189,597 matches
-
de prodigios. Fără îndoială, acest lucru se datorează faptului că Arghezi a fost un uriaș poligraf, dar și întinselor șantiere investigate" (p. 705). Cele mai multe din pozițiile bibliografice beneficiază de scurte adnotări, oferind indicii de conținut și amănunte semnificative (idei, atitudini, referințe la persoane, reproduceri în alte publicații). Volumul al doilea cuprinde, pe lângă corespondență, reperele critice despre scriitor, ecouri de la debut până în 1989, grupate astfel: lucrări cu caracter general (bibliografii, cataloage, enciclopedii, dicționare, istorii literare, studii monografice); referințe despre activitatea literară și
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
amănunte semnificative (idei, atitudini, referințe la persoane, reproduceri în alte publicații). Volumul al doilea cuprinde, pe lângă corespondență, reperele critice despre scriitor, ecouri de la debut până în 1989, grupate astfel: lucrări cu caracter general (bibliografii, cataloage, enciclopedii, dicționare, istorii literare, studii monografice); referințe despre activitatea literară și publicistică (separat despre poezie, proză, teatru, publicistică, rebus, interviuri, limbă, versificație și stil); despre traduceri (ale lui Arghezi sau făcute de alții din opera lui); despre activitatea culturală și politică (în diferite organizații profesionale, la Academie
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
de a intra în intimitatea scriitorilor.Dovezile acestei incursiuni le oferă albumul de fotografii și texte apărut la Editura Knesebeck, unde Herlinde Koelbl și-a publicat de altfel majoritatea lucrărilor în excelente condiții grafice, devenite între timp, adevărate sisteme de referință pentru specialiști și publicul cultivat. In albumul Im Schreiben zu Haus - wie Schriftsteller zu Werke gehen, titlu pe care l-aș traduce Scriitorii la ei acasă, obiectivul aparatului de fotografiat și microfonul autoarei înregistrează încăperile, mîinile, instrumentele de scris, chipurile
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
ele ca un burete ce urmează să fie stors. Viața trece firesc în text și poezia se deschide la fel de natural către realitate, rezultatul fiind un complex postmodern, în care fiecare treaptă poate ascunde o trapă. În plin biografism apar subtile referințe livrești, după cum cultura înaltă, Arta consacrată ca atare, sînt privite și abordate dintr-un unghi personal, cu un polemism implicit de bună factură. Așa cum versurile tînărului Geo Dumitrescu aruncau cu vitrion în obrazul pur al poeziei moderniste din interbelic, mai
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
experimentatul C. Stănescu, prezentînd volumul Cronica Bucureștilor de Gheorghe Parusi, proaspăt apărut la Ed. Compania, grafiază consecvent în trei locuri (deci nu e o greșeală de tipar) Ulysse Marcillac în loc de Ulysse de Marsillac, cum îl chema pe autorul cărții de referință Bucureștiul în veacul al XIX-lea.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
de la copilărie la adolescență și de la adolescență mai departe, dar de o pendulare nici măcar nehotărâtă între două vârste, între chestiuni care fie nu s-au lămurit pe de-a-ntregul, fie abia acum încep să neliniștească. Două cărți vin imediat ca referință: Exuviile Simonei Popescu și Din amintirile unui Chelbasan de Ana-Maria Sandu. Deși formulele literare sunt diferite, poezia Iuliei Balcanaș le seamănă ca preocupare pentru tipul de sensibilitate al fetiței față cu lumea și cu propriile temeri, percepții și instincte. Poeme
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
și nu e vorba doar de Flori de mucegai; și nu e vorba doar de lexic în strategia extrem de subtilă a ironiei argheziene. Deși, pentru a fi pe placul postmodernilor, Arghezi nu e un livresc (adică speculativul unui text de referință), această structură ironică profundă poate fi o resursă de actualizare sau revitalizare a arghezianismului atât pentru poezie, cât și pentru critică. Percepția poetului despre sine ca o "caricatură a lui Isus" deschide și porțile unei autoironii cu reverberații metafizice. Un
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
să fie cu mult mai mică. 3) autoevaluarea lucrărilor este, practic, imposibilă, pentru că nici un criteriu obiectiv sau subiectiv nu funcționează pînă la capăt. Prețul de achiziție este caduc încă de a doua zi și, oricum, nu este relevant, prețurile de referință din sistemele organizate, gen casă de licitație, nu pot fi luate nici ele drept indicator pentru că sînt prețuri pentru intermediari, și nu prețuri finale, iar pentru o valoare estimată nici un colecționar obișnuit nu are instrumentele necesare. Estimarea este o evaluare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
