1,191 matches
-
de o stopare bruscă ce ar putea fi cauzată de încheierea ciclului electoral actual. Sub același semn al întrebării se află și recenta activitate de clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studiu care se dorește a fi „un referențial privind drumul care universitatea îl are de parcurs pentru a-și îndeplini rolul în societate”<ref id=”2”>Clasificarea universităților și ierarhizarea programelor, printre noutățile anului academic. Care sunt cele mai bune instituții de învățământ superior, 3 octombrie 2011, online
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
istoric, mai ales) ajunge în situație de criză și devine disputabil. Într-un atare tip de discurs, dimensiunea estetică este secundară și se subordonează scopului polemic. Discursul publicistic arghezian, venind pe firul unei de-acum împământenite tradiții polemico-pamfletare, va deveni referențial prin originalitatea construcției, mizând, mai întâi de toate, pe individualitatea gestului artistic. Privită ca parte integrantă a creației eminesciene, publicistica politică, implicit polemică, nu este numai expresia unei minți sagace, ci completează osmotic imaginea unui fascinant puzzle, în care textul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prima ne relevă proteismul abordării polemice, în funcție de conjunctură, dar și de evoluția dispoziției umorale a polemistului, cea de-a doua ne indică schimbarea de macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea în spațiul ludic al creației, unde sensurile redobândesc noi dimensiuni și valențe. 1) La nivel intrediscursiv, am observat, privind diacronic atitudinea argheziană, o schimbare de tonalitate: dacă, până în 1914, textul nu depășește cadrul polemic, menținându-se în registrul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
M. Angenot) nu e doar permis, ci și dezirabil. Acest pasaj final, inconfundabil pentru ceea ce înseamnă spiritul polemic arghezian, se comportă, din nou, ca o evaziune gradată în spațiul liber al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă manuscrise, și insultă pe fiecare autor în parte, invidios pe meritele, mai mici sau mai mari, ale fiecăruia, înflăcărat de aceeași pizmă ca acum patruzeci de ani, treizeci și cinci de ani, treizeci de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
manieră realistă valoarea de piață a entităților este una din ambițiile IFRS. Însă piața este foarte complexă ca să se poată lăsa capturată într-un sistem contabil. Efectuarea unei evaluări presupune o parte importantă de judecată. Încadrarea acestui proces într-un referențial contabil este complexă Și cauzatoare de probleme. Evaluarea la valoarea justă nu conduce la o evaluare reală a entității. Două obstacole majore stau în fața acestei ambiții: pe de o parte, limitele inerente ale naturii contabilității care reflectă fidel realitatea trecutului
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și în raportul semestrial pentru societățile cotate; determinarea datei de prezentare a informației financiare; publicarea voluntară a situațiilor financiare facultative (precum tabloul de finanțare) sau a informațiilor privind mediul entității; alegerea (sau schimbarea) auditorului legal; alinierea (parțială sau totală) la referențialele contabile străine precum IASB sau FASB; abandonul, în cazuri excepționale, a unor principii contabile fundamentale, cazul principiului continuității activității. Ca o concluzie a celor prezentate de cei doi mari profesori, în cadrul politicilor contabile se circumscriu Și metodele de evaluare, recunoaștere
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După Fărcașa, toate investigațiile eroinei pornind de la „cetirea semnelor” merg direct la țintă. De observat că funcția comunicativă a formulei „cel cu căciula brumărie” se realizează cu mijloace poetice, nu strict referențiale și matematizabile, ca într-o instanță anterioară a vorbirii (Călugăreni). Exprimarea epitetică și nu alta îl transferă pe Lipan în zonele eterate ale poeticului și mitului asigurîndu-i, totodată, autoritate deosebită printre semenii cei mai apropiați din breaslă. El se vede
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără însă a absolutiza pe vreunul dintre ele. Impresionează disponibilitatea față de utilizarea oportună a sugestiilor ori uneltelor oferite de una sau alta dintre metodele ori grilele existente. E la curent cu noutatea (în materie de teorie literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
valoare socială. Spațiul său „se plimbă cu el”, iar „moșia” lui (ogorul, locul de casă) se incorporează „În el”. Personalitatea lui capătă dimensiuni mitice prin spațiul ce-l reprezintă, devine „personalitate mare”, dobândește respect din partea celor care au aceleași modele referențiale. Apropierea de pământ nu ține de contiguitate fizică, ci de una psihică, proprietatea Îl Înalță pe individ În comunitate. De aceea el personalizează spațiul său, locul său; pământul său este o „realitate psihologică unică”, nu are doar valoare juridică și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
