403 matches
-
publicisticii eminesciene, în care surprinde filiațiile dintre scrisul artistic și cel jurnalistic, constantele și ineditul expresiei gazetărești. Interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicist este motivat de regulă de rațiuni exterioare literaturii, subliniază Monica Spiridon 190, și acest lucru favorizează proliferarea unor comentarii reducționiste, ideologice, care denaturează receptarea gândirii politice eminesciene. Operând o lectură în paralel a beletristicii și publicisticii eminesciene, Monica Spiridon identifică un spațiu de convergență, de interferențe, care obligă la conceperea în complementaritate a celor două dimensiuni ale scrisului eminescian. Dincolo de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
supunere din partea statelor, ci mai degrabă una de luare sub control a acestora (Gilpin: 1981, Mearsheimer: 2003). Sfârșitul Războiului Rece a însemnat o provocare teoretică de anvergură pentru realism, deoarece interpretarea sa în termenii stricți ai politicii de putere este reducționistă și finalmente inadecvată, au susținut criticii. Din fertilitatea dezbaterilor s-a conturat treptat o nouă formă de realism, cel neoclasic. Spre deosebire de predecesorii săi, realismul clasic și structural, realismul neoclasic ia în considerare, până la un anumit punct, ideile, valorile și factorii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
est-europene ar fi fost mai puțin dure, mergând până la potențiala lor autonomie în raport cu sfera de influență sovietică. În primul rând, subiectivitatea autorului și determinarea sa de a încadra fluida situație est-europeană din ultimii ani ai războiului în schema simplificantă și reducționistă a "trădării" și "naivității" Occidentului în raport cu cinismul realist al Uniunii Sovietice este de la bun început tarată. Deși au existat diferențe majore de limbaj diplomatic, inclusiv o insuficiență în materie de informare a președintelui american Roosevelt în chestiunile europene, tehnicile de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Milovan Djilas identifică, pornind de la experiența sovietică, trei tipuri succesive de comunism: revoluționar (perioada lui Lenin, caracterizată de entuziasm revoluționar și o anumită deschidere ideologică), dogmatic (perioada lui Stalin, în care entuziasmul revoluționar dispare treptat, lăsând locul unui sistem ideologic reducționist și rigid) și, în sfârșit, non-dogmatic (perioada lui Hrușciov, caracterizată de o parțială detensionare a raporturilor dintre regim și societate "statul întregului popor" respectiv dintre regim și tabăra "imperialistă") (Djilas: 1957, 52-53). Dacă aplicăm această grilă interpretativă comunismului românesc observăm
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
antisemitismul manifestat de către "natolini". Așa cum scrie Brzezinski, "principala sursă de coeziune" a grupării reformiste "era opoziția față de programul Natolin" (1971: 250). Cu alte cuvinte, grupul reformist nu era nici omogen, nici bine delimitat. Nu sunt de acord cu această diviziune reducționistă, dihotomică a opozițiilor manifestate în interiorul PMUP la mijlocul anilor '50, pe care Brzezinski o cataloghează pertinent ca fiind "stereotipă" (1971: 249). În ansamblu, situația era mult mai complexă și mai fluidă pentru a fi reprezentată adecvat prin ipoteza celor două facțiuni
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care se manifestă la o vârstă cuprinsă între 1 și 2 ani (Faber și Mazlish, 1980). Dar, chiar și ulterior, sensibilizarea și maturizarea gramaticală ale individului uman se bazează hotărâtor pe ascultarea atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant al ascultării autentice care, dincolo de simpla „auzire” (proces pur fiziologic), modifică undele alfa pe cortex, accelerează bătăile inimii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care se manifestă la o vârstă cuprinsă între 1 și 2 ani (Faber și Mazlish, 1980). Dar, chiar și ulterior, sensibilizarea și maturizarea gramaticală ale individului uman se bazează hotărâtor pe ascultarea atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant al ascultării autentice care, dincolo de simpla „auzire” (proces pur fiziologic), modifică undele alfa pe cortex, accelerează bătăile inimii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltării sale instituționale. 1. Sistemul de furnizare a bunurilor publice derivă din modul de organizare politicătc "1. Sistemul de furnizare a bunurilor publice derivă din modul de organizare politică" Disputa dintre tehnocrație și democrație a căpătat mai degrabă un aspect reducționist În știința administrației publice de astăzi, problema de fond fiind Înlocuită de o dezbatere tehnică și derizorie Între susținătorii „profesionalizării aparatului administrativ”, respectiv cei ai „flexibilității guvernării populare”. Dezbaterea opune simpla alternativă de a investi În formarea funcționarilor publici și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