între țările noastre. Vă puneți totuși, mai concret, problema receptării? Cine îl va citi pe Eminescu, acum, în Portugalia? Poate avea ecou real, la ora actuala, o asemenea antologie? Deși , la noi, publicul cultivat rămîne cantonat într-o rețea de referințe mai degrabă limitată la limbile de mare circulație, sîntem convinși că există cititori realmente pregătiți să-l descopere pe Eminescu și celelalte mari nume ale literaturii române. Mai mult: consider că disponibilitatea lor în acest sens este poate mai mare
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
-l reduce, a-l așeza în paranteză, a-l radia, poeta artifex e pus în situația de-a ne aminti mereu impactul cu factorii săi de care ființa nu s-ar putea lipsi. Cu cît e mai întins cîmpul de referințe și cel lexical, cu atît efortul metaforizării e mai amplu, ca într-o probă sisifică. Precum într-un ghioc, în sofisticatele imagini plînge melosul vieții îmbrățișate de un elan insațiabil. Pasionalitatea livresc-caligrafică are drept obiect evocarea acesteia în complexitatea sa
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
își părăsește temporar logodnica pentru un mai vechi amor, în Amanta anului 2000 petrecerea de revelion este un bun prilej de agățat alte femei... Schemele epice se repetă de fiecare dată cu minime variații: soția apare în povestire doar ca referință pentru starea civilă a bărbatului viril și egocentric, cu o psihologie elementară, care nu își face nici un proces de conștiință, un "țăran" care, de fapt, disprețuiește femeile și, dacă se întâmplă ca vreuna să-i atragă atenția, interesul lui e
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
ICR va înțărca vaca generoasă a editării de texte ce n-au altă șansă de apariție decât finanțarea totală. Dacă mobilurile brădețene sunt clare ca lacrima, pe cele ale d-lui Suceavă nu le înțeleg: n-am făcut absolut nici o referință în articolul meu la competența sau incompetența sa. Eu mă refeream la acea categorie (în care văd că se grăbește să intre) a activiștilor ideologici care folosesc strategiile colectivismului pentru a obține privilegii. Felul incalificabil în care a ales să
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
de zestre (...). Același Pleșoianu propunea o Ťfundațieť pentru tipărirea cărților românești, iar Al. Gavra preconiza o societate editorială pe acțiuni, un fel de Ťcabinet al muzelor româneť". (p. 79). Fundamental la mijlocul deceniului opt, studiul lui Leon Volovici rămîne unul de referință și acum, la aproape trei decenii de la apariție. Chiar dacă prezenta ediție este una revizuită, cred că ar fi fost util dacă autorul ar fi acordat o mai mare atenție unor cărți, tangente cu domeniul în discuție, apărute între timp. Practic
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
mai prozaice, mai directe în comunicarea lor cu un cititor care are un cu totul alt profil cultural. Tema românească, ca să-i spun așa, apare deseori, fie sub semnul unor poeme dedicate revoluției române ori lui Eliade, fie prin discrete referințe. Chiar și când politicul este indistinct, la nivelul profund al textului se păstrează mereu legătura dintre cei doi poeți: Andrei Steiu și Andrei Codrescu. Primul nu va fi uitat niciodată, va rămâne "coconul" celui de-al doilea, cel care până la
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
Woolf a fost îndrăgostită. Multe dintre evenimentele care au loc în carte provin din istoria familiei Vitei, iar fotografii cu ea pozând drept Orlando sunt diseminate în ediția originală a cărții (deși nu în cea românească). Potter elimină însă toate referințele specifice la Vit Sackville-West. Revenind la biograful imaginat de Woolf, el nu trebuie desemnat prin acest pronume pentru că nu beneficiază nici de gen, nici de sex. Cititorul e conștient de prezența sa pentru că i se adresează direct atunci când comentează ironic
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
poeziei este de atâta vreme supusă tirului critic, minimalizată, scurtcircuitată în flame avangardiste, încât, printr-un savuros efect nescontat, s-a închegat o tradiție secundă, a contestației înseși. Când protestul își pierde funcția dislocantă și revitalizantă, devenind manieră poetică și referință bibliografică obligatorie, înseamnă că un cerc al (recepției) literaturii s-a închis și se deschide un altul, pe un segment diferit al spiralei. Încremenirea în provocare nu poate dura. Istoria demitizării, capitol bine ilustrat de-a lungul secolului trecut - de la
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
invocă frecvent, amintindu-și cu ironie de "strămoșul Dinicu", și figura Alisei, intrată acum nu în țara minunilor, nici măcar în țara cantoanelor, ci "într-o carte, văzând aievea ceea ce știam doar din poze și din texte." (În treacăt fie spus, referința la eroina lui Lewis Carroll apare și în romanul Tricephalos al Ruxandrei Cesereanu; numai că, dacă acolo Alisa era un alibi al proiecțiilor fantasmatice divergente, la Ioana Bot livrescul e primit cu brațele deschise și pus la treabă spre folosul
