1,230 matches
-
Patul lui Procust, ediția citată, p. 12 378 Cf. Jaap Lintvelt, op. cit., p. 94 379 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 30 380 Ibidem 381 Idem, pp. 21 și 26 382 Termenul "verosimil" îl utilizăm cu trimitere la referențialul ascuns sub idea de realism, mimesis, și cultural (verosimilul topic ori de gen cf. M. Spridon, Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Editura Univers, București, 1984, p. 165) 383 Cf. P. Lubbock, The Craft of Fiction, Londra, 1965 384 Cf. Jaap
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Henri Michaux.89 Este, poate, singura învățătură pe care o poate ilustra simulacrul de psihanaliză pe care l-am făcut. Dar unde o fi acel "ailleurs" (altunde)? Fiecare interpret întâlnit pe drumul investigațiilor mele l-a pus într-un topos (referențial sau simbolic), astfel încât, de la un punct, am încetat să mai citesc ce se spune despre el pentru că până la urmă, aș ajunge la o serie din ce în ce mai lungă de "nici aici..." sau ceea poate complica totul "nici acolo" (unde-l caută comentatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele culturale din poezia română (post-)optzecistă, decorul urban, ușor recognoscibil pentru locuitorii urbei natale a scriitorului. Iată, de pildă, "referențialul" transparent din catalepsie (din Punțile Stalinskaya), Iașul nocturn devenit un fel de labirint în care alterul post-postmodern al lui Tezeu meditează asupra facerii poemului: "am traversat pasarela de la combinat am mers/ prin nicolina doi până sub dealul galatei maidane/ de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În istoria, cultura și civilizația Franței ea întruchipează o epocă care este cea a Parisului și a modernității. Femeia pariziana este o entitate socioculturala particulară, mitizata și poetizata în mentalul colectiv și cel individual. Pariziana face parte din categoria personajelor referențiale, care trimit la o realitate a lumii exterioare (istorică, socială, mitologica, alegorica) și la un concept imobilizat de o cultură. Titlul lucrării invită la identificarea unui proiect estetic (cel al reprezentării), a unei perioade istorice (jumătatea a doua a secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
demontat, pentru a dezvălui o iluzie: nu reprezenta realitatea, ci compunea o lume care să convingă asupra realității ei. Referințialitatea se manifestă în trei situații propuse de cercetătoare pentru ilustrarea intertextualității-semn: o intertextualitatea substitutivă (s.a.), care semnalează imposibilitatea scrierii literare referențiale în același timp în care pagina ascunde, de fapt, realitatea. Scriitorul recurge la bibliotecă, pentru a ieși din situație, ca soluție de mijloc între ficțiune și redarea unor experiențe de o referențialitate acceptabilă; o intertextualitatea deschisă permite lectorului să perceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la bibliotecă, pentru a ieși din situație, ca soluție de mijloc între ficțiune și redarea unor experiențe de o referențialitate acceptabilă; o intertextualitatea deschisă permite lectorului să perceapă în text, dincolo de specifi citățile literare, semnele lumii; fără a fi direct referențiale, semnele trimit, totuși, la spațiu extraliterar, la modul general (istoric, social); o intertextualitatea integrantă oferă cititorului, provizoriu, prilejul de a citi lumea în direct; de exemplu, colajul are de multe ori ca obiectiv să pună realul în artă, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
impardonabilă dar și incontrolabilă a indivizilor și colectivităților. Toate acestea - și Încă multe altele care n-au fost aici enumerate - marchează o situație istorica nedorită, dar favorabilă recursului la moralitate: valorile centrale În jurul cărora ar putea să se ierarhizeze Întregul referențial al omenirii secolului nostru trebuie să fie valorile morale. Ființa umană este esențialmente creatoare de modele de existență și dezvoltă energii nebănuite pentru a le realiza. Problema este că, În cazul În care nu sunt raportate la valorile morale, aceste
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
reprezentată de conținutul acțiunii politice, adică de nivelul de conceptualizare politică, de fundamentarea teoretică de deschiderea constructivă și prospectivă care stă la baza discursului politic. A treia variabilă („O”Ă descrie finalitățile acțiunii politice, dar Și datele realității politice, alcătuind referențialul acțiunii politice, cu obiective, scopuri, configurații ale raporturilor de forțe exprimate În interese generale și particulare. Un alt pol al analizei „situaționale” Întreprinse, cuprinde demersul retrospectiv și evaluativ (valorileă - variabila „V” și următoarele I. Provocări etice În societatea bazată pe
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
