10,187 matches
-
lui Horia, aflată acum în Canada, beneficiind, așadar de privilegiul distanței, în timp și spațiu în legătură cu evenimentele relatate. Dar în fond, este impropriu să le numim evenimente căci în această primă parte, avem de a face mai mult cu idei, reflecții, fragmente de conversație (multe pagini sunt scrise într-un stil aproape eseistic), iar aluziile culturale și referințele cele mai diverse sunt și ele numeroase. Toate converg însă către aceeași obsesie - destinul individului excepțional: "Aceasta a fost soarta tuturor marilor artiști
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
fragmentul: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel de ascetism liric în care culoarea vie (...) dispare în favoarea semnificațiilor. Aceasta (...) nu trebuie s-o atribuim unei lirici (...) cu care avea de luptat poetul, cât unei inclinații native spre reflecție" - poate fi completat și corijat după numărul menționat din revista "Gândirea", an II, 1993, nr. 3, p. 3, astfel: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel ascetism liric în care culoarea vie a lucrurilor dispare în favoarea semnificației
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
punct de vedere un fel ascetism liric în care culoarea vie a lucrurilor dispare în favoarea semnificației lor. Această ariditate formală nu trebuie s-o atribuim unei limbi încă nemodulate, cu care avea de luptat poetul, cât unei înclinări native spre reflecție". în forma apărută, cartea nu este completă, autorul ar mai fi vrut să includă dintre poeții vechi pe Heliade și Hasdeu, iar în ultima parte, poeții "Gândirii", unde, de bună seamă, un loc important i s-ar fi cuvenit și
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
implicare, pasivitate și suferință pe care-l traversează sufleurul-oglindă-rezoneur este parcurs și scenic cu măsură de actorul Gelu Colceag. Plecînd de la spectacol, m-a frămîntat multă vreme senzația că mi-a scăpat ceva. După un timp de căutare și de reflecție, cred că am găsit cauza neliniștii mele: în jocul lui Ștefan Iordache se simte uneori o frînă, o barieră. Nu știu dacă lucrul acesta funcționează conștient sau intră în discuție iraționalul. Mi se pare că aici nu se livrează total
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]
-
Uitând că și ei înșiși, prin tăcerea și dedublarea lor de atunci, dacă nu și prin altceva, au pus cărămizi și au bătut cuie la construirea edificiului "măreț", dar lipsit de temelie, al comunismului." 3. Că cel care semnează aceste reflecții nu se află sub puterea vreunui soi de vocație neguroasă a pătimirii, precum rascolnicul Mikolka din Crimă și pedeapsă, ci respectă, dimpotrivă, cerințele unei rațiuni care pune cu calm ordine între afecte, se vede din distanța bine întemeiată față de aceia
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
s-a achitat de ea peste așteptările mele. Nu peste așteptările mele de la domnia-sa, ci de la însăși traductibilitatea textului. Pynchon alunecă grăbit de la un registru stilistic la altul, zăbovește uneori între nivele, amestecînd metafore sobre cu jocuri licențioase, colocvializînd reflecții de maximă gravitate și dizertînd sobru epopeice farse ori doar glumițe simpatice. Rabelaisian de ev tîrziu, Pynchon e scriitor în sensul azi poate demodat al cuvîntului: pretutindeni se simte vibrația concretă a limbajului, voit stridentă uneori, sau aproape reprimat lirică
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
copertă a volumului, care îl reprezintă pe autor cu un joben de iluzionist în cap. Multe dintre piese sunt, într-adevăr, numere de iluzionism. Limbajul dramatic folosit de autor este unul fantezist și funambulesc. Cu toată gravitatea de fond a reflecției sale, Iosif Naghiu vrea să-și uimească și să-și amuze publicul, asemenea unui scamator. în Hotel, un călător ajunge la un hotel nemaiîntâlnit: toate camerele au vedere la mare, nu există uși, iar cine închiriază o cameră nu mai
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
Magdalena Popescu-Marin Am avut de curând plăcerea să-l întâlnesc pe Iso Camartin în capitala cantonului Graubünden, la câteva săptămâni după apariția cărții sale Reflecții de la Sils-Maria în varianta românească. M-am bucurat că am avut cu mine numărul din România literară cu recenzia Andreei Deciu, răsunet prompt și pozitiv la un eveniment editorial de marcă. Deși este prima carte a prestigiosului autor elvețian în
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