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
o experiență dureroasă: Caragiale scrie dintr-un impuls ludic, pentru a seduce printr-un corp iluzoriu, a cărui singură realitate sînt cuvintele. Suficient sieși, textul caragialean nu e o copie și nici nu are țeluri, eufemistic spus, didactice. Excesul de referințe concrete are drept consecință golirea de orice referință - și există o tensiune poetică asupra căreia ar trebui insistat tocmai în acest joc dintre materie și neant, dintre realitate și adevăr, pe care îl pune în pagină gratuit-cinicul regizor. Și așa cum
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
ludic, pentru a seduce printr-un corp iluzoriu, a cărui singură realitate sînt cuvintele. Suficient sieși, textul caragialean nu e o copie și nici nu are țeluri, eufemistic spus, didactice. Excesul de referințe concrete are drept consecință golirea de orice referință - și există o tensiune poetică asupra căreia ar trebui insistat tocmai în acest joc dintre materie și neant, dintre realitate și adevăr, pe care îl pune în pagină gratuit-cinicul regizor. Și așa cum, astfel creată, lumea este dincolo de bine și de
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare. Bunica-i fericită și valsează. Zîmbește tandru de pe etichetă, de pe sticlă. Și ne cuprinde cu mîinile de după gît, ne cheamă să fugim cu ea în noaptea nunții". Emoționante sînt numeroasele referințe thanatice cărora azi le acordăm un sens premonitor. Tînărul bard căruia i-a fost sortită o dispariție prematură îi înfățișează obsesia, filtrată prin aceeași atmosferă duios-burlescă ce, minimalizînd viața, nu ia prea în serios nici moartea: "în fiecare seară mama
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
apropiat cititorului român. în această categorie se înscriu cele două Panorame (a literaturii cipriote și a celei neoelene) apărute în 1999 și, respectiv, 2001 și volumul Capodopere ale literaturii neoelene (2003). Dorind să-și lărgească sfera preocupărilor cu lucrări de referință asupra elenismului și relațiilor româno-elene, editura a oferit volume aparținând atât unor specialiști români, cum sunt Grecii din România (2003) de Paula Scalcău, Relațiile româno-elene. O istorie cronologică (2003) (elaborată de un colectiv de specialiști alcătuit din Stelian Brezeanu, Constantin
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
volumul de debut), în colecția "Biblioteca școlarului" a Editurii Litera Internațional, colecție inițiată și coordonată de Anatol Vidrașcu și Dan Vidrașcu. Pentru că nu e menționat un realizator special al antologiei și al aparatului critic (tabel cronologic și o selecție de referințe critice), înțelegem că ele s-ar datora coordonatorilor colecției. Antologia cuprinde o amplă selecție din poezia lui George Meniuc (două sute de pagini, adică două treimi din volum), micul roman Disc (p. 206-281) și câteva eseuri, nu foarte convingătoare și nici
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
nu prelucrează în metabolismul lor creator acele elemente, fie ele și imponderabile, care se așază firesc în construcția profundă a unei identități de grup, conștiința lor etnică și identificarea ei ca atare au o puternică relevanță morală, amplifică sfera de referință a creativității și consolidează un anumit tip de autoreflectare. Dar dincolo de aceste aspecte care pot fi substanțial îmbogățite și nuanțate, prezența artiștilor timoceni în spațiul public românesc repune în discuție imensa nevoie de solidaritate și de cunoaștere, atîta vreme reprimată
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
prisma unei erudiții orale, în provocatoare simetrie cu cea a unor Rabelais, Sterne, Anatole France, bizuită pe un tezaur de experiențe morale decantate în proverbe și "ziceri". Mare virtuoz într-ale cărturăriei, Magistrul din Cajvana săvîrșește joncțiunea dintre setul de referințe livrești și cel al tradiției poporane, dintre "acribia de grămătic", cum ar spune Șerban Foarță, un indenegabil afin al d-sale, și cea șlefuită de viul grai al rapsodului de imemorială descendență colectivă. Rezultatul e un discurs fantast, în care
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
poporane, dintre "acribia de grămătic", cum ar spune Șerban Foarță, un indenegabil afin al d-sale, și cea șlefuită de viul grai al rapsodului de imemorială descendență colectivă. Rezultatul e un discurs fantast, în care cadența ideilor apare căptușită cu referințe, citate, aluzii a căror sorginte îl constituie atît prezentul intelectualist, uneori scorțos-pedant, solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele științe" băștinașe. Cu alte cuvinte, ni se oferă
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]