un fel de punere în abis, naratorul unui alt text ; tu este fie naratorul, fie interlocutorul natural, cu diferența că dialogul real nu există ; el este cînd naratorul, cînd o non-persoană exterioară interlocuției, dar bucurîndu-se de un surplus de determinări referențiale. Iată cîteva exemple: Mi-a trimis un text bătut la mașină, ar vrea să-i public textul în jur nalul literar "pătrunjelul", mi-a scris cîteva cuvinte pe o carte poșta lă, e scriitor, a publicat mai multe cărți, spune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în hiperrealitate sunt chiar conceptele de hartă și teritoriu, care sunt deplasate în simulacru: "astăzi, abstracția nu mai este aceea a hărții, a dublului, a oglinzii sau a conceptului. Simularea nu mai este aceea a unui teritoriu, a unei ființe referențiale, a unei substanțe. Ea reprezintă generarea prin modele a unui real lipsit de origine și de realitate: hiperrealul"438. Hiperrealitatea marchează sfârșitul reprezentării, iar ca perioadă se pliază stadiului postmodern, ce vine după "stadiul-oglindă" al capitalismului industrial. Tocmai din acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
editat, în traducere, câteva istorii alternative, dintre care memorabilă este una dedicată bolilor; momentul este, așadar, favorabil pentru alte perspective, cât mai diverse, din care una centrată pe "spaimă" nu are de ce să lipsească, cu atât mai mult cu cât, referențial cel puțin, sintetizarea ei este de un interes covârșitor. Cătălin Ghiță recurge la ea în chip restrictiv, ceea ce-i direcționează discursul, neîngăduindu-i să se lăbărțeze asemenea lui Tiamat din Enuma elish una dintre marile figuri ale spaimei pe care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să se apere și să se închidă în sine" (1994: 37), scurtcircuitând deci raportul dintre eu și exterior, dintre individ și lume. De altfel, ceva mai târziu, Bruhm precizează că teroarea funcționează în parametrii imaginației, în timp ce groaza își împinge frontierele referențiale până la durerea corporală 11. Mai recent, o definiție empirică, nefiltrată cultural, dar tocmai de aceea credibilă este oferită de Rogers Terrill, care, într-un dialog cu autorul de literatură horror Frederick Davis, declară că "groaza este emoția pe care o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
față de tradițiile familiei și ale comunităților impietează autoritatea statului și a instituțiilor de coordonare și reprezentare. Îndoielile lui S.P. Huntington (1927-2008) față de țările cu religie creștin-ortodoxă, numeroase în Balcanii marcați de "șocul civilizațiilor" din anii 1990, se disipează când schimbăm referențialul. România cuplată cu Bulgaria contribuie cu milioanele lor de emigranți la dezvoltarea Italiei, Spaniei și a altor țări occidentale. Populațiile acestor două țări suportă de peste două decenii, cu stoicism și resemnare, exodurile spre Vest. Implantările parțiale ale economiei de piață
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
distracție sau tematice, ori în anumite orașe (în New York de Crăciun, în New Orleans de Lăsata Secului așa-numitul Mardi Gras); în al patrulea și cel mai important rând, nu disimulează realitatea, ci o simulează, în special prin indicarea unui referențial fals ori contrafăcut. La parada de Crăciun, de exemplu, personaje din desenele animate ale lui Walt Disney se alătură personajelor de poveste, eroilor, starurilor de cinema, dansatorilor și trupelor muzicale, fiecare oprindu-se la anumite intervale de timp să-și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
furnizori, registre completate pentru diverse activități din cadrul organizației, etc.). Documentația SMC are ca obiective principale următoarele aspecte: * furnizarea de informații adecvate și utile pentru realizarea și coordonarea diverselor procese din firmă; * demonstrarea conformității activității desfășurate cu cerințele diferitelor norme și referențiale (ex : standardul SR EN ISO 9001); * împărtășirea cunoștințelor, păstrarea și transmiterea experienței acumulate. Utilizarea acestei documentații poate contribui la: * obținerea conformității cu cerințele clientului și a îmbunătățirii calității; * asigurarea unei instruiri adecvate; * asigurarea repetabilității și a trasabilității; * furnizarea de dovezi
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3152]
-
echipa de audit care adaugă valoare prin utilizarea expertizei avute. După certificarea sistemului calității se programează “auditurile de supraveghere”, care de regulă au loc anual, pentru a se verifica dacă se mențin cerințele referitoare la calitate și funcționalitatea sistemului în conformitate cu referențialul după care s-a făcut certificarea. 3. Calificarea auditorilor calității Eficacitatea auditurilor calității este condiționată în mare măsură de competența și experiența auditorilor. Standardul ISO 19011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau al mediului prevede o
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3155]
-