c] vreuna dintre ele este adev]rât]. Pentru un naturalist morală nu este o ficțiune, o eroare sau un mit, ci un set de cunoștințe sau cel puțin de informații. În sfârșit, naturalismul este (într-un sens vag) o doctrin] reducționist]. Deși exist] adev]ruri morale (de exemplu, afirmațiile adev]rate), nu exist] fapte morale sau propriet]ți particulare (stare de lucruri moral] distinct]) dincolo de faptele și propriet]țile care pot fi expuse folosind termeni amorali. Apare aici o contradicție fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Weber interpretativist Societatea e creația indivizilor Berger & Luckmann constructivist Societatea e creația indivizilor care la rândul lor sunt produsul său Marx conflictualist Indivizii reproduc și / sau transformă societatea Sursa: adaptat după Bhaskar (1997) În prezent, se poate vorbi, la modul reducționist, de două mari viziuni asupra schimbării sociale: o perspectivă sistemică 6 căreia Appelbaum (1970) îi asociază teoriile evoluționiste, teoriile echilibrului (funcționaliste), teoriile conflictualiste și teoriile ciclice, iar Sztompka (1993) îi asociază teoriile evoluționiste, neoevoluționiste (sau structural-funcționaliste), teoriile modernizării, teoriile ciclurilor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul, păstrătorul și păstorul acelei unități mai adânci din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu greu îl mai puteai regăsi pe vechiul artist. Începuse, într-adevăr, circul... formelor fără fond. Angheluță nu găsise altă soluție de titrare a unui cîmp bucățelit geometric decît comoda Pămînturile Gospodăriei. Portretul unei femei oarecare, nici măcar cu ambiția simbolisticii reducționiste, se numea, într-un prim puseu naționalist-comunist, Româncă și aparținea lui Vînătoru. Musceleanu picta, impersonal, o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos, nici mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru anestezie? Deoarece ideile europene și chinezești despre spațiu, timp și realitate erau foarte diferite. Datorită accentului pus pe context, gândire holistică, complementaritate a contrariilor și armonie cu natura, cultura chineză, este predispusă la descoperiri precum acupunctura. Mintea europeană, mai reducționistă, analitică și detașată, era predispusă la descoperiri asemenea cloroformului. Aceasta nu Înseamnă Însă că numai conștiință culturală predetermină, În mod rigid, anumite progrese evolutive În tehnologie, ci numai că ea condiționează mintea În a vedea lumea Într-un anumit fel
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relație”. Principiul precauției are rădăcini În ideea că fiecare experiment științific, aplicație tehnologică sau introducere a unui produs afectează mediul Înconjurător Într-o multitudine de feluri complicate și dificil de măsurat. Vechile metode de a determina riscurile, datorită caracterului lor reducționist, mecanistic și liniar, nu pot lua În considerație subtilitățile relațiilor din natură, care sunt dificil de cuantificat și puțin predictibile. Deoarece americanii pun mare preț pe autonomie, sunt cu mult mai puțin inclinați să sesizeze legăturile dintre lucruri. Au tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la factorii activi din jurul său. Atât timp cât știința și tehnologia proveau Îndeaproape chestiunile de accelerație și locație, legile lui Newton erau utile. Fenomenele care puteau fi izolate, cronometrate, măsurate și cuantificate În mod riguros puteau fi Înțelese. Odată cu secolul XX, ideile reducționiste și mecanistice erau prea limitate pentru a analiza natura În asamblul său. A devenit din ce În ce mai clar pentru oamenii de știință, că Înțelegerea societății sau a naturii necesită o Înțelegere a multitudinii de relații Între fenomene și nu numai a proprietăților
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
metodologie In terapiile cognitiv-comportamentale, demersul diagnostic devine funcțional în diferite moduri și este denumit cu ajutorul a mai multor termeni: analiză comportamentală, analiză funcțională, analiză holistică, conceptualizarea cazului. Noi am preferat întotdeauna pe cel de analiză funcțională. Mai puțin vag sau reducționist decât ceilalți termeni, acest termen exprimă cel mai bine specificitatea demersului diagnostic care trebuie să analizeze și să explice funcționarea unui subiect singular în contextul să particular. Incepând cu sfârșitul anilor 1960, au fost propuse mai multe teoretizări. Vom evoca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să mănânce carne de porc, dar eu nu-i îngădui Profetului să-și bage nasul în bucătăria mea, unde popreala lui e inoperantă.“ Gastronomia presupune hedonismul; rafinamentul care nu are ca scop plăcerea, ci este efectul respectării unor tabuuri, e reducționist, restricționar, mai precis, și nu se poate afla la originea unei „bucătării“. Din același motiv, expresia „bucătărie mânăstirească“, deseori folosită la noi în ultimii ani, este de-a dreptul aberantă: ea denotă dispreț atât pentru semnificația creștină a postului (efectele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