epitet, de aceea, orice tentativă de descriere semantică a priori este sortită eșecului. Analiza semică a numelor proprii permite lămurirea a ceea ce se numește "emplois modifiés du nom propre" (întrebuințări modificate ale numelui propriu), adică tot ce nu corespunde utilizării referențiale tipice. Ideea formaliștilor (Chomsky, Mc Cawley, M. Gross) că numele proprii conțin trăsături ca /uman/, /animat/ etc. întâlnește concluzia semanticii interpretative a lui François Rastier - deși abordarea este dintr-un alt unghi: numele proprii conțin seme inerente (/animat/, /uman/, /francez
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
după apariția individului, revelație ce funcționează ca indice de focalizare pentru text. Studiind prin comparație uzajul lui Flaubert în Educația sentimentală și cel al lui Zola în Thérèse Raquin, Corblin arată că raportul dintre nume și alți designatori în lanțuri (referențiale) permite constituirea a două sisteme: desemnarea rigidă pentru lanțuri constituite exclusiv din ocurențe de nume proprii și pronume, și desemnarea contingentă pentru lanțuri în care designatorii definiți (și demonstrativi) abundă. Romanul lui Zola oferă un exemplu pentru al doilea tip
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
adoptate de traducători, strategii care depind de natura numelui propriu, de rolul său în text, de teoria traducerii adoptată de fiecare din ei, conștient sau nu, de faptul că există nume proprii dotate cu un semnificat și nume proprii pur referențiale, autoarea realizează o tipologie de nume proprii. O primă categorie de nume proprii o constituie cele care sunt purtătoare ale unui semnificat în limba de plecare, semnificat care poate fi identic cu cel al unui nume comun, de care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cunoaște sau nu referentul, lucru exemplificat cu reveriile onomastice din "Nume de ținuturi: numele" /vs/ deziluziile din "Nume de ținuturi: ținutul", cu depoetizarea numelui Balbec. Semnificații a priori nu dispar în cazul încarnării numelui pentru a ceda locul semelor pur referențiale, iar eventualii semnificați lexicali ai numelui propriu, dacă se atenuează în spatele funcției designatorului, nu dispar complet în această utilizare referențială. Ca și Hébert, Baudelle afirmă că în cazul numelor proprii, semantica referențială nu abolește semantica morfologică. Virtualitățile expresive ajută la
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
originară a numelor proprii se produce semiotizarea textului poetic, prin valoarea simbolică a acestora are loc o desemiotizare (deoarece se obliterează convenția primară). Resemiotizarea poetică se realizează datorită instituirii "unui referent al numelor proprii în spațiul textului, prin noi convenții referențiale impuse intradiscursiv" 153. În studiul Numele propriu în dimensiunea sintactică a textului, Carmen Vlad și Emma Tămâian abordează numele propriu din perspectiva funcționării lui în actul discursiv, a integrării lui funcționale "ca unitate de rang inferior, în construcția textuală de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de semantizare și motivare, cratilismul fiind un aspect particular al legii generale a motivării din literatură, cu aceleași funcții ca și motivarea generală a povestirii (Yves Baudelle); motivarea poate afecta porțiunea aferentă sensului contextual (Louis Hébert). Numele figurează în lanțurile referențiale, își dezvoltă semnificația în desfășurarea acțiunii (Francis Corblin), au funcție poetică și diegetică (Marie-Thérèse Mathet) și pot fi clasificate pornind de la ideea onomasticii ca mijloc de interpretarea a textului (Jean Ntakirutimana). În universul ficțional eliadesc, un univers al non-arbitrarului lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
confundă" pe Borza pentru a-l găsi pe cel care și-a uitat numele; uitarea numelui echivalează cu uitarea mesajului (În curte la Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale în care designatorii redați prin substantive cu determinanți nehotărâți sau prin pronume nehotărâte abundă, în La țigănci, prin designatori definiți: țigăncile, baba, vizitiul. Alteori se produc treceri din planul desemnării contingente în cel al desemnării rigide: Moșu (din Șanțurile) îl
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de calitate referitoare la competențele profesionale definite de experți în educație, de organisme profesionale ale cadrelor didactice, sau de administrație. Încă din anii 1990, în țările industrializate (Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Elveția, Belgia) se remarcă un interes crescând pentru referențialele de competențe, numite standarde de către anglosaxoni. În general este vorba despre niște liste care descriu familii de situații profesionale cărora cadrele didactice trebuie să le facă față prin asumarea unor sarcini de lucru specifice. Aceste referențiale, sau standarde, au mai