CAPITOLUL IX CERTIFICAREA ÎN MANAGEMENTUL CALITĂȚII 1. Cadrul conceptual al certificării calității Certificarea reprezintă o procedură de atestare a conformității unui produs, a unui serviciu, proces sau sistem de organizare a întreprinderii în raport cu un referențial prestabilit (standard, specificație tehnică etc.). Procedura implică intervenția unei organizații neutre, care are toate atributele pentru a prezenta o credibilitate maximă, organizație denumită “organism de certificare” și care are dreptul de a emite și acorda un certificat. Recunoașterea oficială a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3156]
-
de întreprindere și a verificărilor periodice efectuate de organismul de certificare. 3. Certificarea sistemelor de management al calității Certificarea de sistem este o procedură prin care se atestă că un sistem al calității implementat de către o organizație este în conformitate cu un referențial din cadrul standardelor din seria ISO 9000 (SR EN ISO 9001 Sisteme de management al calității. Cerințe). Certificarea poate fi făcută și pe baza unui alt standard sau document normativ, cu condiția ca organismul de certificare să dovedească faptul că documentele
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3156]
-
lucruri, alți oameni etc. Intensificatori de negație Se folosesc negații ce favorizează evitarea unei abordări mai riguroase nu întotdeauna, nu chiar, nu e în mod necesar, de loc, nu mulți, nu foarte etc. Aproximare Folosirea acestei strategii reflectă neclaritatea reală, referențiale îndoielnice sau cunoștințe imprecise aproape, un fel de, destul, destul de mult, aproximativ cât, aproape etc. Cacealma Strategie utilizată când un scriitor sau vorbitor se îndoiește de ceva dar lasă să se înțeleagă că este un cunoscător mai bun decât este
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asta nu se poate. (8) [P8] Avantajul unei mari colecții [P8'] este că îi permite copilului să aprofundeze mai ușor subiectul. Să analizăm structura secvențială din [P12] plecînd de la folosirea pronumelui demonstrativ asta. Vom susține teza non-denominării sau a non-clasificării referențiale a lui asta (G. Kleiber, 1987). Demonstrativul neutru nu poate apărea decît dacă subiectul este ceva non-clasificat, neprecizat. Totuși, [P12] se sustrage analizei și aparent infirmă ipoteza noastră. Cu toate acestea, în acest caz, asta nu fixează direct "cărțile", ci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și P2), celelalte două (P3) și (P4) dintr-o singură frază. Vom insista mai întîi pe mișcarea dinamică a construcției progresive a unei reprezentări discursive. În primul paragraf, discursul este ancorat din punct de vedere enunțiativ (a), secvențial (b) și referențial (c): (a) Enunțiativ, enunțul "[...] Rosary ajunge la Vozes do Mar" trasează anaforic evenimentele ("povestirea" de la Benveniste): evenimentele ulterioare se vor raporta unele la altele, fără să facă trimitere la aici-acum din enunțare. Verbele la prezent din narațiune: "sosește", "cade", "dorește
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
la prezent este confirmată prin ȘI care leagă întreaga creație. (b) Secvențial, șirul astfel construit și confirmat prin ultimul auxiliar aspectual al prezentului "nu întîrzie să" subliniază începutul unei continuări narative în care descrierea actorilor joacă un rol esențial. (c) Referențial, textul narativ construiește o lume pe care o populează cu obiecte și cu actori bine definiți. După cum scria U. Eco (1985), "mă gîndesc că pentru a povesti, înainte de toate, trebuie să-ți construiești un univers decorat în cele mai mici
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
altele) care îl alcătuiesc. O înlănțuire de propoziții narative nu reprezintă, în sine, o intrigă elementară. Pentru ca un segment de propoziții să formeze o intrigă și implicit un text coerent, trebuie să existe legături de identitate referențială; de fapt, inferențele referențiale permit stabilirea unor raporturi între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o simplă reiterare lingvistică a unui interpretant actualizat anterior. De fapt, cititorul nu leagă pronumele "ea" de personajul "Gisela, fiica guvernatorului", chiar dacă este cel mai apropiat segment. Ambiguitatea nu poate fi complet înlăturată decît prin introducerea, în materie de fenomene referențiale, a noțiunilor de memorie discursivă și de cunoaștere împărtășită. Cu siguranță, inferența este legată de semnificatul lingvistic al secvenței "Rosary sosește", dar prezența ei este asigurată prin cunoașterea universului comun care îi include pe enunțător și pe destinatar: este nevoie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ani mai târziu, destinul lui Bandi și al lui Hubăr vorbind despre "crima de resorturi curat psihanalitice"130. Demersul nostru nu își propune să caute argumente pentru o schimbare de perspectivă asupra operei lui Slavici în sensul unei noi încadrări referențiale: naturalismul, dar scoate, fără îndoială, la iveală apartenența lui Slavici la o literatură realist-naturalistă cum o numea Nicolae Manolescu pe cea a lui Rebreanu. Această așezare e semnul marelui creator, căci doar scriitorii de geniu reușesc, de fiecare dată, să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]