2,285 matches
-
sângelui mobilizat din organele abdominale de depozit către acestea, în vederea activării circulației la nivelul teritoriilor solicitate în timpul reacțiilor adreno-simpatice de tip ergotrop. Paralel cu efectul vasoconstrictor periferic, catecolaminele circulante produc activarea formațiunii reticulate și centrilor vasomotori implicați în apariția răspunsurilor reflexe de autoreglare nervoasă, adaptare și control al circulației. În plus, prin acțiunea metabolică indirectă, catecolaminele, și îndeosebi adrenalina, intensifică glicoliza, cu participarea cAMP rezultat din activarea adenilatciclazei membranare, formatoare de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta participă la producerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și permeabilizarea exagerată a capilarelor, o parte importantă din volumul sanguin, predispunând la hipotensiune și chiar colaps vascular. În cazul bioxidului de carbon, ca principal catabolit acid, acțiunea vasodilatatoare periferică este dublată însă de reacții vasoconstrictoare și hipertensive de origine reflexă, produse prin stimularea medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și centrilor vasomotori din formațiunea reticulată bulbară. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare acționează nu numai ca factori locali de drenaj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea fenomenelor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crescută hidrică, nu și salină, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permițând reechilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. În efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
perfuziei la ventilație. Astfel se realizează rezistența crescută a circulației pulmonare fetale, din cursul afecțiunilor respiratorii cronice sau la indivizii care locuiesc la altitudine. II.2.7.6. Integrarea reacțiilor nervoase și umorale Între reglarea neuro-umorală rapidă, asigurată prin reacții reflexe compensatoare de tip simpatico-parasimpatic, și cea predominant hormonală de lungă durată se situează un sistem intermediar de reglare și control, reprezentat de reacțiile vasculare locale (stresul de relaxare) și schimbul lichidian capilar. La acestea se adaugă factorii hormonali circulanți reprezentați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după o perioadă intermediară de timp (minute sau ore); 3) cele care asigură autoreglarea pe termen lung a presiunii arteriale. Computerizând reacțiile nervoase și umorale compensatoare, Guyton (1980) a izbutit să stabilească secvența și durata acestora (fig. 88). În timp ce răspunsurile reflexe baro- și chemoreceptoare apar în primele secunde de la producerea dezechilibrului hemocirculator, cele umorale se instalează mai lent, în minutele și orele următoare. Acțiunea conjunctă a celor două componente se realizează prin fenomene de autoreglare și control de tip cibernetic. Conținând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
negativ și pozitiv, ce funcționează după principiul conexiunii inverse. În ansamblu, factorii de reglare și adaptare a respirației la necesitățile variabile ale schimburilor gazoase sunt de două feluri - nervoși și umorali. Primii asigură activitatea ritmică ventilatorie și ajustarea ei pe cale reflexă sau voluntară, în funcție de concentrația gazelor sanguine, iar ceilalți întrețin excitabilitatea variabilă a centrilor respiratori. II.3.9.1. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă se realizează cu participarea obligatorie a centrilor respiratori bulbo-pontini din formațiunea reticulată a trunchiului cerebral. Tehnicile uzuale de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ventilatorii inverse. Excitarea receptorilor cutanați și căilor aeriene superioare provoacă, de asemenea, reacții neuro-reflexe respiratorii, predominant inhibitoare, înseși impulsurile aferente plecate de la nivelul receptorilor de întindere (fusuri neuro-musculare și corpusculi tendinoși Golgi) ai mușchilor inspiratori și expiratori pot modifica excitabilitatea reflexă a centrilor respiratori. Fusurile neuro-musculare având rolul de a compara contracția obținută cu cea comandată, excitarea lor mărește în cazul respirației forța de contracție a mușchilor intercostali prin intermediul centrilor respiratori. Un loc aparte în reglarea respirației dețin reflexele chemoreceptive. Acestea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sensibili la stimuli mecanici, termici, chimici sau dureroși, a căror excitare determină reflexe respiratorii. Asemenea