dacă o carte de-a sa e recenzată în altă țară, asta demonstrează că acolo există interes pentru ea. În zilele noastre apar enorm de multe cărți și de aceea viața lor e foarte scurtă. Cărțile mor relativ repede azi. Reflecții de la Sils-Maria a apărut în 1991. Traducerea cărții în altă limbă îi prelungește viața, ca să nu mai vorbim de segmentul nou de public care o citește și care poate acorda o altă interpretare ideilor autorului. Faptul că Reflecții... a apărut
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
repede azi. Reflecții de la Sils-Maria a apărut în 1991. Traducerea cărții în altă limbă îi prelungește viața, ca să nu mai vorbim de segmentul nou de public care o citește și care poate acorda o altă interpretare ideilor autorului. Faptul că Reflecții... a apărut în românește îmi dă o satisfacție și mai mare, pentru că în ultimii ani am avut contacte intense și regulate cu România și cu interesanta ei cultură. M.P.M.: Mi-a plăcut foarte mult titlul recenziei "Marginalitate fericită"; de fapt
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
granița e nepenetrantă, ceva nu este în ordine. Pentru romanși, frontiera este punctul de convergență între lumea germanică și cea latină, între cultura locală și cea universală, într-un cuvânt un loc unde se întrepătrund diversitățile. M.P.M.: După părerea mea, Reflecții de la Sils-Maria este o operă incitantă, arzătoare, modernă... Există aici noțiuni și tabuuri care trebuie privite cu alți ochi, cum ar fi noțiunea de graniță, centru, periferie, identitate, toleranță etc. Mi se pare că ți-ai schimbat părerile în această
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
căci numai astfel vor descoperi că este foarte interesantă și vor fi capabili să înțeleagă de ce o minoritate ține atât de mult la limba ei, la tradițiile ei. În această carte eram un apărător al bunurilor noastre spirituale. Ideile din Reflecții de la Sils-Maria sunt mai europene, ca să zic așa. Aici sunt mai detașat, pot privi totul prin comparație. Nu e destul să te simți romanș și să te lamentezi, trebuie, la rândul tău, să fii un bun cunoscător al culturilor vecine
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
pianistica franceză, pianistul de origine algeriana Désiré N^Kaoua a parcurs pînă azi o carieră internațională demnă. Un recital întreg Chopin este un pariu, căci în pofida abordării foarte tehnice la modă astăzi spiritul acestor pagini nu se dezvăluie decît unei reflecții îndelungi. N^Kaoua are o comprehensiune firească a duhului romantic și viziunea să nuanțata și viguroasa în același timp este capabilă să surprindă forță epica a Baladelor, sau imagistică neprevăzuta a mazurcilor. Fără exagerări, cu echilibru și măsură - este o
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
vulnerabil la prezența celuilalt, el nu mai poate avea privilegiul de a ma capta în orizontul lui, de a ma reține, fermecat, lîngă el. Întreg românul lui Bruckner e construit din implicite jocuri verbale și paradoxuri logice, înserate într-o reflecție filozofica subtilă, discretă pînă la a fi insesizabila în desfășurarea tramei. Tradusă extrem de prost, cu multe, nesuferite calcuri franțuzești și cu o neglijență mutilatoare cîteodată, Hoții de frumusețe e o carte, pînă la un punct în de-acum clasicizata tradiție
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
reușit să creeze ceva atît de extraordinar și de misterios și de profund sensibil, încît mă întreb adeseori dacă aceasta capodoperă a fost percepută ca atare. De fiecare dată cînd scotea un nou film - dupa perioade de liniște și de reflecție din ce in ce mai lungi -, acel film era un eveniment major. Știam că o să fim surprinși și că o să aflăm cu adevărat ceva. Cu fiecare nou film, Kubrick se redefinea pe sine și redefinea cinema-ul, aria posibilităților lui." Vom vedea cum vă
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
Pînă la urmă nu mai știi a cui e mingea.ă". * În studiul Leonid Dimov, oniricul, Ion Pop își revizuiește mai vechea definiție a universului dimovian "ca spațiu al evaziunii spre orizonturile mai libere ale visului", si, pornind de la chiar reflecțiile poetului, crede că e vorba mai degrabă de o "invaziune" a visului în realul regizat oniric: "refuzînd să-și povestească propriile vise, Leonid Dimov are dreptate să afirme că a edificat altele, care nu sînt doar ale sale și nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