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
un interes crescând pentru referențialele de competențe, numite standarde de către anglosaxoni. În general este vorba despre niște liste care descriu familii de situații profesionale cărora cadrele didactice trebuie să le facă față prin asumarea unor sarcini de lucru specifice. Aceste referențiale, sau standarde, au mai multe utilizări, printre care, cea mai importantă este cea de referință pentru evaluarea profesională a cadrelor didactice. În această lucrare ne vom axa pe următoarea definiție: prin evaluarea competențelor profesionale ale cadrului didactic înțelegem aprecierea capacității
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
colegi) în urmărirea rezultatelor afective și cognitive. - competență managerială, întrucât profesorii își asumă o mare gamă de responsabilități manageriale în clasă și în afara clasei. Confruntarea unei performanțe profesionale (totalitatea indicatorilor observați) cu un sistem de criterii - un model prestabilit, un referențial - permite evaluarea acestei performanțe și luarea deciziei dacă ea corespunde sau nu nivelului fixat de obiectiv. Prin referențial înțelegem „inventare de competențe permițând formarea unei reprezentări clare asupra unei activități”.[Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
manageriale în clasă și în afara clasei. Confruntarea unei performanțe profesionale (totalitatea indicatorilor observați) cu un sistem de criterii - un model prestabilit, un referențial - permite evaluarea acestei performanțe și luarea deciziei dacă ea corespunde sau nu nivelului fixat de obiectiv. Prin referențial înțelegem „inventare de competențe permițând formarea unei reprezentări clare asupra unei activități”.[Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris, 1996] Un referențial trebuie elaborat de o manieră concertată și validat. Se poate vorbi despre referențialul unei activități
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
acestei performanțe și luarea deciziei dacă ea corespunde sau nu nivelului fixat de obiectiv. Prin referențial înțelegem „inventare de competențe permițând formarea unei reprezentări clare asupra unei activități”.[Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris, 1996] Un referențial trebuie elaborat de o manieră concertată și validat. Se poate vorbi despre referențialul unei activități, referențial de competențe și despre referențial de formare, care listează cunoștințele și priceperile necesare. În practică sunt utilizați termenii de referențial al activității profesionale și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
obiectiv. Prin referențial înțelegem „inventare de competențe permițând formarea unei reprezentări clare asupra unei activități”.[Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris, 1996] Un referențial trebuie elaborat de o manieră concertată și validat. Se poate vorbi despre referențialul unei activități, referențial de competențe și despre referențial de formare, care listează cunoștințele și priceperile necesare. În practică sunt utilizați termenii de referențial al activității profesionale și cel de referențial de certificare (atestare) profesională. În literarura de specialitate anglo-saxonă sinonimul
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
înțelegem „inventare de competențe permițând formarea unei reprezentări clare asupra unei activități”.[Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris, 1996] Un referențial trebuie elaborat de o manieră concertată și validat. Se poate vorbi despre referențialul unei activități, referențial de competențe și despre referențial de formare, care listează cunoștințele și priceperile necesare. În practică sunt utilizați termenii de referențial al activității profesionale și cel de referențial de certificare (atestare) profesională. În literarura de specialitate anglo-saxonă sinonimul conceptului de referențial
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
formarea unei reprezentări clare asupra unei activități”.[Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris, 1996] Un referențial trebuie elaborat de o manieră concertată și validat. Se poate vorbi despre referențialul unei activități, referențial de competențe și despre referențial de formare, care listează cunoștințele și priceperile necesare. În practică sunt utilizați termenii de referențial al activității profesionale și cel de referențial de certificare (atestare) profesională. În literarura de specialitate anglo-saxonă sinonimul conceptului de referențial este cel de standarde profesionale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]