receptori se găsesc mai ales la nivelul căilor respiratorii, în vederea declanșării unor reflexe de apărare sau eliminare a agenților nocivi pătrunși în arborele traheo-bronșic. Apneea reflexă, de diferite cauze și grade, constă în oprirea respirației, ca mijloc de apărare împotriva pătrunderii în plămân a diverselor substanțe gazoase, lichide sau solide. Apneea fiziologică de deglutiție, de exemplu, previne pătrunderea substanțelor ingerate în timpul faringian al deglutiției. Tipic este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și grade, constă în oprirea respirației, ca mijloc de apărare împotriva pătrunderii în plămân a diverselor substanțe gazoase, lichide sau solide. Apneea fiziologică de deglutiție, de exemplu, previne pătrunderea substanțelor ingerate în timpul faringian al deglutiției. Tipic este însă cazul apneei reflexe produse de inhalarea unor substanțe iritante ale mucoasei traheo-bronșice și însoțită de spasm glotic sau bronșic. Strănutul este, de asemenea, un reflex de apărare, declanșat prin excitarea receptorilor din căile respiratorii superioare. Impulsurile aferente pornite de la nivelul mucoasei rino-faringiene ajung
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau chimică a căilor respiratorii (laringe, trahee, bronhii) este de o importanță fiziologică deosebită, deoarece duce la eliminarea agentului declanșator și la menținerea liberă a căilor aeriene spre alveolele pulmonare. II.3.9.6. Controlul voluntar al respirației În afara reglării reflexe bulbo-pontine, respirația este influențată de numeroase formațiuni nervoase supraiacente, care, acționând direct sau prin intermediul centrilor respiratori, integrează funcția respiratorie în cadrul diverselor activități comportamentale complexe. Dintre formațiunile suprapontine care participă la controlul și reglarea respirației fac parte hipotalamusul, sistemul limbic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trebuie să se contracte într-un anumit timp, cu o anumită intensitate și într-o anumită secvență. Aceasta presupune multiple integrări ce sunt realizate prin mecanisme de feedback, cu participarea căilor nervoase: auditivă, proprioceptivă, tactilă etc, inclusiv ventilatorie. Elaborarea comenzilor reflexe și voluntare precis programate și secvențializate este rezultatul controlului și reglajului nervos cortico-subcortical. Întregind reglarea reflexă cu componenta voluntară, scoarța cerebrală face posibilă efectuarea unor acte comportamentale de mare complexitate în timpul și cu participarea determinantă a ventilației pulmonare. În felul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secvență. Aceasta presupune multiple integrări ce sunt realizate prin mecanisme de feedback, cu participarea căilor nervoase: auditivă, proprioceptivă, tactilă etc, inclusiv ventilatorie. Elaborarea comenzilor reflexe și voluntare precis programate și secvențializate este rezultatul controlului și reglajului nervos cortico-subcortical. Întregind reglarea reflexă cu componenta voluntară, scoarța cerebrală face posibilă efectuarea unor acte comportamentale de mare complexitate în timpul și cu participarea determinantă a ventilației pulmonare. În felul acesta, respirația îndeplinește nu numai funcții vegetative (metabolice), ci și somatice (comportamentale). II.3.10. ROLUL
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aeriene ca modulatori ai controlului neural, contribuind la îngustarea căilor respiratorii în stările inflamatorii, astm, boală pulmonară obstructivă cronică etc. Fibrele senzitive aferente operează cu receptori ce aparțin fibrelor amielinice C și receptorilor lent sau rapid adaptabili, implicați în reacțiile reflexe de tuse. Activarea fibrelor C poate determina eliberări antidromice de neuropeptide de tipul substanței P, neurokininelor și peptidului CGRP ca activatori ai reacțiilor inflamatorii neurogene (Barnes, 2004). Factorul determinant al variațiilor de calibru aerian este reprezentat de eferențele colinergice (fig
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și intensitate proprietățile bronhodilatatoare sau constrictoare ale acestora. Astfel, tonusul bronhomotor este rezultatul interacțiunii unui complex de factori neuro-umorali sistemici și locali. Efectele lor cumulative sau antagonice depind de reactivitatea musculaturii bronșice, densitatea receptorilor specifici și natura excitanților direcți sau reflecși ai căilor aeriene, începând cu substanțele iritante și sfârșind cu diversele alergene, ca factori de agresionare mastocitară și eliberare a substanțelor mediatoare locale. Deficitul de receptori beta-adrenergici, de exemplu, a fost incriminat de unii autori (Szentivanyi, 1968) drept principala cauză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