incoerentă sau absurdă. Istoriile de discurs ale Analelor au anumite limite epistemologice, provenite nu atât din semiologie sau din hermeneutică, cât din însăși ideea de discurs, raporturile acestuia cu enunțul și cu arhiva seriilor enunțiative. Ar fi destul de monotom și reducționist ca toate istoriile noastre să fie "de discurs". Ce este un discurs istoriografic în structura sa figurativă? De ce discursul nu poate fi o modalitate perenă de a scrie istorii? Într-un discurs istoriografic, ceea ce primează este comentariul drept formă a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
utilitatea celei de-a doua imagini, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Jurnalul literar, serie nouă, an XX , nr. 1-6, ianuarie-martie, 2009, pp. 1, 11. Florescu, Nicolae, Punctul pe i, din Jurnalul literar, serie nouă, an XX, nr. 7-12, aprilie-iunie, 2009, p.3, p. 24. George, Alexandru, "I.L. Caragiale în lumina interpretărilor reducționiste, România literară, nr. 11, 1990. Grigurcu, Gh., "Evocându-l pe Eugen Barbu", în România literară, nr. 51-52, 2004. Herescu, N. I. , Neschimbătorul Caragiale, publicat în Almanahul ziarului "America", 1961, pp. 245-255, reprodus în Herescu, N. I., Dreptul la adevăr publicistica exilului, Ediție
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cioculescu, I.L. Caragiale, Editura Tineretului, București, 1967, p. 105. 18 Vasile Fanache, Caragiale, ediția a II-a, augmentată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 8. 19 Idem, p. 19. 20 Titlul articolului semnat de Alexandru George, I.L. Caragiale în lumina interpretărilor reducționiste, publicat în România literară, nr. 11, 1990, este grăitor pentru această tendință. În esență, autorul contestă faptul că pentru opera lui Caragiale definitoriu este "carnavalescul", așa cum susțineau Pompiliu Constantinescu în Scrieri, II, 1967, p. 53 sau Mircea Anghelescu, în postfața
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
înfățișarea ei, precum în genere îndărătul oricărei comedii se ascunde o tragedie" (Titu Maiorescu, Critice (1866-1907), ediție îngrijită de Domnica Filimon, studiu introductiv de Dan Mănucă, Editura Elion, București, 2000, p. 486). 28 Alexandru George, " I.L. Caragiale în lumina interpretărilor reducționiste", România literară, nr. 11, 1990. 29 Adriana Ghițoi, Caragiale publicist, Editura Tritonic, București, 2005, p. 17. 30 Ioana Pârvulescu, Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale, Editura Humanitas, București, 2011, p. 91. 31 O sinteză remarcabilă a "receptării generaționiste" a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
idee, cum a fost și cum poate fi ea gândită? Literatura nu a avut un singur sens nici până acum și cu atât mai puțin, în epoca noastră. Există un puzzle de definiții, adesea contradictorii, nu o dată exclusiviste, unilaterale și reducționiste. Problema-cheie „ce este literatura?”, reapare mereu, Roland Barthes o consideră întrebarea secolului XX. Literatura este tot mai contestată, aflându se între formalism și ideologizare, politizare. Se constată o excesivă teoretizare în vest, dogmatizare și oficializare în est, urmată de o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Noi teorii și concepte ca scriitură, text, comunicare, semn și multe altele tind să elimine vechile noțiuni și să devină stereotipe. Are loc o radicalizare a definițiilor tradiționale. Definirea specificului literar continuă într-o anumită formă filonul tradițional, dar tendința reducționistă se simte din plin. Definițiile specifice devin restrictive, enunțuri foarte tehnice, specializate, scientiste. Într-o epocă de mare intensificare a studiilor zise „obiective”, științifice, pozitiviste, vechile noțiuni de frumos, estetic, artă, gust, emoție estetică sunt, dacă nu eliminate cu totul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
al limbajului literar acesta devine „discurs literar”(Tzvetan Todorov), iar literatura este „un discurs lipsit de forța acelor ilocutorii, detașat de circumstanțele și condițiile care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim și definirea literaturii ca „sistem” și „structură”, cu punctul de plecare în lingvistica lui Saussure și primele aplicații la literatură aparținând tot formaliștilor ruși. Marii poeticieni de acestă orientare R. Jakobson, I. Lotman, M. Bahtin, dar și mai înainte
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]