scenă memorabilă despre întîlnirea, aici, a unui român, ajuns negustor de coloniale în capitala Ungariei. De aici a apelat, pentru călătorie, la calea ferată, căreia Filimon îi spune constant "stradă ferată", făcînd și istoricul utilizării mașinii cu aburi. Are și reflecții naive: "Cît de fericit este omul în călătorie, mai cu seamă cînd are cu sine bani de ajuns și nu-l turmentează vreo suvenire din patria să sau vreo pasiune de inimă... Călătoria, după părerea mea, este cea mai bună
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
mai degrabă gratuit. Personajele, cu cîteva anemice excepții, există doar onomastic, completînd fără nuanță instrumentarul autobiograficului. O descriere monotona și parcă mereu aceeași domină un traseu psihologic ce-ar fi avut nevoie de cu totul altă împlinire textuala. Încercările de reflecție în notă eseistica par patetice, oferind nefericite și plictisitoare truisme melodramatice. Lirismul, una dintre certele vocații ale autorului, invadează uneori realitatea, indiferent care ar fi ea, atingînd ieftine "recorduri" metaforice, penibile - "Vocea căpitanului era moale că o vata" -, cu neprevăzute
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
Noica (mai ales în cazul d-lui Al. Paleologu) pledează cauza filosofiei că arta, respingînd aplecarea spre filosofia speculativa sistematică de care s-a făcut "vinovat" Noica. De fapt, crede dl. Mircea Flonta, filosofia că speculație ultima și filosofia că reflecție liberă sînt ipostaze ale aceleiași culturi filosofice, încadrate în tradiția culturii umaniste. Dintr-o altfel de perspectivă, cam aceeași chestiune fundamentală e discutată în studiul Eclectismul că maladie filosofica. Aici apare, în prim plan, ideea că istoricii filosofiei nu sînt
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți filosofi germani pe care el însă nu-i cîtă"). Reacție postromantica față de filosofia academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
care au parte, în studiul d-lui M. Flonta, de o atentă analiza. Dl. Mircea Flonta a publicat o carte de filosofie care se citește cu mult interes. De aceea, tocmai, o recomand călduros. Mircea Flonta, Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filosofiei în cultura românească. Editură Fundației Culturale Române, 1998.
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
de umor și ironie. Folosesc deliberat și serios termeni precum Sine ori Alteritate, nu din vogă, pentru că vreau să propun cititorului să descopere în Românul Oxfordului nu o satiră a universității britanice (deși motive ar avea berechet), ci o impresionantă reflecție pe tema identității și a felului în care se restructurează ea prin intermediul întîlnirii cu Celălalt. Părerea mea este că la Mariaș indiciul legitimitătiii unei asemenea lecturi există în chip explicit, si pentru a-l argumenta voi cîtă, cum nu fac
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
academic, așa-zisele interese de cercetare. Oxfordul e o lume în esență moartă. Dar impasibilitatea și inactivitatea ei ajung să declanșeze scriitorului nu rictusuri ironice ori glume pentru inițiați (că la Lodge, de exemplu), ci, printr-o translație literala cumva, reflecții despre moarte. Nu fantoșa intelectualului depășit ori a profesorului cu morgă, priviri goale și vid interior reprezintă subiectul românului, ci moartea, în sens grav și absolut. De altfel, așa se deschide Românul Oxfordului, ca un memorial explicit: "Doi din cei
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
numeroase exemple din critică anglo-saxonă) care atribuia poeziei dreptul exclusiv de a stabili normă literară și distingea două tipuri de limbaj radical diferite, unul literar (cel poetic), altul nonliterar (cel al românului). Studiul lui Lodge mi-a prilejuit și cîteva reflecții care ar putea avea darul să precizeze unele aspecte ale dezbaterii cu pricina. Unul este chiar acela de a defini corect limbajul literar, accentuînd pe a doua parte a sintagmei și nu pe cea dinții. Altfel spus, limbajul este literar
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
Rodica Zafiu Am vorbit, cu cîtva timp în urmă, de unele trăsături lingvistice ale mesajelor trimise prin poștă electronică. Un subiect de reflecție înrudit îl oferă, evident, Internet-ul: în acest caz, totuși, diversitatea tipurilor de texte e mult mai mare; în plus, multe dintre ele nu sînt scrise exclusiv în și pentru circulația "electronică"; reviste apărute simultan în formă clasică, pe hîrtie
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]