progresia conținutului alimentar sunt rezultatul activității contractile a musculaturii netede sub control neurovegetativ local și cerebro-spinal. Transformările suferite de alimente în timpul traversării tubului digestiv comportă o serie de procese fizico-chimice simultane sau succesive, reglate pe cale nervoasă și umorală prin mecanisme reflexe de autoreglare și control permanent. În reglarea neuroumorală este interesată atât declanșarea secrețiilor digestive și persistența lor un timp determinat, cât și acțiunea coordonată a acestora cu a musculaturii gastrointestinale, așa încât activitatea fiecărui segment digestiv să declanșeze pe aceea a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor, interneuronii realizează diverse tipuri de conexiuni excitatorii sau inhibitorii, cu rol integrativ în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile reflexe se produc în mod predominent pe cale vagală prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor, interneuronii realizează diverse tipuri de conexiuni excitatorii sau inhibitorii, cu rol integrativ în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile reflexe se produc în mod predominent pe cale vagală prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distribuită între straturile de celule musculare, mucoase și submucoase glandulare. Rolul de pacemaker al celulelor interstițiale Cajal în controlul motilității spontane integrate a tubului digestiv este insuficient studiat (Takaki, 2003). Cercetările privind cele aproximativ 20 tipuri de celule ale circuitelor reflexe enterice s-au soldat recent cu descoperirea unui nou tip de celule interstițiale de tip Cajal-like. Folosind metode ultrastructurale și imunohistochimice moderne, L. M. Popescu și colaboratorii (2005-2009) au identificat noi celule interstițiale Cajal-like atât în tractul digestiv, pancreasul exocrin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei perechi de glande
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
amidonul până la stadiul de maltoză; - secreția salivară prezintă proprietăți bactericide; - reprezintă o cale de eliminare a unor substanțe toxice, microorganisme și uree. II.4.2.2. Reglarea secreției salivare. Secreția salivară este subordonată impulsurilor nervoase vegetative plecate de la nivelul centrilor reflecși din protuberanță și bulb (fig. 105). Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreției salivare. Secreția salivară este subordonată impulsurilor nervoase vegetative plecate de la nivelul centrilor reflecși din protuberanță și bulb (fig. 105). Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual, glosofaringian și vag; - centrii salivari din substanța reticulată de la nivelul joncțiunii dintre bulb și protuberantă; - căile aferente secretoare, care se împart pentru următoarele glande astfel: • glanda parotidă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efectelor concertate ale celor două inervații, nu în sens antagonist, ci complementar. Substanțele parasimpatomimetice (acetilcolina) și cele parasimpatotrope (pilocarpina) măresc secreția salivară, în timp ce parasimpatoliticele (atropină), o reduc. Declanșarea secreției salivare se realizează prin trei mecanisme principale: a) Secreția prin mecanism reflex necondiționat, care este cea mai importantă. Mișcarea maxilarelor în timpul masticației, mobilizarea corpilor străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei linguale cu substanțe pulverulente insipide sau alimente sapide, cu produse acide sau amare, declanșează o salivație a cărei intensitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
străini în gură, contactul mucoasei bucale și a celei linguale cu substanțe pulverulente insipide sau alimente sapide, cu produse acide sau amare, declanșează o salivație a cărei intensitate se adaptează cantitativ și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivație a cărei intensitate se adaptează cantitativ și calitativ la condițiile care au provocat-o. Secreția reflex necondiționată este declanșată de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi aferente sunt fie nervii pneumogastrici, fie sistemul simpatic. Calea eferentă excitosecretorie este reprezentată de fibrele parasimpatice ale corzii timpanului pentru glandele submaxilară și sublinguală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]