diverselor clase, în măsura în care aceasta se regăsește astăzi de-a lungul unor linii de demarcație pe criterii precum sunt cele de rasă, religie, etnicitate sau regiune de origine. Plecând de la ipoteze care sugerează că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
1960). 21 Cf. Chaim I. Waxman (ed.), The End of Ideology Debate, Funk & Wagnalls, New York, 1968, pp. 64, 66, 92, 96, 129, 131, 185, 186, 263, 268, 273, 283, 284, 293, 321. 22 George A. Huaco, op. cit., p. 246. 23 Reducția este operată de George A. Huaco după cum urmează: "Să luăm punctul (b). Acesta nu este caracteristic ideologiei, ci modului în care ideologia este deținută. Ca set de declarații sau propoziții, ideologia nu are sentimente sau emoții. Această utilizare a ideologiei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Birnbaum, op. cit., p. 91. 27 Erik H. Erikson, Young Man Luther, W.W. Norton & Co., New York, 1962, p. 22. 28 George A. Huaco, op. cit., pp. 247-248. 29 Ca și în cazul redat anterior, Huaco apelează la ceea ce am putea numi "reducția semantică": "O afirmație peiorativă este o judecată de valoare negativă, astfel că (a) este o parte a lui (b). Judecățile de valoare nu au determinare alethică, încât, dacă implicăm că ele sunt adevărate, atunci (b) devine o parte a lui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu de textele literare înseși"75), sunt completabile, întrucât nu sunt inserate toate componentele din ecuația parodiei. Meritorie în sensul cuprinderii tuturor actanților în procesul parodierii, pe lângă rezultatul acestuia, respectiv, parodia însăși, este definiția Sandei Golopenția-Eretescu: "Parodia (actul parodic) reprezintă reducția ludică a unei acțiuni semiotice prestigioase, care poate fi operată prin intermediul prezentării deformate a agentului (și/sau anti-agentului) și/sau produsului (rezultatului) și/sau instrumentului și/sau algoritmului și/sau a fundamentului celui dintâi"76. În privința devenirii diacronice s-a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]